Povesti despre vin

Vremea ştiucii

Scris la 7 octombrie 2012 in Povesti despre vin | 12 comentarii

….Fiind vreme aşa de frumoasă, am hotărât să plec cu prietenii la pescuit de ştiucă în Delta Dunării. Locul pe care l-am ales a fost Mila 23, mai exact „Pensiunea Mila 23” pe care o recomand cu căldură. După ce am vizat permisele de pescuit şi am cumpărat câte unul de acces în biosferă, a început marea noastră aventură pescărească. Cu noaptea-n cap ne-am mişcat bărcile pe canalul “câştigător”, desigur unul secret, numai de noi ştiut, unde în vremurile bune ciung dacă erai şi tot prindeai peşte cu sacul. Şi ce să vezi: cum a apărut soarele de-o suliţă pe cer, au şi dat navală toţi idioţii pământului cu motoare de zeci de cai, care alergau cu bărcile mai ceva ca la raliu. Ne-au aruncat barca ori în stuf ori în sălcii, ne-au rupt monturile şi cu mare, mare noroc am scăpat cu bărcile nerăsturnate. Ce ne-am mai distrat şi ce le-am mai urat de mame şi de tot neamul lor! Şi bine-nţeles că nici peşte nu am prins, decât mârliţe până într-un kilogram, un kilogram jumate, destul de puţine şi acelea, pe care oricum le-am eliberat.
….Am plecat dezamăgiţi la masa de prânz, unde ne-am consolat cu un borş lipovenesc şi caras prăjit. Carasul l-am servit lângă o sticlă de traminer Eduardo Miroglio 2011 pe care am hotărât să o analizăm pe îndelete la masa de seară (vinul îi găsiţi aici http://www.vinibuoni.ro/store/white-wine-1.html).
Apoi, am schimbat canalul pentru partida de după-amiază şi am început războiul.
Primele, s-au luat ştiucile de noi. Au năvălit cu putere, ne-au muşcat de voblere şi degete când le trăgeam în barcă. Plezneau apa ameninţător, apoi se făceau nevăzute. Veneau sfidătoare ţinându-se cu colţii de linguriţe, loveau fulgerător barca şi se “dădeau” la fund. Ne-au furat juvelnicul şi au plecat cu el departe în zare, cu captura noastră, cu tot. Ne-au speriat când au deschis gura mare la noi aşa de tare, că am plecat mâncând pământ cu cele două trei exemplare mai frumoase din barcă şi am jurat că până la anul nu vom mai călca pe acele “groaznice” meleaguri.
….Una peste alta, a fost o partidă frumoasă de pescuit, cu ceva peşte prins şi destul scăpat, linguriţe agăţate, voblere pierdute şi multă, multă, distracţie. Masa de seară debutează cu tradiţionala saramura de crap, sărată şi iute de deschideam gura fără să putem articula ceva. L-am readus la masa pe domnul Eduardo Miroglio 2011 – traminerul sus amintit şi l-am luat la întrebări. Ne-a zis că are o culoare galben – auriu, strălucitoare. Nasul îţi dă senzaţia de dulce, miroase a trandafiri, fructe coapte, flori de tei. Dacă închizi ochii parcă “vezi” borcanul cu dulceaţă! Gustul este destul de lung – pleacă din dulce, apoi devine puţin acrişor şi sfârşeşte în post gust cu o tentă foarte plăcută uşor amăruie. Este echilibrat, mătăsos, dar îi lipseşte puţin aciditatea. A stins miraculos iuţimea din saramura, iar lângă crapul gras a făcut perechea ideală. Astfel ne-a ţinut companie până am terminat planurile de a două zi, am mai băut o sticlă şi încă una, apoi am plecat liniştiţi la culcare, cu viitoarele capturi în gând.
A fost frumos, dar a trecut prea repede!

Bogdan.

Delta Dunarii

{lang: 'ro'}
Mai multe

Vinuri franțuzești la Lidl – Episodul 2

Scris la 5 octombrie 2012 in Povesti despre vin | 5 comentarii

….Povestea o știți din episodul 1, așa că trecem direct la “caseta” tehnică.
….Chateau de Moulin 2011 Entre-Deux-Mers (19,99 lei)
Culoare galbenă, cu tentă verzuie, clar şi limpede. Nas de citrice, parfumat, ierburi verzi şi asemănător cu sauvignonul. Gust: acidulat de citrice şi ceva piersicuţă, rotund, echilibrat şi consistent, în ciuda celor doar 12%. Destul de proaspăt, floral, dar sec, cu tentă de pepene galben sau ceva fructe tropicale. Nu l-am simţit a avea un post gust prea lung, dar rămân impresiile de acid şi

{lang: 'ro'}
Mai multe

Mândră floare trandafir

Scris la 4 octombrie 2012 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Fiind week-end și promițându-i lui Alex că la primul FB din clasa întâi îl duc la carting, m-am dus în zona comerciala Militari să fac și cumpărături. Văd în Brico 6-7 persoane alegând trandafiri, din aceia în pungă, pe care-i plantezi singur în curte. Am luat și eu unul, că tot intrasem să iau becuri. Dă Alex 11 ture cu mașinuța și ajungem la Auchan. Umplem căruțul cu porcarii și văd o coadă de 8-9 persoane la pâine. Nu mai văzusem păine caldă la metru. Și chiar avea un metru. Iau și eu doar 50 centimetri și ajung acasă, unde aflu că avem musafiri. He-he, aveam pâine pentru toată strada! Se programase un grătar și până la venirea lor, am pus rămurici și scândurele uscate ca să aprind „locomotivă” și-l chem pe Alex să-i arăt cum se plantează un trandafir. Şi în plus, să-i explic cum e cu mapa și cu sapa. Până la venirea musafirilor zic să mai studiem un vin. Uitându-mă la ambalajul trandafirului, văd că tocmai plantasem un trandafir alb și consider nimerit să desfac o fetească albă Eclipse 2009 Crama Basilescu. Pe cea primită cu dedicație de la Gabi Lăcureanu o mai păstrez.
….Culoare galben deschis şi frumos strălucitor în soare. Mirosul foarte parfumat, cu flori multe, plăcut și îmbietor. Începutul gustului e fin, catifelat, destul de acid încă, floral și cu ceva citrice. Ușori sulfiți, dar în mică măsură. Pe lateralele limbii îți lasă ceva mieros, puțin dulceag, dar finalul nu te dezamăgește și te cheamă să mai iei o gură. Pe sticlă scrie că e sec, însă, 3 din 5 persoane vor spune că e demisec. Șprițarii de meserie vor vrea bule în el imediat după a doua gură. Petrecăreții se vor bucura să întâlnească feteasca albă de la Basilescu. Eu nu-i prea găsesc defecte, dar nici nu știu cu ce să-l laud. Cum ar spune unii din lumea vinului „un vin corect şi echilibrat”. Aş mai spune că este una din cele mai bune 3-4 feteşti albe pe care le-am băut până acum.
….Dacă musafirii mei vin cu o brânză veche de oaie sau cu ceva mâncăruri uşoare și picante (chinezești, thai etc) cu legume sau puiuț, asocierea cu vinul ar fi gata. Până la venirea lor, să mai luăm o coajă de pâine. La cum și cât am „stropit” plantarea asta, sunt convins că va creşte o mândreţe de trandafir.
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Sarbatoarea Recoltei 2012 – Aliman

Scris la 1 octombrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

….Anul acesta am fost invitat la “Sărbătoarea Recoltei” la Aliman, un sătuc uitat de timp pe malul Dunării, lângă Cernavodă. Aici îşi află podgoria firma Winero, adică cei care au produs neasemuitul Alira Merlot 2009 (după părerea mea cel mai bun vin sub aspectul raportului preţ/calitate din România, 35-45ron/sticlă), sub atentă îndrumare a oenologului Marc Dworkin.

….Zis şi făcut! Dimineaţa, cu ochii bulbucaţi, mă prezint la autocar la ora 07.00, de nici în armată cu furtunul nu mă trezeam la ore aşa matinale. Până la locul faptei nu vă pot povesti nimic, deoarece am dormit dus, iar când autocarul a oprit am căzut de pe scaun.

….Ajuns la faţa locului, lume multă, veselie în vie şi un soare de te trăsnea direct în moalele capului. La mese era deja servit aperitivul şi primul vin care ne interesează, pe numelui lui adevărat Alira Tribun 2011. Acesta este un asamblaj compus din: Cabernet Sauvignon, Merlot şi Feteasca Neagră.

….După ce ascult cu un interes nebun, primii cuvântători, oratori sau cum doresc domniile lor să li se spună, încep dialogul cu “Tribunul”: Îi zic: i-a spune tu onorate “Tribun” ce ar trebui eu să am în simţiri, dacă se ia băutura de mine?

….Cinstitul “Tribun” îmi răspunde cu nasul pe sus: ar trebui să ai în nări un miros proaspăt de fructe de pădure, ciocolată şi tutunul vechi din traista bunicului. Gustul, ar trebui să-ţi fie deosebit de fresh, să simţi coacăze negre, prăjitura cu fructe coapte, poate prune şi vişine. Aciditatea să ţi se pară bună, corpolenta atât cât îi trebuie unui vin nou şi să-l simţi întratât de uşurel încât să curgă singur pe gâtlej, cu sau fără mâncăruri alături. Şi toate acestea încă de la primul pahar!

….Pentru că, după cel de al doilea pahar eu “Tribun” te voi face să vezi lumea diferit! De exemplu priveşte acest distins eveniment şi ai să vezi că prezenţa sexului frumos e atât de bine reprezentată ca număr, dar şi calitativ. Acum, dacă te uiţi mai atent observi cum unele dive sunt sosite cu “portofelul” alături, la care vorba aceea, nu e bine nici măcar să te uiţi, dar altele par că aşteaptă consolare.

….“Tribunul” continuă: am văzut vreo două brunete, de atunci când m-am uitat fix în ochii lor (şi din faţă şi din spate) mă şi vedeam “hai mândruţă-n deal la vie”, urmărind atent cum adună ele sărăcuţele ciorchine de ciorchine, bob de bob. Bine-nţeles, ca cinstit Tribun aveam numai gânduri curate, parcă erau fetele mele: cum le-ar mai face tata băiţă, cum le-ar spăla tata pe spate, alea, alea… de nici nu vreau să mai vorbesc.

….După, al treilea pahar întreb? Ştii foarte bine prietene, că mocangiala îngraşă zise “Tribunul” şi te rog să nu urmezi binecunoscuta pildă românească: am venit, ne-am îmbătat, ne-am făcut de rahat, acum putem pleca liniştiţi acasă!

….Am ascultat sfatul “Tribunului” şi am aşteptat cuminte rândul batalului dobrogean la grătar asezonat cu Alira – Cabernet Sauvignon 2010, cea de a doua noutate. Acesta s-a dovedit a fi un vin foarte bun, dar încă crud, verde, pe care cu voia dumneavoastră o să-l descriu cu altă ocazie.

….Petrecerea a continuat cu muzică, dans şi voie bună, iar pe la orele 17.oo am făcut o ultimă reverenţă în fata “Tribunului” urându-i o carieră măreaţă în anii ce vor urma, apoi am plecat spre Bucureşti unde mă aşteptau numai lucruri bune: trafic, cozi, semafoare, nervi întinşi la maxim şi talente de talente. Când am văzut asta mi-am revenit şi am zis: gata, sunt din nou acasă!

….În final, nu pot decât să-i felicit pe prietenii de la Winero- gazde primitoare, şi să le urez cât mai multe astfel de petreceri reuşite, iar ţie cititorule îţi zic răspicat: ar fi greşeala vieţii tale să nu încerci măcar prietenosul “Tribun”, sau magnificul “Cabernet Sauvignon 2010” ce cu siguranţă îţi vor desfăta simţurile mulţi ani de aici încolo!

Bogdan

Sarbatoarea Recoltei Aliman

{lang: 'ro'}
Mai multe

Vinuri franțuzești la Lidl – Episodul 1

Scris la 1 octombrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | 2 comentarii

….Cei de la Vinul.ro, amabili cum îi ştiţi, ne-au invitat la lansarea selecţiei de vinuri franţuzeşti de către Lidl România pe 27 septembrie la Cantine de Nicolai. Fiind aproape de birou, am ajuns cu 5 minute mai devreme de ora fixată şi am fost întâmpinat de Poliana, Cezar, dar şi de două „stewardese” gen Air France cu basc, eşarfă şi tocuri bine înfipte în mochetă. Vinurile care aşteptau expuse (şi care erau principalul scop al vizitei) le lăsasem pe alt plan, pentru că printre alte provocări, se perindau nişte platouri cu fineţuri franțuzeşti pregătite de Nicolai. Acelor fineţuri nu le-am reţinut numele, nu le pot pronunţa, deci… nu le pot reda corect aici. Fac cunoştinţă cu câteva persoane agreabile şi încercând să ţin un ton francofon, persoanele se recomandă: Frederich, Hans, Klaus…. Aha ! Sie verstehen?…. ăăă.. Ah!… Bonjour ! Şi-mi vin în minte singurele cuvinte în germană pe care le ştiu: volkswagen izbit în zid !.. dar nu se făcea. Şi de departe apare salvatoare şi zâmbitoare o tânără frumoasă blondă, foarte înaltă, cu alură de Pino Blanc D’Alsace, care se recomandă cu nume romanesc şi continuă: PR-ul Lidl. Oh!… Săru’mâna ! Pardon ! Enchante ! Noroc cu Cezar, care prinde un microfon şi cu toate cuvintele la el începe prezentarea evenimentului. Mai apar persoane cunoscute, mai facem o poză şi suntem invitaţi să degustăm cele 23 de vinuri franţuzeşti selectate.
….În acest episod am să va relatez despre un singur vin cu care m-am înțeles bine pe muteşte. Iată ce mi-a comunicat: Je m’appelle Pinot Blanc D’Alsace – JP Muller annee 2011, medaliat cu aur la Lyon in 2012. Are o culoare frumoasă şi e cristalin. Năsuc interesant, nu foarte pronunţat de citrice, flori de câmp şi măr verde. În gură, începe destul de acidulat, cu măr verde finuț şi iarbă verde. Gustul e bun, nu prea îi simţi alcoolul (12,5%) şi e sec bine. Mi-a plăcut. Post gustul e destul de lung şi-ţi aduce aminte de ceva elegant în construcţia vinului. Am luat o gură mică de brânză brie şi o smochină şi-am dus iar paharul la nas. Şi iar mi-a plăcut. Apare una din “stewardese” şi-mi împinge un catalog al vinurilor lansate. Răsfoiesc repede să găsesc prezentarea vinului cel aveam încă în gură şi mă înec văzând preţul… 14,99 lei (cu TVA). Da, frate!
Pinot Blanc – mon ami de la patrie- să fii iubi(t) !
….Revine blonda de la PR şi mă linişteşte (parţial): De luni, 1 octombrie, îl veţi putea găsi pe rafturile Lidl în cantităţi suficiente !
….Je t’aime !
….RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 103 din 106« Prima...102030...101102103104105...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori