Ca la început de an

Scris la 8 ianuarie 2019 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—-Prima degustare din 2019: vinuri roșii la sediul Infinity Drinks. Ne-am adunat cu toții (producători, importatori, specialiști dar și pasionați cu mai multă sau mai puțină experiență în domeniul vinurilor), foarte punctuali și mai ales nerăbdători să vedem ce vinuri ne pregătise gazda noastră să degustăm în blind.
—-Am aflat ca vor fi 10 vinuri, la fiecare din ele urmând să estimăm anul de producție, prețul cu care s-ar putea comercializa și bineînțeles punctajul aferent. Scopul degustării a fost și să confirme/infirme dacă unele vinuri merită importate pe viitor.
—-Nu au fost fișe de punctare, toate vinurile fiind comentate și evaluate deschis, degustarea dorindu-se a fi una colocvială (mai ales că erau și persoane aflate în premieră la un blind).
—-Degustarea a început cu un vin genul corpolent: Enira Cabernet 2008. Ușor gemos, glicerinos, cu fructe negre extrem de coapte, taninuri catifelate, cu o senzație persistentă de dulce indusă de alcoolul destul de ridicat. Personal un stil pe care nu-l (mai) agreez, dar căruia nu-i puteam găsi vreun defect. A fost evaluat la 85-86 pct.
—-A urmat Guigal Saint Joseph 2003, un vin dezavantajat evident de poziționarea în degustare (și poate și de decantarea de 1,5 ore, aceeași pentru toate vinurile). Cu o aciditate extrem de ridicată (după un prim vin care nu excela la acest capitol), cu o culoare mult mai deschisă și un corp mai light, nu prea a fost pe gustul celor prezenți (unii chiar au exagerat cu apelative gen „zeamă de murături”). Aducea cu un vin italian, dar cum știam gusturile gazdei, am bănuit că este altceva. Oricum s-a vrut să fie vinul „șopârlă”, introdus la derută. Doar 82-83 pct.
—-Al treilea vin a plăcut, nu-i dădeai vârsta. Ispita 2011. Taninuri ferme, multe fructe negre coapte, dar si o vișină care trăda amprenta enologului. Un vin destul de corpolent, care a primit un punctaj mare (88-90 pct.) probabil si că a venit imediat după un vin mai altfel.
—-A urmat un vin corect, echilibrat, clar mai tânăr decât predecesorii săi, cu potențial de învechire, căruia singurul lucru de reproșat ar fi fost taninurile ușor prăfoase. Ferdi Merlot Rezerva 2015. 87-88 pct.
—-Vinul 5 a fost primul care plăcut în unanimitate! Suculență, fructat, aciditate medie, taninuri neagresive, alcool bine integrat, postgust persistent. Château Puech Haut Tete de Belier 2016. Primul vin care a sărit de 30 de euro la estimarea prețului! Normal că și punctajul a fost pe măsură: 91-92 pct!
—-A urmat un vin juicy, rotund, cu note afumate de la lemn (deși gurile rele îl suspectau, nefondat de altfel, de chipsare), cu ușoare note vegetale, dar care dacă mai stă 1-2 ani zic că o să aibă mult mai multe de spus. Ferdi Cuvee Francisc 2016. Tot 87-88 pct.
—-Vinul 7 din nou a întrunit voturile tuturor participanților la degustare. Ușor mai evoluat decât vinul 5, a avut și el de toate: corp, fruct, aciditate, taninuri ferme, postgust persistent. Domaine de Ravanes Les Gravieres du Taurou 2011. Punctajul a fost pe măsură (91-92 pct), iar la preț s-a ajuns cu estimarea la 160 lei! Entuziasm general!
—-Și a venit vinul 8. Vorba poetului: ce mai freamăt, ce mai zbucium! De o complexitate incredibilă pentru vârsta lui, corpolent, cu un echilibru perfect alcool, taninuri, aciditate și un postgust remarcabil, a fost (oarecum surprinzător) vinul serii. 94 pct.! Château Puech Haut Clos du Pic 2016
—-Probabil ca entuziasmul de la vinul precedent a eclipsat penultimul vin al serii. Poate și discrepanța dintre nas (cam neutru) și gust să îl fi depunctat, deși registrul gustativ era destul de asemănător cu vinul 8: aceeași corpolență, echilibrat. Poate nici postgustul să nu se fi ridicat la același nivel, dar clar după un vin de senzație a urmat (prima) surpriză a degustării (mai ales când am aflat că este dublu ca preț față de vinul 8!). Château Puech Haut La 40ème. Doar 87 pct.
—-Ultimul vin din această seară nu a avut nicio șansă la podium datorită stilului diferit față de precedentele: mult mai puțin corpolent (deși avea o finețe care îi trăda pedigre-ul), fără fruct în exces, cu o aciditate ușor superioară, dar nu neplăcută. Château la Conseillante 2004.Poate și papilele unora au obosit, poate și lipsa de experiență în degustarea unor vinuri cu ceva ani la bord (se afirma sus și tare că lipsa de corp este un mare minus), dar cert este că pe medie au ieșit doar 86 pct.
—-Degustarea începutului de an a fost de excepție și vreau să cred că …semne bune anul are!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Bloguri, Bloggeri si Cititori