Povesti despre vin

Petrecere câmpenească sau îmbuibatul la români !

Scris la 16 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Weekend-ul trecut am hotărât să o punem de mare sărbătoare câmpenească acasă la nişte buni prieteni. Zis şi făcut! Cum se începe treaba asta? Bineînţeles, cu o listă lungă de cumpărături de zici că ne mutăm acolo pentru cel puţin două trei săptămâni. Carne la greu, pastramă de oaie, cârnaţi, sălămaraie, brânzeturi, plăcinte, săraţele, alune şi vreo două kilograme de prăjituri. Că vorba aceea, dacă nu murim nici acum, se cheamă că am avut noroc în viaţă. Şi începi să te îmbuibi până nu mai poţi, să ai de ce te târâ ca râma trei zile după, cu dureri de burtă sau mai ştiu eu ce…
,,,,Am început cu aperitivele şi brânzeturile şi am degustat un vin roşu subţirel de butuc. Direct din butoiaş, ce să zic: de sete merge dacă nu este genul meu. Apoi, la fabuloasa pastramă de oaie care ţi se topea în gură, am trecut la lucruri serioase şi am deschis o sticlă de Misiones de Rengo Cuvee 2009– Cabernet Sauvignon, un vin de mare angajament.
….Este un vin chilian care provine din Valea Rapel (nu că ar interesa pe cineva, dar vreau să vă arăt că ştiu), unde sunt plantate aproximativ 30.000 ha. de vie, mai mult de un sfert din suprafaţa totală a podgoriilor chiliene. Vinurile produse în această vale sunt excelente, fie că se numesc Carmenere, Cabernet, Melot, Chardonnay sau Sauvignon Blanc. Şi cel mai important lucru este că au un raport preţ/calitate de excepţie. Cabernetul despre care vorbim îl găsiţi în magazinele de specialitate (de ex. Vinexpert) la 62 ron şi merita fiecare bănuţ dat pentru el.
….Şi cum nu ştiu spaniola l-am întrebat: hau, hau? A răspuns că o să mă impresioneze până la lacrimi şi a început: că vezi Doamne el este un asamblaj: Cabernet Sauvignon 90%, Syrah 5%, Carmenere 5%. Că are o culoare rubiniu violacee, arome intense de cireşe amare, condimente, tabac şi carne crudă. Dar gustul, gustul cică o să mă devasteze!
….Ce să fac, l-am dus la gură şi am simţit atacul puternic cu fructe de pădure, ciocolată şi tutun. Apoi, astringenta sa uşoară dar bărbătească mi-a amintit cu cine stau de vorbă, mi-a mai pus pe limbă o mână de condimente şi pe final s-a lăsat dus cu o tuşă puternică de cacaua. Bun, ce să zic! Întrebarea este însă, de ce el şi nu altul, gândesc? Că vorba aceea: multe vinuri au gust de fructe de toate felurile, ciocolată, tutun, tanini moi sau rotunzi, etc, etc şi nu m-au dat pe spate.
….Cred că acest vin m-a impresionat deoarece nu este deloc agresiv, este foarte catifelat, îţi dă o senzaţie plăcută atunci când îl bei de parcă nu doreşti să se mai termine, alunecă pe gât de nici nu-l simţi. Este gustos prieteni! Este foarte gustos!
….Dar, ce este foarte important, acest vin fără să-ţi dai seama dezleagă limbile. Mai ales pe a nevestei mele! Parcă şi acum o văd cum se ridică ea micuţa şi se duce glonţ la Rusti – ciobănescul mioritic şef în curte. Şi începe repede socializarea cu: Rusti în sus, Rusti în jos, ce face băiatul, ce ne mai jucăm noi, până ce se pune “băiatul” de mi-o călăreşte gospodăreşte. Şi o da cu “cracii-n sus” şi o băga în toţi boscheţii şi brăduleţii şi o clănţăne pe alocuri, de după vreo jumătate de oră era palidă ca ceara şi nu mai făcea altceva decât să deschidă gura precum peştele. Fără sunete, fără silabe şi doar gesturi în reluare!
….Poate vă întrebaţi ce am mai făcut în rest? Ce să facem: am mâncat, am mâncat şi iar am mâncat. Ne-am îmbuibat cum spuneam de trei zile nu am mai mişcat, dar se cheamă că am avut o petrecere fără egal. Dar, ştiţi ce e culmea? Chiar şi în acest moment aş relua petrecerea. Că doar sunt român, nu suedez, la naiba…
….Bogdan

{lang: 'ro'}
Mai multe

X Factor și Soave Classico 2011

Scris la 13 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

 ….Mie îmi plac toate concursurile muzicale. Eurovision, Vocea României, Festivalul Cerbul de Aur sau Mamaia, MegaStar - mă uit la tot. Şi concursul de la Amara dacă se televiza, mă uitam. Aşa că nu puteam rata X Factor de duminică seara.
….Aduc vinul de la rece şi-l desfac, mai mult cu ochii la televizor şi…. hopa…  o văd pe Delia cu katiuşele alea erecte în cap şi pe Bitman cu vocea gâjâind la concurenţi. Cică nu băuse rece, ci avusese o intervenţie la artera carotidă. Să-i urăm sănătate şi să-i revină  vocea suavă.
….Şi pe aceeaşi linie am mers şi eu deschizând un Suave Classico din 2011,  cumpărat de la Carrefour cu aproape 20 de lei. De multe ori am trecut pe lângă el nebăgându-l în seamă. Stând stingher pe raftul de italieneşti albe şi cu eticheta aia complet neinteresantă, am zis să-i fac un pustiu de bine şi l-am pus în căruț.
….Mai întâi citim: Soave Classico 2011  - Tana di Lupo – ENRICO LEONTTI  DOC (Veneto, Italy). Apoi turnăm şi mirosim: soc, agrişe, ceva pisoi scăpaţi pe ei, multe citrice. Întregul nas nu-i foarte puternic, dar îl simţi. În gură îi simţi bine acidul şi vezi că începe uşor dulceag, apoi acrişor şi se stabilizează la un vin sec plăcut. Nu ai cum să nu simţi toate fructele aproape coapte şi alcoololul de 12,5% bine integrat în corp. Mai iau o gură pentru nota finală şi simţi că parcă ar fi puţin apos, dar nu deranjează. E un vin bun, dar de vară.
….Soave Classico 2011 e un vin de chefuri. Sec, de cursă lungă, friendly şi nepretenţios. Nu-i căuta chestii subtile şi sofisticate pentru că nu are. E cinstit cu tine de la prima înghiţitură. Cu carniţă albă, salate și brânzeturi te vei înţelege foarte bine cu vinul ăsta. Notă finală: un vin sincer, corect și prietenos. În plus, sunt puține vinuri albe seci care să-i facă față gustului și prețului. Cred că numai Castel Stârmina îi face față cu brio.
….Se termină vinul, se termină și concursul din seara asta, fiind eliminate
R Family – cei doi mustăcioși ce îmi semănau cu moșuleții de la Los Del Rio – Macarena (dar îmi pare rău de Gabriela cea roșcată), dar și încă o don’șoară – și ea cu picioare foarte lungi – Iulia Glavan. Dacă nici prezența scenică dată de lungimea picioarelor nu mai e nici ăsta criteriu care să indice prelungirea talentului muzical, nu știu unde o să ajungem cu muzica românească ?!… Cred că ne întoarcem la Mirabela Dauer.
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Relaţia mea tip “Love & Hate” cu Soare 2007

Scris la 11 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | 11 comentarii

….Sincer să vă spun: îl iubesc! Este dragostea vieţii mele şi se numeşte: Cabernet Sauvignon – Soare 2007. Este de la “Vinarte”!
….Îl iubesc până în vârful buzelor şi nu ascund acest lucru. Mă simt ca în prima tinereţe, îmi vine să urlu de bucurie, să sar pe pereţi, să arunc cu creveţii dezgheţaţi după nevastă-mea. Ce mai: simt că m-am îndrăgostit, tam-tam, tam-tam!
Îi iubesc mirosul plăcut de coacăze, de cerneală şi condimente. Îi simt pretutindeni adierea de lemn dulce şi vanilie. Îmi vine să-l sărut şi îl ador aşa mozolit de cacaua şi ciocolată amară.
Îl doresc din primul moment în care mi-a atins buzele, după ce i-am simţit taninii rotunzi şi fructele puţin amare. După ce, mi-a strâns limba cu astringenta lui majoră şi m-a dezmierdat cu mirosul de tutun şi cafea. Şi am avut parte de un sărut lung, lung de şi-acum parcă îi mai simt gustul. Îl iubesc şi nici prin cap nu-mi trece să mă despart curând de el. Este “Soarele” vieţii mele!
….Dar, îl şi urăsc! Daaaaa! Îl urăsc din adâncul sufletului, vă spun!
….Îl urăsc, pentru că nu putem face dragoste în mijlocul oraşului, să-l simt în gura în toată splendoarea lui. Să-l ţin acolo până îmi înmoaie simţurile, apoi să-l înghit urlând de fericire şi scoţând limba rubinie la toţi oamenii trişti ai străzii. Îl urăsc pentru că nu ne putem culca împreună în fiecare seară, să-i simt respiraţia parfumată şi să ne trezim îmbrăţişaţi în dimineţile răcoroase. Apoi să ne petrecem ziua cât e ea de lungă gâlgâind pahar după pahar, fără să existe ceva pe lumea aceasta care să ne poată despărţi. Îi urăsc, îl urăsc, dar cu siguranţă nu pot trăi fără el!
….De aceea îl ţin în doze mici înghesuit pe un rastel întreg şi nu ne pupam decât ocazional. Vreau să-l am numai pentru sufletul meu până în ziua când unul din noi nu va mai fi!
….Şi mai multe nu vă zic, pentru că nici nu vreau să mă gândesc că cineva ar putea să mi-l fure!
….Bogdan

{lang: 'ro'}
Mai multe

Chardonnay Reserva LacertA 2010 excelență

Scris la 8 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | 4 comentarii

….Luni, 5 noiembrie, la Hotel Marshal, Vinul.ro ne-a invitat la decernarea premiilor de excelenţă 2012. Lume multă. Saluturi, pupături şi speech-uri ale câştigătorilor, muzică, fete frumoase, tot ce trebuie pentru o asemenea întâlnire. După ce facem poza de rigoare de la panou, cu Mihai şi cu Nicuşor, ne așezăm la o masă mai retrasă, unde mă trezesc că cineva (pe care nu-l cunoşteam) îmi toarnă sănăos mai bine de jumatate de pahar mare cu Chardonnay Reserva LacertA 2010. Îl adulmec şi aud la microfon vocea lui Valentin, care anunţă medalie de argint la secţiunea non-retail- vinuri albe seci, tocmai pentru acest vin. Am băut din el aproape toată seara şi greu îţi vine să te opreşti. Dar aveam un gând cu vinul ăsta.
….Pe 7 noiembrie, aveam de sărbătorit în familie, pe Pappy- cockerul nostru care împlinea 17 ani. Bietul Pappy de abia se ma ţine pe picioare, nu prea mai vede şi tot parterul casei îl tapetăm zilnic cu absorbante, dar el a fost şi este primul nostru cățel, așa că …îi sărbătorim acum cei aproape 86 de ani umani. Evident tort, lumânări, baloane, cântat Mulţi Ani Traiască, dar nu putea lipsi un vin și cine urcă voios din beci ?.. Chardonnay Reserva LacertA 2010 în persoană, care-l salută pe sărbătorit şi face o plecăciune către mine pentru a-i fi scos dopul şi a se prezenta în faţa noastră gol-goluţ în pahare.
….Reiau adulmecatul din 5 noiembrie şi mă bucur din plin de mirosul frumos, crocant-afumat al licorii. Şi iar mi se întâmplă ceva ciudat: de ce cu ochii închişi am senzaţia că mirosul se simte mai altfel ? Revenim la nas: floral, paie, vanilie, fructe coapte. Şi-l vârâm în gură încet… catifelat, acid subtil, crocant, onctuos, cu toate fructele exotice integrate în cele 14,5 % tărie. Un postgust elegant, amărui atât cât trebuie. Nu are rost să vorbim de preț, pentru că nu vrem să ne încruntăm la petreceri. Eu l-aş recomanda drept pansament celor loviți din dragoste sau celor care au nevoie de elixirul tineretii… poate chiar și Pappy ! N-am dat niciodată puncte în postări, dar eu îl calific la 88-89 puncte.
….Un vin bun pentru ocazii speciale ! La multi ani Pappy !
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Episodul 3 – Caloian Zinfandel 2011

Scris la 6 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Povestea zinfandelului a fost îndeajuns scrisă pe toate site-urile despre vin. Plecat din Adriatica de ceva timp, tocmai în Statele Unite și-a facut loc cel mai bine. Practic, a devenit un strugure american, iar vinul făcut acum de ei, este (în proporție de 90%) un demisec roșu.
….Noutatea de la GoodWine-ul din primăvara asta a fost adusă de Lucky Star-ul de la Oprișor, care l-a vinificat în alb și sec, dintr-un hectar de vie. Din punctul meu de vedere (și să nu se supere consultanții cramei), ilustrația etichetei și numele vinului sunt ca nuca-n perete în conceptul de Oltenia profundă. N-am nici un dubiu că cineva va veni să îmi explice legatura implicită și evidentă, dar până atunci… nu văd conexiunea.
….Din primavara și până acum, împreună cu mulți amici de-ai mei, numai baie în zinfandel n-am facut, pentru că ne-a cam plăcut. Cu o culoare alb-gălbuie spre semitransparent și cu un miros floral, cu multe citrice, aduce un pic a Riesling. Gustul începe acid, acrișor, apoi ușor dulce, iar acrișor spre sec bine de tot. Nu ai cu ce să-l asemeni, dar ai senzația că ți-au rămas prin gură niște pulpă de zarzăre aproape coapte. Alcooloul e la locul lui, nu-i plecat din corpul vinului și simți cele 13,5 grade integrate.
….Eu spun că pentru primul an de lansare, vinul ăsta a prins, fiind promovat din plin și având un preț prietenos. Aștept să-l vad și anul viitor, dar pentru mine, surpriza placută ar fi dacă l-aș vedea și în variantă roze. Ce-ar fi ?!
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 100 din 106« Prima...102030...9899100101102...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori