Povesti despre vin

Vinurile zeilor din Olimp

Scris la 7 august 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Daniel Duica, iubitor de vinuri, indragostit pentru moment de soiurile antice, prefiloxerice, nealtoite pe radacini americane. Daniel este general manager la o firma de consultanta din Sibiu.
Pe dealurile de la poalele Muntilor Olimp, in sudul Traciei de Est, vita de vie este la ea acasa din cele mai vechi timpuri. Rapsani este un mic orasel din zona, care a si dat denumirea vinurilor de aici. Microclimatul, format in regiunea care cuprinde varfurile muntilor Olimp si Marea Egee – cu multe ore de soare, influenta marii si nenumarate izvoare si pârâie cu apa rece din munte – toate permit o dezvoltare echilibrata si inceata a strugurilor in aceasta zona.
Un prieten care importa vinuri grecesti in Romania mi-a recomandat crama Dougos din Valea Tempi, zona Rapsani. Dougos este o crama relativ mica cu vinuri organice (BIO) si cu o filozofie foarte originala, chiar daca inspirata din mai multe curente. Vinuri eclectice, cum spun ei pe pagina lor de internet: dougos.gr Valea Tempi a fost mentionata si in scrieri relative recente, dar de peste 200 de ani, din secolul al XIX-lea, de calatori straini ca avand cele mai bune vinuri din Grecia. Asa ca nu am stat mult pe ganduri, mai ales ca am citit pe site ca au si Cabernet Franc in plantatie.
Pentru ca stateam de partea cealalta a muntelui, spre mare, am trecut peste munte pe un drum asemanator cu Transfagarasanul nostru dar mai savage si foarte putin circulat (cred ca am intalnit maxim 5 masini dus-intors). Totusi , puritatea peisajului salbatic a facut sa ne indragostim de acest drum care merita sa fie parcurs de toti turistii aflati pe malul Marii Egee (de cei care nu merg acolo doar pentru plaja, bere si Gyros).

-

 

 

Vorbisem cu Thanos Dougos, proprietarul cramei la telefon si ne astepta. Am gustat pe rand urmatoarele vinuri :

1. DOUGOS White (50% Sauvignon Blanc & 50% Roditis Fox) un vin cu o prospetime incantatoare care se potriveste unei zile de vara la mare, cu sau fara mancare langa el

2. METH’ IMON Acaccia(85% Assyrtiko & 15% Sauvignon Blanc) Fermentat si maturat 5 luni in butoaie de salcam, sur lie, acest vin este un vin serios alb care se potriveste langa o mancare locala cum ar fi Creveti Saganaki de Platamon(adaosul de branza de capra la creveti, scoici si multe altele dezvolta preparatele relative simple intr-un mod foarte complex si extrem de gustos).

3. RAPSANI PDO 2014 (Xinomavro, Krasato & Stravoto) Un vin rosu de pe vii relative tinere dar complex si foarte taninos care cere langa bucate locale precum un ceaun de capra.

4. RAPSANI PDO Old Vines 2014 (tot Xinomavro, Krasato & Stravoto, dar ponderea ultimelor doua fiind scazuta). Un vin foarte complex, si foarte tanar ce mai are de asteptat ani buni(10-15) pentru a isi arata toata splendoarea. Daca totusi cineva doreste sa il bea acum merge bine langa un muschi de vita in sange.

 

5. METHISTANES 2007 (Xinomavro, Krasato & Stravoto). Este primul an in care aceasta crama a putut eticheta vinurile cu PDO Rapsani. Un prim vin de meditatie

6. METH’ IMON Opsimo 2013(Syrah, Grenache rouge, Limniona) Un vin maturat 24 de luni in butoaie de stejar francez si American si inca aproape 2 ani in sticla. Un vin foarte complex, cu un alcool de 15.5 % vol. este foarte echilibrat, cu toate componentele perfect integrate si o profunzime greu de explicat in cuvinte. Acest vin este port-drapelul Cramei Dougos fiind foarte apreciat de cunoscatorii din Grecia care il aseamana cu Chateauneauf du Pape, de unde s-a ales si cu pseudonimul “ Chateauneauf du Tempi”. Al doilea vin de meditatie
Va dati seama ca dupa aceasta degustare(cu doua vinuri de meditatie) nevoia de bucate alese(ca sa nu spun foamea) ne-a purtat direct catre o Taverna (recomandata chiar de Thanos Dougos) la malul marii. Dar despre asta, alte Teverne din zona cu vinurile lor, orasul antic Dion, templul lui Dionysos si “probabil” cea mai batrana vita de vie din lume data viitoare. Doar inca o fotografie. Pentru teasing…

{lang: 'ro'}
Mai multe

Back to Chardonnay

Scris la 3 august 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Nu știu ce și cum meșteresc cei de la crama din Topalu – Crama Darie, dar vinurile realizate aici devin din ce în ce mai serioase. La fel si Chardonnay-ul din gama Străbun din recolta lui 2016, pe care am avut ocazia să-l degust prima dată la începutul lui iunie, dar și săptămâna trecută. Culoare interesantă, gălbuie cu ceva străluciri, însă bucuria vine odată cu primul adulmecat. Poți intuit că e chardonnay, dar nu poți fi sigur. Fructe albe usor necoapte și citrice din abundenta și poate un mic hint de ananas. În gust e sec, delicat, fructele din nas confirmă notele olfactive, aciditatea bună, în armonie cu alcoolul (13,9%), corpolență medie și foarte elegant. Nefiind baricat, are vigoarea unui vin tânăr și proaspăt, dar este în același timp solemn și impune respect. Poate că aici m-a făcut să-l îndrăgesc așa de mult. Cu cât ai răbdare mai multă cu el, cu atât îți va plăcea mai mult. Pentru mine a fost o bucurie să-l descopăr și sunt bucuros că mi-am făcut un prieten nou. Uite-așa ți se redeschide pofta pentru câte un soi. 46 lei la Vinmag. +7papioane. Recomand!

RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Secretele Nectarului de Transilvania

Scris la 30 iulie 2017 in Povesti despre vin | 2 comentarii

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe George Ignat. Familiarizat cu limba franceză si cu poveştile despre vin ale Franţei, George Ignat (aka George Wine) se considera mai mult decât un oenofil, devenind somelier şi fiind implicat în industria de profil de la noi, promovând mai multe crame. De formaţie este inginer şi a condus o firma de construcţii şi design din zona sticlei arhitecturale.
Am avut fericita si placuta ocazie sa fac parte dintr-un grup destul de numeros care a facut o vizita la Crama Liliac, in inima Transilvaniei. Nu a fost pur si simplu o vizita cu degustare, a fost o zi plina de activitati interesante, amuzante, care ne-au pus in miscare.
Timpul a tinut cu noi, nu a fost acea caldura chimica, specifica unei zile toride de vara; un vanticel sprinten ne mangaia si racorea pe acele dealuri, ca o briza de la malul marii. Am inceput cu o “joaca”: un puzzle, din care, rezolvandu-l corect, rezultau imagini de pe cutiile de vin, respectiv etichetele Young Liliac Fresh si Fruity. Echipele erau formate din 4 persoane care erau cronometrate, astfel incat cea mai “isteata” echipa sa castige. A urmat apoi un concurs, un fel de “vanatoare de vulpi”, vulpile fiind de acesta data sticle de Liliac ascunse in vie, 20 la numar. Cei care au pierdut vanatoarea s-au “razboit” cu restul lumii cu pistoale cu apa. Doritorii au facut ture pe dealuri cu o masina de teren descoperita.
Am avut parte si de un DJ …care a cedat, la insistentele rockerilor si a pus un AC/DC…Apoi ciobanul Gheorghe a venit cu sculele si ingredientele personale si ne-a pregatit un “balmos “ de exceptie, cu explicatii si povesti frumoase. Dar nici stafful Liliac, reprezentat de dl.Victor Ciuperca, nu s-a lasat mai prejos, dovedind adevarate calitati de ”chef” , oferindu-ne un piept de rata delicios, apoi o vita cu sos gorgonzola si la final clatite cu dulceata de visine si caise (preferata mea!) …iar pentru cei mai tineri petrecerea a continuat cu un foc de tabara si mult vin!
Nu in ultimul rand trebuie mentionata degustarea cu adevarat profesionala, la 2 maini, a se citi 2 probe, 2 pahare, cu toate noutatile, sustinuta de Simona Mardale. Dar despre aceasta vor scrie colegii mei.
Dar sa revin la ceea ce ne mi s-a parut si mai interesant!
Nectar de Transilvania – vin de desert….Vinul Zeilor. Iata ca “ Legendele Olimpului “, citite-n copilarie, sunt utile si acum. Cei care reuseau sa bea nectar si sa se hraneasca cu ambrozie deveneau nemuritori!
Dupa sosirea in Batos, la Crama, dupa vinul de “Bun Venit”, un Young Liliac Fresh transformat  in sprtitzer perfect racit si dupa vizitarea spatiilor de productie si explicatiile Paulei Bota privind procesul si traseul tehnologic, am urcat la locul de nastere al Nectarului: 7 corturi mari cu rafturi, cu 6 randuri pe inaltime, ca intr-o biblioteca , acoperite cu rogojini. Este locul unde ciorchinii de Muscat Ottonel, culesi tarziu, se odihnesc cam 3-4 luni, pana isi pierd apa, se deshidrateaza.
Corturile au niste ferestre laterale care ajuta la deshitratarea boabele de strugure pot chiar sa inghete. Aceasta alternare inghet-dezghet macereaza boabele. Sunt supravegheate permanent, si, la anumite intervale, strugurii se rotesc sa nu mucegaiasca si se indeparteaza boabele stricate.
La final boabele sunt mai” grasune” (asa cum spune Paula), apoi sunt presate usor, de mai multe ori ! Mustul obtinut este vinificat si fermentat in butoaie de stejar, apoi este transferat in cuve de inox, unde este racit rapid pentru a nu pierde aromele. In acest caz randamentul este de 10-12%… Iata explicatia pretului si a marimii sticlei ( nu mai avem 750 ml, sic..), in comparatie cu alte tipuri de vinuri unde randamentul este de aproximativ 60-65 % …

Sa vedem unde ne situam? dupa francezi exista 4 categorii de vinuri de desert: vinuri licoroase (VL), vinuri moi (VM), vinuri fortifiate, cu adaos de alcool inaintea inceperii fermentatiei (VDL) si vinuri fortifiate prin oprirea fermentatiei prin adaugare de alcool (VDN).
Ii prefer pe francezi, fata de “verisori” (vezi WSET).
Prima categorie VL –vinuri licoroase: inseamna vinuri obtinute din struguri folosind trei metode:
1. lasati in vie, atacati de Botrytis Cinerea = vinuri botritizate
2. lasati in vie pana ingheata( sub -10 grade C) = vin de ghiata – ice wine
3. lasati in vie, pe butuc sau asezarea dupa recoltare pe un pat de paie, la deshidratat, obtinandu-se “ le vin de paille” , numit astfel in regiunea Jura, sau pe pat cu rogojina ca la Liliac!
Willi Opitz, consultantul austriac de la Crama Liliac foloseste pentru realizarea Nectarului de Transilvania metoda Schilfwein.
Sa ‘’degustam” in continuare acest Nectar:
Culoare: galben auriu, marginea meniscului are stralucire de perla cu reflexe usor verzui.
Olfactiv: fructe exotice, lychee, gutuie, piersica bine coapta, fagure de miere.
Gust: arome de fagure de miere, gutui bine coapte, aciditate mediu +, post gust lung.
“Mariajul” a fost perfect cu clatitele cu dulceata de caise!
Un Vin de Aur, de pastrat…
UN VIN DE GARDE!
Iar la final de vizita, cel mai interesant si greu lucru mi s-a parut cel in care trebuia sa descriem in 3 cuvinte ceea ce ne-a placut cel mai mult in aceasta zi la LILIAC, pentru ca este foarte dificil sa comprimi in cateva cuvinte toate momentele si senzatiile traite… Inca ma gandesc!
Helpful photo Rusu Dumitru Costinel

{lang: 'ro'}
Mai multe

Cu Ouțul pe Târnave

Scris la 25 iulie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Nu foarte departe de Sibiu, spre nord, la mai puțin de 100 de km, se află Podgoriile Tânavelor. Mi-am propus sa revăd o cramă, așa că de la Târnăveni, Ouțul GPL a ales drumul spre Villa Vinea.
Voiam să mă pun în temă cu noile vinuri de care tocmai auzisem că urmează a fi lansate. Am avut noroc să dau de domnul Cristian Podar la crama si să nu fie prea mare aglomerație de curioși, cu excepția unui grup de americani, astfel că m-am putut bucura de întreaga atenție. Desi fusesem la inaugurarea cramei Castel Vinum în urma cu aproape cinci ani, trebuie să recunosc faptul că până în vârful turnului de deaspra cramei (unde stă iarna Contessa și de unde peisajul e formidabil) nu fusesem niciodată. Am vizitat toate ungherele și-așa am văzut toate secretele ce în curând vor aparea pe piață, astfe încât nici măcar nu voi pomeni de viitorul spumant…Uups! N-am putut să nu observ în vitrina cu trofee, pe lângă alte diplome de diferite la concursuri, și un piston din 2014, de la Concursul de Vinuri Pistoul de Aur – Brăila.
Decât 10 vinuri am degustat… dar am să trec în revistă strict noutățile pentru mine, începând cu un simpatic V2 2016 (un demisec – 6g/l) făcut din riesling, muscat și fetească regală. Bun pe căldură, având 12,5 vol. de alcool. Din gama Selection am remarcat în primul rând sauvignonul blanc 2016 (puțin baricat), vin ce se apropie mult de performanța celui din 2013 (review-ul complet în numărul  viitor al revistei Vinul.ro). Deși nu sunt amator al gewurzului sau vinurilor făcute din traminer, Gewurz Selection 2016 este un vin care sunt sigur că va fi pe placul amatorilor de arome de trandafir – nas, structura, aciditate, acool, toate în mare echilibru și un post gust lung. Diamant 2015 a devenit un vin din categoria vinurilor serioase baricate din soiuri românești (pe lângă favoritele mele fet. alba SERVE și fet. regală Sole). Mineralitate, aciditate, nivel optim de alcool, atenție studiată asupra păstrării în baricuri, rafinat. Am ajuns și la un mai vechi prieten… Kerner Selection 2016 – pe gustul meu și astă, în ciuda celor 14% alcool, bine drămuite prin aciditatea mare, cu corp bine definit și foarte gustos.
La finalul albelor am insistat să degust și un vin la bag-in-box, așa… de curiozitate. Ei bine, nivelul de calitate nu e rău deloc, situîndu-se sub nivelul gamei Premium. Nu am rezistat și am cumpărat și-un cub negru de 5 litri. Mie mi-a plăcut, iar amatorii de spritz vor fi plăcut impresionați.
Roseul 2016 din zweigelt e vesel, strălucitor și extrem agreabil, mult mai plăcut decât cel din recolta precedentă.
La vinuri roșii n-a durat mult, pentru că am încercat doar două vinuri. Pinot noir-ul Premium 2016, într-o formă nouă de prezentare, care în 2-3 luni garantez că v-a fi hit. Maturat în budană de de 5 mii de litri (langa care vegheaza o mica statuie a Sfantului Urban) aproximativ 6 luni, doar alcoolul (de 13%) mi l-aș fi dorit puțin mai jos, asta ca să semene până la capăt cu un pinot model de Burgundia. Acum îi simți din plin tipicitatea de soi, eleganța și  se situează undeva pe la 7 papioane/8. Ultimul vin testat Rubin 2014 - merlot, zweigelt și fetească neagră. Un vin unde feteasca isi lasa amprenta si care trebuie să mai stea, dar e delicat, elegant și care (probabil) va fi lansat la sfârșitul anului.
Mno, eu aș mai fi degustat, dar Ouțul era dornic de drum, așa că am cumpărat multe din cele enumerate mai sus și mi-am văzut de drum, mulțumindu-i atentei gazde. Chiar în vara asta voi organiza o degustare cu noutățile de la Villa Vinea ca să vă convingeți și voi că vinurile noi de-aici continuă ascensiunea.
Cu bine,
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

City Break la… Sibiu

Scris la 14 iulie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Mi-am luat masina noua! Am renuntat la Smartul cu care (probabil) ajunsesem proverbial si fiind amator de masini mici (foarte mici), am pornit in week-end la drum cu noul i10 GPL, poreclit Ouțul. Azimut: Sibiu!
Nu poti stabili recorduri de viteza cu o astfel de masina cand plinul de GPL te costa sub 50 de lei, dar am ajuns repejor, asa ca am putut sa vizitez pentru prima data  Muzeul Brukenthal. De mult imi doream sa vad muzeul pentru ca citisem cate ceva despre gospodarul sas, iar aici am vazut si picturile originale ale lui Gonzales Conques – Cele cinci simturi – transpusa in una din colectiile de timbre la care tineam mult in copilarie.
Pe langa ce mostenise de la socrul sau (primar al Sibiului), baronul Samuel Brukenthal a apucat sa faca ceva avere si pe timpul cat a fost guvernatorul Transilvaniei, astfel ca la sfarsitul mandatului s-a pus pe construit propiul palat, maricel si tocmai bun de vizitat astazi ca muzeu. De unde s-o trage astazi expresia de ”baroni locali”?… nu stim, dar cred ca e veche.
Doar la cativa zeci de metri de muzeu se afla Biserica Evanghelica din Sibiu. Veche de sute de ani. Totul e impresionant si aici. Constructia in sine, istoria si ceea ce se intapla in jur. Chiar in spatele bisericii se afla o cocheta cafenea… Cafe Wien, cu doua terase si tot dichisul. Dar nimic nu e intamplator … aici urma sa aibe loc si un mic concert al trupei locale Electric Band si locul unde urma sa ma intalnesc cu amicul Daniel D.
Se cuvine sa spun ca aceasta „cafenea” are o lista de vinuri foarte interesanta, pahare potrivite, personal amabil si un view de invidiat. De aici poti vedea zona de case a vechiului oras. Daniel a discutat cu ownerul – Ovidiu, si ne-a permis sa degustam vinuri cu care fiecare venisem. Am deschis, mai intai, un viognier bulgaresc din 2016 de la Alexandra Estate, vin pe care-l adusesem de la Sofia, cu ocazia festivalului de vinuri si concursului BIWC de la inceputul lunii iunie.
E unul din vinurile cu care mereu ma impac foarte bine. Aroma, aciditate, fruct, nivel de alcool, nivel de zahar, corp… toate in echilibru. Nici 2016 nu se dezminte. Asa ca in acorduri de jazz-rock-pop… s-a dus cam repede. Da-i cu povesti, cu noutati, cu ceva papica… pe acorduri de I Can’t Dance si Proud Marry „s-a insinuat” in pahare unul din vinurile preferate ale lui Daniel… Assyrtiko by Gaia 2014. Aici treburile incepusera sa fie mai serioase, la fel si norii care se apropiau de noi. Alaturi de mancare, de muzica adolescentei mele, a intrat vinul ca gaia-mațu… și repede. Mineral, arome de citrice, iz de vanilie, robust și curgător, ne sclipeau ochii ca lumina fulgerelor ce veneau rapid spre noi. Primii stropi de torentiala mai rau ne-a intaratat si daca n-ar fi udat sculele bandului, cred ca ne uita Doamne-Doamne pe-aclo in ploaie, ca noi eram in forma.
Promit ca la viitoarea intalnire cu Daniel sa vin si mai bine pregatit, iar vremea sa nu ne joace feste.
Voi, nu uitati sa treceti pe la Cafe Wien, eu promit sa revin. Soon!

RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 5 din 106« Prima...34567...102030...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori