Povesti despre vin

1 Decembrie în inima fostului imperiu

Scris la 5 decembrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

….Am profitat de ziua liberă din 30 noiembrie ca să fac o mică excursie cu Alexică la Viena. Nu e prima oară când sărbătoresc Ziua Națională a României -Ziua Marii Uniri în inima fostului imperiu austro-ungar. E adevărat că rezist cu greu să nu vizitez, aproape an de an, târgurile de Crăciun din Viena, care imi crează o stare de bine și mă montează pentru o lună ce se anunță mereu foarte agitată – sfârșit de trimestru, de an etc. Cel puțin pentru copii e o mare încântare să vadă seara căsuțele-standuri frumos rânduite și ornate cu globuri dintre cele mai frumoase, jucării, ca să nu mai vorbesc de ceaiurile (și cu alcool), gogoși, gofre, turtă dulce…Hmmm…
….Și împreună cu alți amici din țară și puștiul lor Tudor, am luat-o de dimineața spre Prater, chiar de 1 Decembrie, într-o zi foarte senină și deloc friguroasă. După turele „impuse” de perechea de zurbagii Alex-Tudor prin roata mare, mașinuțe, tunelul groazei și plimbare pe acorduri de vals cu poneii, ne-am îndreptat spre Belvedere, la unul din târguri. Dar informat fiind că în apropiere de frumosul palat se află și Ambasada României în Austria, am zis că e frumos să salutăm și noi niște conaționali de Ziua Națională. Liniște, pustiu, totul închis și iar liniște. Am făcut o poză cu tricolorul și ne-am dus să luăm masa de prânz într-un loc unde știam că se mănâncă bine. Langă Stadtpark se află o berărie pe care nu o ratez niciodată pentru minunatele coaste de porc.
….Comandăm fiecare ce trebuie și lansez surpriza: scot din rucsac folia cu etichete de lipit pe faţă cu tricolorul românesc şi un mic steguleţ  cu suport de pus pe masă, așa, ca pentru negocieri. Ospătarul face ochii mari, îi explicăm care-i „necazul” cu noi şi îi cer un vin alb sec. Îmi indică Grüner Veltliner. Miros, gust şi mă simt răsplătit pentru tot efortul fizic din ziua de 1 decembrie, mulțumindu-i pentru recomandare. Eu cerusem niște coaste picante și nu trebuie să vă spun din câte guri se poate termina o sticlă de vin foarte prietenos. Dar să nu ne-ntindem la amănunte și să trecem la descrierea vinului.
….Sticla are un screw-cap civilizat și o etichetă fantezista „GruVe”. Soiul e local și se mai cultivă prin Cehia și Slovacia. În nas îți vin ceva tente de sauvignon și ceva riesling, dar nu numai. În gură de pleznește cu blândețe o aciditate mare, dar plăcută. Amestecuri de acrișor cu dulce și iar revine prospețimea aia plină de aciditate. Nu se văd bule în pahar, iar acidul se simte numai în contact cu limba și obrajii. Picanteria din gură, dată de coastele iuți și cu „pompierul” ăsta Grüner fac o pereche aproape imbatabilă. Și mai ciocnim și ne mai urăm de normalitate acasă și sting iar incendiul mocnit din gură. La doar 11,5 % alcool, eu îl văd un vin de vară de mare succes. Nu mai lansez asocieri cu mâncarea pentru că nu ne potrivim toți, așa că nu-mi rămâne decât sa vă urez să vă întâlniți cu Grüner Veltliner și să-l sorbiți ceva mai temperat decât am făcut-o eu și într-o companie cât mai agreabilă și cu ocazii cât mai plăcute.
….La mulți ani, România !
….RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Târgul de vin sau Târgul beţivilor

Scris la 28 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….În weekend-ul trecut a fost târgul de vin, pe numele lui adevărat Good Wine. 
A scris şi Răzvan părerile lui pe acest blog, o să le scriu şi eu pe ale mele, iar la sfârşit vă rog să-mi spuneţi dacă se potrivesc cu ale voastre.
….De la intrare te întâmpină două domnişoare care îţi iau banii şi cum asta nu ar fi destul, îţi leagă repede un “atârnici” de gât. Acest “atârnici” conţine un pahar cu care, spun ele, vei degusta toate vinurile din cadrul târgului. Ce să zic, de mult nu am văzut o idee mai tâmpită, dar am hotărât ca la acest eveniment să suport toate umilinţele fără comentarii. Şi uite aşa, precum boul cu talanga de gât, o iau la picior printre standuri, de am impresia că toţi ochii sunt aţintiţi asupra mea şi toţi oamenii râd de mine pe sub mustăţi. Totuşi a fost prea mult pentru mine, aşa că revin la demnitatea de om, îl dau draq de “atârnici “şi hotărăsc să degust numai vinurile de la standurile care îţi pun un pahar la dispoziţie. Şi ce să vezi: spre plăcută mea surprindere, am putut degusta vinuri la absolut fiecare stand unde am dorit acest lucru.
Dar ce să cauţi la un asemenea târg în afara faptului de a avea o poveste picantă de împărtăşit amicilor, asumându-ţi eticheta de beţiv, milog, alcoolic sau tip extravagant cu nasul pe sus?
….Eu găsesc două motive importante pentru care este indicat să vizitezi astfel de târguri.
….În primul şi în primul rând poţi degusta foarte multe vinuri, vezi care îţi plac sau nu, fără să dai bani pe fiecare în parte. Afli preţurile şi magazinele unde le găseşti pe cele pe care ţi le doreşti şi foarte multe informaţii despre aceste vinuri direct de la producători. Apoi, ai ocazia de a degusta vinuri mari, scumpe pe care în mod normal foarte puţini dintre noi ni le putem permite.
Pentru mine, de exemplu, a fost o reală încântare să văd evoluţia vinurilor din categoria celor de colecţie de la Crama Oprişor cum ar fi: Cutia Paleologu, Fragmentarium, Passarowitz sau chiar Smerenie şi să ascult explicaţiile doamnei Luminiţa Tzakis, drăguţă ca întotdeauna. Sau aici am descoperit vinuri noi interesante cum este vinul desert “Nectar of Transylvania” de la Crama Liliac pe care sincer, dacă l-aş fi văzut pe raft nu l-aş fi cumpărat niciodată nebănuind cât este de bun. Ori, Busuioaca de Bohotin de la Casa de Vinuri Cotnari sau Chardonnay-ul de la Crama Ostrov. În fine, am aşteptat cu sufletul la gură reîntâlnirea cu excepţionalele vinuri de la Agricola Ştirbei, Domeniile Săhăteni sau Vinarte şi oamenii minunaţi din spatele acestora. Sau cu prietenul meu Alfred Binder cu care am făcut cele mai frumoase cursuri despre vin şi cu Sauvignonul Blanc 2011 de la Villa Vinea, pe care-l păstoreşte.
….În cel de al doilea rând, aici este singurul loc unde poţi afla toate poveştile din spatele vinurilor care te interesează. Şi după mine, acesta e cel mai important aspect. În ziua de azi toate vinurile, sau aproape toate sunt bune, dar le cumpărăm în special pe cele care au o poveste frumoasă în spate. Vinul fără poveste e ca PRO- TV-ul fără bestialele violuri de la ora cinci sau Gina Pistol fără “Poponeţ ”!
….În ziua de azi, în viaţa asta nedreaptă şi meschină nu contează nimic mai mult decât “povestea”! Ea zideşte lumea, ea o dărâma; ne e idol sau demon, e spiritul care ne călăuzeşte judecata.
….Cam aşa s-a întâmplat şi cu mine la acest târg, unde m-am îndrăgostit de vinurile de la SERVE, plecând de la poveste. Povestea lor mi-a umplut crama personală cu Terra Romana – Cabernet Sauvignon 2010, pe care îl găsesc a fi un vin bun sau povestea celor de la la Sarica Niculiţel cu Băbeasca Neagră 2011, încadrându-se amândouă în eternă poezie: “bineînţeles că străinii pot să facă, dar noi nu“!
….Şi uite aşa, după trei zile de târg cu inima plină de poveşti şi pasiune, m-am întors acasă mai bogat ca spirit, dar de ce să nu recunosc şi trăgând după mine încă vreo jumătate de crama, măsurată în sticle de vin.
P.S. De la acest târg am nu singur regret: nu s-a mai ţinut din lipsă de participanţi verticală Prinţ Matei de la Vinarte. La acesta aş participa şi de două ori pe zi, aşa că nu înţeleg cum de nu a fost nimeni interesat. Va rămâne, desigur, misterul vieţii mele…:)
Bogdan
Good Wine

{lang: 'ro'}
Mai multe

Fluturi și culori la Good Wine

Scris la 27 noiembrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

….Vitis Metamorfosis 2011
….Prima dată când am băut acest vin, a fost într-un bistro din București, împreună cu câțiva foști colegi, urmărind meciul de fotbal România-Olanda. Și datorită ambianței, dar mai ales datorită scorului, nu mi-a mai venit cheful de scris. L-am redegustat de curând asistat de agreabila doamnă Ruxandra din partea Cramelor Halewood în standul de la Good Wine, în ziua a doua, sâmbătă.
….Este un cupaj dintr-un sauvignon blanc și o fetească albă, îmbuteliat într-o sticlă ce are o etichetă de ținută.
….Și mi-am notat așa: culoare cu un galben-verzui foarte frumos și strălucitor, cu miros puternic de flori de câmp, lime, corcodușe verzi, dar și o tentă de vanilie subțire (nu-mi dau seama de unde ar veni), foarte plăcut și proaspăt. În gură simți o succesiune de arome florale dulci-acrișoare, dar se termină acrișor bine de tot spre sec. Îti dă impresia unui vin tare, deși are 13 % alcool și fiind foarte sec, iți crează nevoia de apă și mâncare. Pe spatele frumoasei sticle scrie cu ce se asociază acest vin. Eu l-am redegustat cu sărmăluțe de post, cam picante, ceea ce i-au dat vinului mai multă savoare.  Deși știu că-mi voi atrage oprobiul public, eu l-aș încerca și la sărmăluțe cu carne de porc. Vinul nu are un post gust extrem de pronunţat, dar gustul de sec persistă o vreme.
….La aproape 30 lei în magazinele cramei, vei avea parte de un vin, care asociat cu mâncarea care-ți place, poți face chefuri sau petreceri reușite. Îl recomand exclusiv amatorilor de vinuri seci.
….Vă doresc fluturi în stomac.
….RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Good Wine – prima zi – 23 noiembrie 2012

Scris la 23 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Nu am reuşit să ajung la deschidere, dar am recuperat pe parcurs. Deşi nu am o poveste, aşa cum scriu de obicei, voi trece în revistă tura pe care-am dat-o-n fugă între 13.3o şi 15.45 astăzi:
….Prima oprire la standul Villa Vinea, unde-l salut pe Alfred Binder şi imediat lângă el, standul Vinibuoni, unde schimb trei vorbe cu Mihail Mihov. Un simpatic domn, Cornel Dumitrescu, din standul Africii de Sud, mă invită să gust un muşchi de vită uscat (biltong) foarte gustos, asemănător cu ghiudemul şi gust 3 vinuri excepționale: sauvignon blanc, chenin blanc şi un delicios colombard (am să revin curând asupra lui). La standul celor de la Vânju Mare am reluat rozeul premiat. De data asta mi-a plăcut mai mult.
….Întâlnindu-mă cu Vali Ceafălau şi cu Nick Filip, am intrat într-o mică dispută, în cauză fiind sauvignon-ul de la Stirbey. Ne-am încolonat şi ne-am dus direct la standul Drăgășanilor, unde amabila Raluca ne-a dat câte un pahar foarte rece. Degustându-l pentru a 4-a oară, a trebuit să recunosc nu numai că nu e aşa rău pe cât susţineam, ba chiar bunicel. Rămân in continuare cu „lupa” pe sauvignoanele din Drăgășani. La Jidvei am redegustat chardonnay-ul Ana. Rămân la părerea că lumea îl laudă cam prea devreme și că vinul trebuie să mai evolueze.
….La standurile Chile și Cricova am încercat chardonnay-uri agreabile, dar revin cu date complete în zilele următoare. La Cramele Halewood am vrut să mai verific Vitis Metamorfosis, dar nu-l aveau. Mi-a făcut plăcere să-l revăd pe dl. Cainamisir și să-l cunosc pe Iustin Urucu- creatorul de vinuri de la Vinarte, care mi-a dat câteva date tehnice despre plantația de gros și petit sauvignon din Mehedinţi, asistat de simpaticul Stelian Ștefan.
….Îmi aduc aminte de un vin premiat cu aur la Premiile de Excelență ale Vinul.ro: sauvignon blanc Castel Huniade 2012–Recaș și dau o fugă la standul respectiv, unde amabilul domn Remus mă îndeamnă să încerc toate vinurile. Bățos cum sunt, insist pe Huniade 2012. Ce noroc, îl aveau ! Bravo juraților de la Premiile de Excelența! Vinul e chiar foarte bun.
….Și cum orele erau înaintate și trebuia să-l iau pe Alexică de la școală, mă retrag recapitulând informațiile culese (tocmai postate) și-mi fac planul de bătaie pentru a 2-a zi de GoodWine, luându-mi rămas bun de la inspirata statuetă făcută din dopuri.
….Pe curând!
….RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Moda vinurilor germane

Scris la 22 noiembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Da, sunt la modă vinurile germane! Şi ca să nu ma piardă trendul, am zis să încerc şi eu un Michel Schneider 2010 Riesling Classic. Etichetă mică şi urâţică, cu un desen cu struguri albi, care-mi aduce aminte de vinul alb făcut de cei de la Medgidia în vremurile cenuşii. Aproximativ 19 lei, cumpărat de la Real.
….Podgoria Michel Schneider are proape 150 de ani și e situată în regiunea Pfalz, în apropierea graniței cu Franța. Culoare interesantă de verde şi galben pai. Cu un nas reţinut pentru început, apar, apoi ceva ierburi, flori, măr, piersici şi caise aproape coapte. Gust oarecum mineral, cu puţin acid, dar foarte fructos, cu atac dulceag, dar care se stinge în acrişor spre sec. Cele doar 12 % le simţi spre sfârşit şi crezi că bei un vin tare. Mie îmi seamănă (din punct de vedere al aromelor) a plăvaie de la Garboiu. Nu te dă pe spate nici la început, nici la sfârşit. În zona asta de preţ, poţi bea vinuri mai bune.
….Asocierea cu carniţă albă şi sos picant i-ar face mult bine vinului. O să mai încercăm şi alte vinuri nemţeşti. Cât de curând.
….Mit freundlichen Grüssen,
….RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 106 din 113« Prima...102030...104105106107108...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori