Povesti despre vin

Serendipity – Pleasant Surprise

Scris la 25 februarie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-Ca cei de la Et Cetera fac vinuri bune, au aflat foarte multi, deja. Te cam prinzi inca de la prima vedere a etichetelor, care te atrag si incep sa fie din ce in ce mai prezente in Romania.
–-In octombrie 2014, cand am vizitat crama, am degustat mai multe vinuri, dar nu si pe acesta – Serendipity 2013, fiind imbuteliat in vara lui 2015.
–-M-am intalnit de doua ori cu acest vin, insa cel mai mult mi-a placut acasa, dupa ce i-am potrivit cate ceva de mancare. La inceput ceva mizilicuri, apoi ceva mai consistent, un piept de rata.
–-Culoare frumoasa, purpurie, dar nu foarte pronuntata si cu miresme din ce in ce mai prezente, odata cu rotirea accelerata a paharului. Coacaze, dar mai ales visine coapte bine. Datorita proportiilor cupajului (70 feteasca neagra si 30 cabernet sauvignon), ar putea fi considerat lipsit de tipicitate, neregasind traditionala noastra pruna. In gust insa, se scimba lucrurile. Sec, nu foarte corpolent, incepe sa apara feteasca, dar se simte si sprijinul cabernetului. Ce-l face aparte este eleganta, armonia taninilor, aciditatea si alcoolul decent (13%). Tonul dat de accentul vaniliei provenite din baric ridica si ea nivelul vinului, care a fost imbuteliat in numai 5300 de sticle. Atat au vrut fratii Luchianov.
–-Eu recomand acest vin, dupa ce primeste o minima aerare, bun la vorba lunga si fara mancare si acord aproape 7,5 papioane. Pleasant Surprise
–-Cu bine,
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Pinot Noir de Zupa

Scris la 22 februarie 2016 in Povesti despre vin | Un comentariu

–-Prin intermediul eternului calator in podgorii europene, #winelover-ul Tomislav, am avut ocazia sa-l cunosc la #DWCC 2014 – Montreux pe Kosta Botunjac – propietarul unei crame mici din regiunea viticola Zupa (sudul Serbiei). Acolo prezenta-  in cadrul programului Wine Mozaic- un vin alb din soiul reinviat  - Jagoda.
–-Kosta este un guru al zonei Zupa, un model de one man show, care se ingrijeste de via sa de aprox 1,5 ha, de vinificare, de marketing si de vanzare. Nu e un vorbitor de engleza, dar ne-am imprietenit repede in scurtele iesiri la cate o tigara, fiecare dand din maini si incercand sa ne aducem aminte cate ceva din limba rusa. Am promis ca am sa-l vizitez si uite ca ne-am reintalnit in week-end-ul trecut la Beo Wine – targul sarbesc de vinuri.
–-Am degustat la standul sau 2 vinuri si i-am dat cadou o plăvaie. Am primit de la el un pinot noir pe care l-am deschis acasa. Pinot noir din Zupa chiar nu mai bausem. Dar ce surpriza!
–-Primul lucru pe care l-am remarcat este ca e foarte light. O culoare extrem de placuta, iar olfactiv poti spune ca ai dat de borcanul cu compot de visine si cirese din copilarie. Foarte fructat si imbietor, fara sa fie lipsit de tipicitate. In gust e sec, cu structura lejera, tanini discreti si regasesti din nou ciresele coapte intr-un alcool (12%) foarte bine asezat. Partea neplacuta e ca dorind sa tot descoperi mai multe, sticla se goleste mult prea repede. Ori m-a prins pe mine intr-o zi buna, ori vinul e chiar bun … datorita caracteristicii generale axate pe discretie, eleganta si un post gust mediu, lucru pe care conduce spre  +7 papioane/8.
–-Multumesc Kosta si sper sa ne vedem in curand.
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Cum să (nu) îndepărtezi oamenii de vin

Scris la 4 februarie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-De ceva vreme, mulți din pasionații de vin pe care-i cunosc sau îi citesc acordă calificari, evaluari, clasificări și ierarhii vinurilor pe care le testează. De fapt, asta fac și eu adesea în ceea ce scriu pe blog. Aproape că nu se mai face o degustare fără să apară fișe de notare (în diverse stiluri) pentru punctarea vinurilor, însoțite la final de confruntarea evaluarilor și toatea astea însotite de lungi discuții de comparare. Între soiuri, între ani, între punctele participanților, între crame etc.
–-Nimic rău în asta, însă apar diferite situații atunci când te întâlnești cu oameni mai puțin apropiați fenomenului VIN, față de care comportamentul nostru începe să pară cam ciudat.
–-Una din ele ar fi aceea că luăm analiza vinului cam de sus, dacă nu chiar prea în serios. Și nu mă refer la ținutul paharului de balon sau băutul din pahare cu picior gros. Mă refer la setul de descriptori din vocabularul degustătorului avizat și școlit sau expresii strict tehnice din vocabularul enologic. Se întampla des să putem părea plictisitori sau aroganți abuzând de propriile analize date pe gură atunci când facem abuz de expresii precum stil reductiv, corecție de aciditate, malolactică, BLIC, macerare prelungită, baricare îndelungta etc.
–-Asistența neavizată tinde să bată în retragere și să-i dispară apetitul savurării vinului, să se considere marginalizată imediat dupa momentul de admirație pe care îl nutrea față de  specialistul cunoscut. Chiar îi poate pieri cheful. A luat de bune toate informațiile legate de eliminarea miturilor false despre zeama de struguri (vin din pastille, vin din marmelada unui vin vechi, mâna a 2-a, durerea de cap de la sulfiți etc). Bea vinul cu paharul de apă alături. E bine, dar imediat se face mic la marginea mesei și acum încearca să reintre în vorbă cu bagajul său mic de cunoștințe. N-are nicio șansă!
–-Asocierea vinului cu mâncarea (transformata în pairing) devine alt subiect în care amatorul de vin e pus la colț. Bine, acum orice chitilean știe că vinul alb e cu carne albă, iar cel roșu cu carne roșie. La sarmale se mai încurcă și la mici (unde berea primează), dar și aici se trezește cu un val de explicații și informații, pe care termenii onctuozitate și Omega i-au rupt capul.
–-Biblioteca senzorială a unui degustator avizat și permanentul apel la carnețelul propriu de vinuri testate e un motiv să-și diminueze serios numărul de vechi prieteni. Ți-ai luat o fetească neagră 2012 de la crama XXX?… Nașpa! 2011 era mai bun! – ar putea fi un exemplu despre cum poate să-ți moară la intrare. Dacă un neinițiat mai pune și o poză pe facebook, și-a luat-o definitiv.  A comentat? S-a ars! Întotdeauna se va gasi cineva să-i “explice” ironic ce nepriceput (bou) este.
–-Exemplele pot continua, desigur, și din experiența fiecaruia puteți completa cele de mai sus. Important este că dacă ne dorim o piața evoluată pornită pe  creșterea numarului consumatorilor, datoria pasionatilor cunoscători și avizați ar putea fi aceea de a-și apropia amatorii și pe cei care doresc să descopere aceasta lume. Cu rabdare, cu mai mult calm și cu dorința de a educa (pare un termen pretențios) neinițiații dispuși să învețe își vor crește numărul. Inițiații (wine geeks) care se laudă în exces cu numărul de vinuri testate, carțile citite, cursurile făcute, vizitele tehnice la crame, postarea unor păreri personale despre vinuri și relația personală apropiată cu diverși enologi iși rezolvă doar o problemă de ego și atât. Cumulul de experiență și cunoștințe dobândite ar putea folosi la mult mai mult. Cred că rolul util ar putea fi unul mai constructiv și mai generos, astfel încât să ducă la plăcerea reală a savurării unui pahar de vin și crearea unei mari colectivtăți de bon viveur-i.
–-Până la urmă, vinul e pentru toți.
–-RaSto     (articol apărut în revista Vinul.ro)

….P.S. La finalul scrierii acestui articol, amicul Ryan a postat acest articol. Daca nu l-ati citit, inca, faceti bine si dati un click. Merita.

{lang: 'ro'}
Mai multe

Visul unei nopti de iarna

Scris la 31 ianuarie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

–-Si a trecut si prima luna din 2016. Cu o prima saptamana grea, in care am continuat sarabanda meselor bogate inceputa de Craciun. Dupa Sf. Ion cam gata, strangem bradul si incepe conceperea planurilor pe termen mai lung sau mai scurt. Cel mai presant (si costisitor) plan este cel legat concediul estival pe un litoral cu nisip fin si apa calda si curata. Odata rezolvata si aceasta problema presanta si istovitoare, am procedat ca sultanul (din poemul marelui poet national serbat pe 15 ianuarie) ce “dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă.” La un moment dat am simtit:
“un munte de vin cum răsare,
Care creşte într-o clipă si tot creşte,
Cu multe cutii peste boxa si dulapuri se lăţeşte;
Umbra lui cea uriaşă toata crama o cuprinde
Şi sub dânsul intreaga casa într-o umbră se întinde”.
–-In consecinta am decis sa mai reduc din stocuri, concentrandu-ma toata luna pe consumul vinurilor din stocul propriu, sarind astfel peste o serie de evenimente oenologice organizate in ianuarie.
In ultima zi din luna, o duminica linistita, am decis sa atac un vin romanesc consacrat – Golem rosu 2008 – care parea perechea potrivita pentru vinete saganaki (deh, tot cu gandul la vara, la Grecia).
–-Vinul este un cupaj de Feteasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon care nu are nimic neinsufletit in el, cum ar sugera numele. Este viu si sigur si cei care il degusta vor simti acest lucru. Alcoolul este destul de ridicat (14, 5%), culoarea superba, de un visiniu inchis, stralucitor care nu tradeaza deloc cei 8 ani avuti in spate. Nasul, dupa o ora de aerisire, dezvaluie note de fructe negre ultracoapte, cu o boare vegetala, dar dupa inca o ora vireaza spre arome specifice vinului de Porto.
In timp ce vinul lua un aer, m-am apucat de modificat un pic reteta descoperita intr-un concediu in Skiathos: am calit in ulei o ceapa apoi am adaugat vinetele déjà coapte si le-am lasat pe foc impreuna cu o cana de suc de rosii si o lingura de ketchup de casa. Am pus amestecul in vase de ceramica impreuna cu bucatele de telemea, burduf de oaie homemade si ceva mozzarela la suprafata, apoi directia cuptor incins pentru 20 minute la 180  C.  Cand au fost gata , dupa o scurta perioda de racire am vrut sa vad cum merg cu vinul.  Si au cam mers.
–-Taninii seriosi reusesc impreuna cu aciditatea moderata sa neutralizeze uleiul impregnat in vinetele calite. Un vin corpolent, aromele fructelor negre combinate cu ciocolata neagra si cu dulceata de visine ramanand in postgust suficient de mult , ca sa-mi amintesc de baclavalele de la desert.
In concluzie un super vin care merita din plin 7,5 (sau papioane) scoici din 8.
–-

{lang: 'ro'}
Mai multe

Solo Quinta 2015

Scris la 22 ianuarie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-Vinurile noi aparute starnesc intersul pasionatilor de vin. Iar cand un vin, care, constant in ultimii ani, s-a bucurat de mai multe elogii, precum Solo Quinta de la Cramele Recas isi face aparitia, atunci devii curios si il cumperi repede.
–-Anul trecut, SQ 2014 (cu componenta sa de vin rosu – cabenet franc) a adus Romaniei o mare medalie de aur. Acum, vinificatul in alb este Negru de Dragasani (pe langa Chardonnay 63%, Feteasca Regala  15.5%, Muscat 16% si doar 4.5% Sauvignon).
–-Mici insertii verzui in corpul galbior si stralucitor al noului vin. Asa mi s-a aratat mie la drum de seara. Aromele  placute, la care contribuie din plin muscatul si feteasca regala, te duc cu gandul la miere, musetel, fructe albe bine coapte, dar gasesti si tenta de fructe tropicale cu care cei de la Recas ne-au obisnuit la vinurile albe.
–-Da, e baricat! Vanilia si izul usor lemnos sunt acolo. Si trebuie sa-l lasi sa respire ceva inainte de a te infrupta din “taraba de fructe” care te asteapta in pahar. Adulmecat la diferite momente in care-si ia aer, poti observa cat de schimbator e. Si asta-i ofera quelque chose-ul care-l face interesant, promitator si surprinzator.
–-Fructele albe si cele exotice, adaugandu-se si pomelo, confirma si in gust. Vinul are robustete si echilibru, dar ceea ce il defineste mai bine, din punctul meu de vedere, este eleganta si finishul lung. Poate mi-as fi dorit ceva mai tonic sau o proportie mai mare de sauvignon blanc in detrimental muscatului si sigur s-ar fi cocotat spre 8 papioane. Dar, sa nu-L maniem… Asteptam medaliile.
–-Succes SQ!
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 30 din 111« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori