Slider

Nou de peste Prut: Cuvee de Purcari

Scris la 11 octombrie 2017 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Andrei Cibotaru din Republica Moldova. Andrei are o bogată experiență jurnalistică. De mai bine de 2 ani este autorul primului wine blog din Moldova – finewine.md. Scrie despre vinurile bune din Basarabia și este adesea prezent la concursurile internationale de vinuri.
Republica Moldova a marcat, week-endul trecut, Ziua Națională a Vinului — o sărbătoare publică organizată deja de 16 ani consecutiv. Cele mai importante crame moldovenești și-au dat întâlnire în piața din centrul Chișinăului.
Indiscutabil, cea mai răsunătoare lansare vine de la Purcari. Grupul (cunoscut în România și cu crama Ceptura sau divinurile Bardar) a lansat, în premieră, o linie de spumante: Cuvee Purcari. Trei tipuri de sparkling, produse după metoda clasică, cu maturare de 12 luni la sticlă. Vinurile sunt semnate de enologul francez Jerome Barret, iar ca de obicei, Purcari punctează bine la marketing — sunt turnate într-o sticlă deosebită (asemănătoare Ruinart-ului, de exemplu), formă rar întâlnită în aceste părți.
Mi-a plăcut cel mai mult – din observațiile mele și altora — Cuvee Purcari Alb Extra Brut (dacă nu greșesc, în România i se zice brut natur). Un asamblaj de excepție din Chardonnay, Pinot Noir și Pinot Blanc. Buchet proaspăt și expresiv, cu arome fructate de citrice, gustul fiind completat de note minerale și prospețime. Alcool 12.5%; zahăr — 3g/dm3.
Cel de-al doilea vin — Cuvee Purcari Rose Brut — asamblaj de Chardonnay și Pinot Noir (negru, cum zic românii). Un rose cu o perlare frumoasă și fină, completată de arome subtile de coacăză neagră. Alcool, la fel de 12.5%, dar cu zahăr mai ridicat decât în cazul primului vin: 9g/dm3.
Și ultimul, dar nu cel din urmă Cuvee Purcari Alb Brut (Chardonnay, Pinot Noir și Pinot Blanc), care m-a impresionat mai puțin decât primele două. Deși, nu pot să nu-I remarc culoarea galben deschisă, înnobilată de arome de citrice și gustul de piersici.
Toate cele trei noutăți au fost îmbuteliate în ediții “limitate”, așa cum le spune Purcari, de circa 30 mii de unități fiecare. Vinăria a mai pus și câteva sticle deoparte, să vadă cum vor evolua: spumantele sunt totuși o materie nouă pentru Purcari.
Din câte am înțeles, brutul va costa circa 90-95 RON, în retail, în timp ce extra brutul —  120-130 RON.
La o dimensiuni opusă de Purcari, câțiva mici producători din Moldova au, la fel, noutăți bune: Metafora de la Gogu Winery sau Roșu Împărat de la Crama MinisTerrios. Despre ele vă invit să citiți însă mai multe pe FineWine!

Hai noroc de peste Prut!

{lang: 'ro'}
Mai multe

Concursul de Vinuri Rose 2017 Editia a 5-a

Scris la 17 mai 2017 in Povesti despre vin, Slider | 2 comentarii

–-S-a incheiat inca o editie a Concursului de Vinuri Rose, cunoscuta in trecut  Centura Rose. Evident, pe 14 mai, in acelasi frumos si primitor loc: Casa Comana Resort. De data asta am inceput competitia cu 17 probe selectate din recolta anului 2016, nu inainte de a ne calibra un un vin rose grecesc.
Vinuri cu pret de raft intre 25 si 60 de lei, nearomate, vinuri linistite.
24 de jurati in 4 comisii au degustat si redegustat timp de 3 ore vinurile din concurs, ca la final sa ajunga la urmatorul rezultat:
Loc 1 Terra Romana (13% alcool, ) SERVE
Loc 2 ISSA (13 % alcool, ) Crama La Salina
Loc 3 Samburesti (14% alcool) Domeniile Sâmburești
Cele 5 vinuri care s-au regasit in turul 2 printre pretendentele pentru finala au fost: Mysterium, Alira, Caii de la Letea, Karakter si Freamat.

Se cuvine sa multumim tuturor celor 24 de jurati care si-au sacrificat ultima zi din week-end-ul trecut, cat si celor care au sprijinit financiar si material cea de  5-a editie a Concursului.
Aqua Carpatica   Sodinal   Casa Comana Resort   Delaco   Phoenix   Vinmag si DAGMAR.


Ne revedem la anul cu noile Vinuri Rose, stiti cand, nu?!

Razvan, Iulian, Laurentiu

{lang: 'ro'}
Mai multe

#winelover-i in Romania

Scris la 31 august 2016 in Povesti despre vin, Slider | 4 comentarii

–-Timp de o săptămână, la invitația vin2.ro, câțiva din cei ce reprezintă nucleul comunității #winelover au putut vizita câteva crame din România, au degustat multe vinuri românești și au putut parcurge câteva sute de kilometri prin sudul țării vizitând locuri, care, prin ochii lor pot părea cu mult mai frumoase decât prin ai noștri.
–-Sharon Parsons (Spaswinefood) însoțită de John Matson a putut vizita Bucureștiul încă de la sosirea din 20 august, dorind ca a doua zi să vadă Palatul Parlamentului, Hanul lui Manuc și Parcul Herastrău. Apoi, am mers spre munți și au vizitat Castelul Peleș, Rhein Azuga – degustând o serie de spumante, apoi Castelul Bran și înoptând lângă Cheile Dâmbovicioarei, nu înainte de a degusta alte vinuri românești (fetească albă, zinfandel din Oltenia profundă și o fetească neagră Divinitas).
–-În următoarea zi, din Pitesti, luni – 22 august, fiind preluați de neobositul sherif de OlteniaGeorge Wine, au luat direcția Domeniului Coroanei Segarcea, unde Radu Rizea a impresionat la propriu și la figurat. Mai întâi cu vinurile prezentate, cu istoria acestei crame legată de regalitate, dar și cu tricoul său american. Cum să nu-ți placă acolo? Seara în Craiova, la cina cunoscutului Epoca Steak House au făcut cunoștință cu trei vinuri de la Vinarte (tămâioasa românească, negru de Drăgășani și Nedeea), dar și cu parte din mâncarea tradițională de la noi. N-au întrebat de Tudor Gheorghe, dar le-a plăcut mult cupajul celor 3 soiuri roșii românești.
–-Nici în ziua de 23- marți-  nu le-a fost mai ușor pentru că au ajuns să vadă cum se fac vinurile la Crama Mennini din Drăgășani – și alte vinuri de degustat până la prânzul prelungit din Slatina la restaurantul  Blue Window (cu tămâioasă și fetească neagră de la Mircea Dinescu din rezerva lui George), urmând ca în drum spre Crama Bauer să se facă joncțiunea cu Magnus Reuterdahl (DinVinguide.se) cu care veneam în grabă de la Otopeni. Am primit din partea lui Oliver lecția germană despre terroir, crampoșie (rieslingul de Olt), novac , negru de Dragășăni, despre renașterea soiurilor din zonă, despre planurile și consecvența sa și ne-am distrat puțin cu pronunția soiurilor românești. Apoi, ne-a condus până la Crama Stirbey, locul unde a făcut cunoștință pentru prima oară cu soiurile amintite. Aici ne aștepta Ileana Kripp, care ne-a povestit pe scurt și cu emoție despre istoria familiei sale, primii pași ai cramei și scurta descriere a vinurilor ce urmau a fi degustate. N-au fost puține. Și-aici am mai fi stat, că ne-a plăcut, dar drumul lung…
… ne-a prins peste deal, la cină în Crama Avincis, unde mereu zâmbitorul Ghislain Moritz a dat switch cu ușurință pe engleză prezentându-ne până târziu parte din vinurile sale. A doua zi, după breakfast, am mers în vie, în cramă și desigur, am făcut multe fotografii, dar am continuat degustarea de unde rămăsesem. Locul a cam impresionat și am fi dorit să mai rămâne acolo, dar pentru că suntem în campania de recoltare, am lăsat omul la treaba lui. Așa că ne-am văzut de drum, pentru că voiam să vizităm și să degustăm ceva caberneturi de referință de la noi… Castel Bolovanu și Soare, de lângă Sâmburești ale cramei Vinarte. Aici, John s-a simțit cel mai bine, cabernetul fiind unul din soiurile preferate.
–-Am gonit și am sărit de prânzul programat în Pitești de la Casa Sattler (ne cerem scuze) grabindu-ne să ajungem la  București, pentru că la ora 19.oo eram așteptați La Rocca by the Jar cu… altă degustare. Aici, Diana Pavelescu – wineloveriță de-a noastră –  selectase cele mai reprezentative vinuri din și cu soiuri românești facute la Jidvei. Pentru că așa era făcut programul… dacă nu ajungem noi la vinuri, vin ele către noi. Aici am descoperit toți ce bine le stă vinurilor noastre (mai ales fetesca albă Maria) cu mâncarea asiatică, însă, spumantul a cam făcut legea. Cu el aveam să ne reîntâlnim și sâmbătă – Romantine! Wow! What a day!
–-Ziua de 26 august n-a fost deloc mai liniștită. Direct spre Dealu Mare cu plecare de la ora 10.oo. Cu exceptia lu Harry Lamers (Exciting Wine), ce urma să sosească la Otopeni la 12.3o, ne-am îmbarcat pentru prima vizită, Licorna Winehouse. Am ajuns aproape la timp, ghidonați de Gabi Lăcureanu, care ne-a trecut pe repede înainte prin crama pe care o conduce și, desigur, am poposit în frumoasa sală de degustare propunându-ne noutațile sale axate pe… soiuri românești (fetești de mai multe feluri și tămâioasă dulce). Nici aici n-am stat mult. Gabi cu botez la Iași, noi cu alergătura spre urmatorul popas. So, go!
–-Următoarea oprire a fost la Domeniile Viticole Tohani, unde Marina S., în stilul său friendly, ne-a făcut cunoștință cu domeniul, istoria și nu ne-a lăsat până nu am gustat cuvee-ul alb din tancuri. Au sosit și Harry Lamers cu Stefan Timofti în fuga mare de la aeroport și formând o coloana de mașini am dat ture prin vie. Am intrat toți în hrube, ne-am dat cu părerea și am evaluat, apoi am degustat din baricuri și am luat la pozat frumosul amfiteatrul dintre dealuri din toate unghiurile. Nu-i ușor să dai ture celor 500 de hectare, nici măcar cu mașina. Așa că am oprit să ne tragem sufletul la Ferma Dacilor. Dezmatul culinar, al vinurilor și nota de ospitalitate, fiind la înalțime, primind apaluze la scenă deschisă. Busuioaca din zonă, Radu Anul II, dar mai ales feteasca neagră ne-au dus la apogeu și totul a fost pe placul tuturor, insă ne-am bucurat de ele tot în grabă. Pentru că… după mai puțin de două ore trebuia să fim iar la București.
–-La ora 19.3o, la La Mama Atheneu urma o altă degustare. Casa de Vinuri Cotnari și Liliac Winery, În tandem. Câte 4 vinuri din partea fiecarei crame. Tema? Desigur… soiuri românești. Vinurile au fost prezentate de Simona M. și Ștefan T. Feteasca Albă, Feteasca Regală, Grasa de Cotnari, Busuioacă, Feteasca Neagră (roze și roșu). Cu hărțile în față, ca să vadă de unde provin vinurile, ne-am pus pe studiu. Magnus, băiat instruit, amintindu-și că România e al 5-lea producător de vin din Europa, a înțeles repede că induction in Romanians wines nu se poate face în doar 3 zile. M-am bucurat atunci când Sharon si Magnus au recunoscut Feteasca Albă Liliac (dusă la winelover 4th Celebration la Atena) sau Colocviu la Paris prezentată de mai multe ori la Belgrad, Logrono, Budapesta, Montreux sau Catania. Dar și celelalte au fost apreciate, multe din ele fiind supuse adesea întrebării: what about price?

–-Sâmbătă – 27 August. Ziua cea mai grea. Adunarea de prin hoteluri. Și pentru că Luiz Alberto (The Wine Hub) tocmai se întorsese de la Valea Verde (unde a jurizat vinuri românești pentru volumul 2 al carții The Wine Book of Romania), l-am îmbarcat pentru  vizita colectiei “Chirescu” – cea mai mare colectie de tirbușoane din lume. Ne-am strâns mai mulți amatori de recorduri, iar la final, însoțiți de bunul nostru prieten – spumantul Romantine – am facut un set de poze în Piața Costituției, după care fuga mare spre Muzeul Satului “Dimitrie Gusti. Mi-a plăcut să văd autocare pline cu vizitatori interesati de acest loc. Am prins și o nuntă în mica bisericuță de lemn din incinta muzeului. Am făcut poze, am explicat, am tradus alături de Radu Rizescu și ne întrebam toți de ce nu s-ar putea face degustări de vinuri pe regiuni în fața casutelor de lemn?! Un fel de Cercul de Fetească mai mare, instituționalizat și reprezentând fiecare zona viticolă? Eu mi-am cam răspuns, fiind pe lista de audiență la directoarea muzeului de mai bine de două luni. Dar wineloverii de-afară, nu! Short snack și repejor spre Centru Vechi.
–-Ne-am făcut timp și curaj până la următoarea degustare programată la ora 18.oo și am dezbătut alte vinuri la Bruno Wine Bar: un roze, o șarbă cutremurătoare și o fetească neagră de la Gura Vadului, într-o formulă mai restrânsă.
–-La ora 18.oo, amicul Emil M. de la Crama Domnească era gata pentru degustarea vinurilor de la cramele Davino și SERVE. Frumos imbracați în tricouri winelover, Iulian G. și Eleonora R. aveau să prezinte din partea fiecarei crame câte 4 vinuri având ca temă… soiurile românești. Aici se cuvine să menționez observația pe care Luiz a făcut-o: ce bine se-mpletesc merlotul, cabernetul alături de feteasca neagră! Ceea ce era valabil pentru Cuvee Charlotte, cât și pentru Domanine Ceptura Rouge. Neștiind că în geanta sa se afla o astfel de sticlă pregatită pentru BYOB-ul ce urma să înceapa la ora 20.15. La degustare a reușit să ajungă și Rod Smith care fusese coleg de jurizare la cu Luiz laCund. Platourile, locul (la baza vechii Curți Domnești, dar mai ales vinurile ne-au mers la suflet și ne-au dat curaj pentru ce urma sa vină.
–-Punctuali, la ora 20.15 eram la locul unde începea Bucharest Winelover Day. La Mama Lipscani & Corks Cozy Bar au pus la bătaie aproape întreg spațiu al teraselor, ocupând jumatate din strada Băcani. Pe lângă revederea cu wine-entuziaștii de peste tot, 3 momente aveau sa atragă atenția în mod special: interviurile realizate de Savorhd.tv , încoronarea lui Magnus ca rege al comunității winelover și lansarea lampioanelor winelover. Între timp? Multe vinuri, mulți pasionați de vin care s-au cunoscut cu această ocazie, multe discuții și explicații tehnice sau comerciale, așa cum am avut și eu cu Harry, Paul sau Magnus despre cum se face o promovare în Olanda sau Suedia, cum se construiește un preț la ei și cum pot ajunge vinurile noastre de peste 2 euro acolo.
–-În rest, multe vinuri, ciocniri de pahare, voie bună și speranța unor viitoare întâlniri cu oameni care se pricep să aprecieze vinurile și soiurile ce știu să se exprime. Și multe, multe poze…
–-A fost un maraton al cramelor apropiate Bucureștiului și al vinurilor din cele mai importante  zone viticole, atât cât se poate cuprinde în timpul avut la dispoziție. În lipsa unei organizații sau asociații de promovare reprezentative a crameor românești, trebuie să recunosc faptul că am resimțit efortul de timp, energie și cel relațional, însă, nu asta e concluzia care trebuie scoasă în evidență, fiind convins că poate, cineva, cândva… va știi ce și cum să facă lucrurile astea mai profi.

–-La final, se cuvine să multumesc și să fac o plecăciune tuturor celor care au făcut parte din echipa de organizare - George Ignat, Daniela Bălan și Radu Rizescu. Celor care ne-au fost parteneri – Mihaela Prevenda, Laurentiu Achim, Mircea Mahu, Cezar Ioan, Horia Hasnaș, Octavian Firu și Mariana Bălășoiu, cât și celor care au sprijinit întregul tur de vizite și degustări: Lorena Diaconu, Ștefania Ghiță, Adina și Cristi Ochi, Radu Rizea, Mirel Mormoe, Paolo Mennini, Marian Moise, Costel Cainamisir, Ion Treanță, Mircea Dinescu, Giuliano Agapie, Raluca și Oliver Bauer, Ileana Kripp, Ghislain Moritz, Cătălin Rizea, Valentin Briceag, Diana Pavelescu, Costin Ghiță, Stelian Damov, Horațiu Rusu, Gabriel Lăcureanu, Oana Stan, Ștefan Timofti, Marina Samoilă, Cornel Dinicu, Simona Mardale, Victor Deleanu, Nelu Goia, Victor Bota, Laura Ostroveanu, Dan Balaban, Iulian Grigorescu, Eleonora Rusu, Emil Manea, Ruxandra Chendi și Cătălin Mahu.

–-Tuturor le mulțumesc.
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

BBQ Party în Valea Traciei

Scris la 23 iunie 2016 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

–-Primesc pe Facebook invitația la urmatorul eveniment:
18. June 2016  – Folklore BBQ Party In The Park – Vineyars – la Villa Yustina din Bulgaria (Va invitam sa petreceti alaturi de noi o zi de neuitat în frumosul peisaj al munților, în inima podgoriilor noastre, cu o mulțime de muzică populară și dansuri. Veniti cu haine ușoare, pantofi confortabili și o stare de spirit foarte buna! Meniul “Stilul Vintage”  Salate – castraveți, roșii, ardei, masline, fasole verde, bame, fasole roșie, orez cu ierburi proaspete, lămâie și ridichi, cartofi salată și smântână Dijon. Aperitiv – brânză în folie “Fondue”. BBQ de bază – fripturi de pui, cotlet de porc, păstrăv prăjit, dovlecei, vinete, ciuperci și morcovi.Desert – fructe de sezon. Vinuri: Blanc, Rose și Rouge Series “Vila Iustina” 2015.Preț:38 leva. Clar, deci, mergem!
–-Încă de la GoodWine (în urma masterclass-ului la care participasem) îmi propusesem să vizitez crama și resortul de la Midalidare și pentru că Villa Yustina nu era foarte departe, am confirmat participarea.
–-Villa Yustina o mai vizitasem în octombrie anul trecut cu ocazia #DWCC Plovdiv și apucasem să-mi fac prieteni acolo, pe Krassimira si Stanislav. Țineam minte de-acolo un vin care mi-a plăcut mult, poate și datorită rezonanței… Monogram (blend din mavrud 60 % și rubin 40%).
–-Plecați din Arbanasi, am ajuns cu ceva întârziere pentru că am vrut să ajungem mai întâi la hotelul Estera (din apropierea localității Perushtitza, încă nedat complet în folosință) să lăsăm bagajul și să iau cu mine ce aveam de luat pentru gazde și apoi la party-ul organizat în vie.
–-Se cuvine să fac o scurtă paranteză…
–-Cunoscându-i pe cei de la Yustina, le-am recomandat cu două luni în urmă să participe cu probele lor de vinuri la concursul IWCB, chiar dacă se suprapunea cu un alt concurs organizat la Sofia. Au acceptat și bine au făcut, pentru că la concursul nostru desfășurat la Focșani, au cucerit o medalie de aur (pentru rozeu-ul Yustina) și una de argint pentru un vin din traminer. Știind că la mijlocul lui iunie voi merge în Bulgaria, la Gala IWCB de la Palatul Bragadiru am luat cu mine diplomele pentru ei.
–-Dirijați de Krassimira am ajuns în vârful dealului de unde puteai vedea cele 40 de hectare de vie, unde aproximativ 75-80 de oameni, apropiați ai cramei, dansau și chefuiau la mesele îmbuibate sub umbrele. Să fi fost vreo 35 de grade, dar nu cred că a contat, pentru că din boxele mari instalate duduia o muzică pe alocuri comună cu a noastră. Tonul jocului popular pe iarbă era dat de câțiva instructori veniți din Plovdiv ce adunasera mulți amatori de dansuri populare ce purtau tricouri cu modele naționale Ludi Mladi. Mi-a plăcut ideea, pentru că se adunau în hore copii, tineri și adulți trecuți bine de 40 de ani.
–-Am fost primiți de propietarul cramei – Milko Tsvetkov, de directorul lor general – o doamnă ce știa bine engleza, anunțându-i că le-am adus cele două distincții de la concursul românesc, dar și tradiționala bășică cu brânză de burduf, nelipsită din valiza mea de #winelover.
–-La câteva minute după ce am apucat să gustăm din vinul alb și celebra shopska, o auzim pe Krassimira că pomenește ceva de delegația venită din România care  a adus premiile pentru crama lor și că pe mese va sosi tradiționala brânză românească fermentată. Lumea înălța paharele în spre noi, zâmbeau și ne întrebau cum se spune nazdrave pe românește. Ne-am simțit cam bine, trebuie să recunosc și după încă două-trei dansuri în cerc, drept mulțumire, DJ-ul de la butoane, în ciuda faptului ca IWCB-ul s-a ținut la Focșani, a pus o cunoscută melodie populară românească: Mărioară de la Gorj(iii). Recunosc că s-a cam umflat tricoul pe mine, dar cred că a fost și de la roseul ce se tot turna în pahare… cel medaliat. Merita medalia, pentru că era un vin foarte bun, făcut din cabernet franc și syrah, cu de toate la el si foarte echilibrat.
–-În toiul distracției și al jocului copiilor la furtunul de apă (tonul l-au dat ai noștri), mă ia pe după umeri Milko (asemănare șocantă cu Băse), și-mi spune că e mare fan fetească neagră!!! Eu venisem cu o sticlă de fetească Divinitas pentru Krassimira, dar de unde să știu că Milko e fan? Și-mi zice cu cuvintele lui că are alocate pentru plantat  0,5 hectare special pentru fetească neagră!!!… și că Ion Vlădoi l-a trimis după clone prin Italia… Mi-au înțepenit dovleceii în gură! Nu numai că era fan fetească neagră, dar chiar se interesase serios și nu înțelegea cum de nu găsește ce are nevoie in România. Mi-a cam pus soarele-n ochi, găsindu-mă într-o situație de greshka și-am promis să mă interesez rapid și să-i dau răspuns. Fetească neagra în Thacian Valley?! Mie mi se pare cam tare!


–-Petrecerea continuă…. dar noi eram cam epuizați, iar eu aveam de condus van-ul încă vreo 8-10 kilometri, așa că ne-am pupat cu toată lumea care se mai ținea pe picioare de la atâtea dansuri și-am dat fuga să revizitez crama, dar mai ales să cumpărăm vinuri. Și alb și roze și roșu (Monogram, desigur).
–-I-am mulțumit Krassimirei pentru invitație, găzduire, pentru party-ul organizat și pentru cadouri pe toți obrajii, primind în schimb promisiunea că va face tot posibilul să vină la București pe 27 August, la #winelover hangout.
–-Pentru mine a fost o zi de ținut minte, în care ne-am simțit minunat între prieteni mai vechi și mai noi, cu vinuri bune și oameni luminoși de la care avem încă de învățat. Nici nu e așa de greu.
–-Dovizhdane, Villa Yustina!
–-RaSto

English version –––––––––––––––––––––––––––-
–-BBQ in the Thracian Valley
–-I received the invitation for this event on Face Book:
18. June 2016 – Folklore BBQ Party In The Park – Vineyards – at Villa Yustina in Bulgaria (We invite you to spend with us an unforgettable day surrounded by beautiful mountains, in the middle of our vineyards, with folk music and dancing. Bring comfortable clothes and shoes, together with good mood! The Menu, ‘’Vintage style’’ salads: cucumbers, tomatoes, green pepper, olives, green beans, red beans, rice with fresh herbs, lemon, radishes, potato salad and Dijon cream. Appetizers – ‘’Fondue’’ cheese. Basic BBQ: chicken grill, pork chops, grilled trout, zucchini, eggplant, mushrooms and carrots. Desert: season fruits. Wines: Blanc, Rose and Rouge Series ‘’Villa Yustina’’ 2015. Price 38 Leva. We must definitely go!
–-Ever since GoodWine (after the masterclass attended there) I wanted to visit the Midalidare Resort and Winery so, since Villa Yustina was not far away, I confirmed my participation to the event.
–-I had visited Villa Yustina previously, in October 2015 with the occasion of #DWCC Plovdiv and I was already familiar with Krassimira and Stanislav. I remembered well a wine I liked very much, maybe also due to it’s name …Monogram (blend of Mavrud 60% and Rubin 40%)
–-A short clarification is needed….
Knowing the staff from Yustina, I had recommended them two month before to take part in IWCB and register their wines for the competition which was taking place at the same time as another wine contest organized in Sofia. It proved to be a very inspired suggestion since they have won two medals: Gold for Yustina Rose and Silver for a Traminer.
Knowing I will visit them in June, I collected for them the Awards which were handed out at the IWCB Festival at Bragadiru Palace.
–-Arriving at the Winery, we were led by Krassimira on the top of a hill from where we could see the whole 40 ha of vineyards where around 75-80 people were dancing and having a great time under the umbrellas, around tables abundantly filled with food. The temperature must have been around 35 degrees Celsius but it did not seem to matter because the music was playing out loud, in a style somehow similar to our folk music. The folk dance taking place on the lawn was coordinated by a couple of instructors from Plovdiv who gathered around them a lot of people wearing national blouses with Ludi Mladi prints. I liked the fact that children, adults as well as people well over 40 were all dancing together.
–-We were welcomed by the owner of the Winery – Milko Tsvetkov and the General Manager – a lady who spoke english very well and to whom we handed over the two distinctions won at the wine contest in Romania together with a ‘’complementary’’ piece of traditional Romanian fermented cheese (Burduf) which I always cary in my #winelover suitcase.
–-Shortly after we tasted the white wine and the famous shopska, we heard Krassimira mentioning something about the Romanian delegation who brought the Awards received by their Winery and that they will serve a traditional Romanian fermented cheese. All around people were smiling friendly at us, raising their glasses and asking us how to say ‘’ nazdrave’’ in Romanian. We felt happy and proud, especially when, after a couple more traditional dances, the DJ played a Romanian folk song “Mărioară de la Gorj(iii)”. I must admit I was overtaken by the atmosphere …maybe also due to the Gold Medal Rose wine poured constantly into the glass. It deserved that medal as it was a very good wine, made of Cabernet Franc and Syrah, very fresh, fruity and well balanced.
Thacian Valley?! Mie mi se pare cam tare!
Right in the middle of a water hose play (started by our team) Milko grabs my shoulders saying he is a very big fan of Feteasca Neagra! I had brought a bottle of Feteasca Neagra from Divinitas for Krassimira but how could I guess that Milko is also a fan?! He told me that he will plant 0,5 ha with Feteasca Neagra and that Ion Vladoi has sent him after clones in Italy. I was absolutely surprised!! Not only because he was seriously interested in this but also because he was confused he couldn’t find the clones in Romania. I didn’t feel so good about this and I promised him I will try to find out more information on the subject. Feteasca Neagra in the Thracian Valley?! Seems pretty cool to me!
–-The party goes on …but we were quite exhausted and I still had to drive the van back 8-10 km so, we kissed good by everyone who was still standing after all that dancing and headed for Winery in order to see it but also to buy some wines. White, rose and red (Monogram, of course).
I thanked Krassimira for the invitation, the party and the warm welcome, making her promise she would do her best to come to Bucharest on the 27th of August for the #winelover hangout.
–-For me this was a day to remember! We had a great time among newer or older friends, with good wines and nice people from whom we still have a lot to learn. This is not too hard.
––Dovizhdane, Villa Yustina!
––RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Pe urmele vinurilor antice. Episodul 1: FIORDUVA

Scris la 2 iunie 2016 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Daniel Duica, iubitor de vinuri, indragostit pentru moment de soiurile antice, prefiloxerice, nealtoite pe radacini americane. Daniel este general manager la o firma de consultanta din Sibiu.

Pe urmele vinurilor antice. Episodul 1 : “FIORDUVA”
Am aflat despre Marisa Cuomo si vinurile ei in vara anului 2015 cand am petrecut o noapte in Agerola, in varful muntelui, pe Coasta Amalfitana, la sud de Napoli. Cautam vinuri din soiuri antice si “vânam” viile nealtoite pe radacini americane, intr-un cuvant… prefiloxerice. Am gustat niste vinuri locale si cineva mi-a recomandat “FIORDUVA”.
Nu mai auzisem de acest vin. Entuziasmat ca m-a surprins cu ceva nou, cel care mi-a recomandat FIORDUVA (tot un iubitor de vinuri, un cunoscut sportiv local care a deschis un hotel si un restaurant in urbea natala, Agerola) a inceput sa imi povesteasca cat de bun este acest vin, ca este “mandria” regiunii si toti cei care fac vinuri pe Coasta Amalfitana se uita la acest vin cu respect si il considera “port drapelul” vinurilor din regiune. Mi-a spus ca este un vin alb… What?! Cum eu eram un bautor de vin rosu, am fost destul de rezervat. Totusi, (ma tot gandeam ce vin poate sa fie de il lauda toata concurenta), am cautat pe internet si am facut o rezervare pentru o degustare. Degustarile se fac peste drum de crama, la Hotel Bacco (Bachus italian) din Furore. A doua zi la pranz m-am prezentat la “treaba”. Hotelul Bacco este fabulos amplasat cu o vedere superba asupra fiordului Furore si a unei bune parti din Coasta Amalfitana. Pe terasa deschisa am inceput degustarea vinurilor cramei asociate fiecare cu un fel de mancare.
Bucataria Bacco este o bucatarie fantastica cu retete stravechi pastrate in familie de multe generatii. Restaurantul lor este o aparitie obisnuita in Ghidul Michelin. “Mare e Monti”, “Vini Estremi”, aceste expresii insemnand mare si munte in acelasi timp, vinuri din struguri crescuti in conditii extreme, toate acestea iti vin in minte cand ajungi acolo inca dinainte sa gusti vinurile.
Astazi voi vorbi doar despre Fiorduva, despre restul vinurilor, despre vizita in crama sapata in roca vulcanica/tufo (intr-un loc ce apartine patrimoniului mondial UNESCO) si despre bucatele locale transformate in arta.. in curand, cu ingaduinta publicului cititor.
Fiorduva, un asamblaj din 3 soiuri prefiloxerice : Fenile, Ginestra si Ripoli. Strugurii sunt crescuti in pergole pe terase situate pe versantul sudic la altitudini cuprinse intre 300 si 550 metri peste nivelul marii, si culesi (manual bineinteles) in ultima parte a lunii Octombrie. O mare parte din vita de vie isi pastreaza radacinile prefiloxerice, cele mai batrane exemplare fiind estimate la 140-150 de ani. Nici cele mai tinere nu sunt altoite pe radacini americane, din simplul motiv ca filoxera nu a ajuns pe aici. Culoarea vinului este un galben stralucitor care, chiar si pe inserat, emana parca stralucirea soarelui. Vinul este onctuos, lasand urme serioase pe pahar. Nasul este parfumat cu flori albe, miere, nuca de cocos si vanilie. Te-ai astepta la un vin dulce, de desert. Surpriza! In gust se simte mierea din flori de lamai si portocali, vanilia, miezul de nuca, dar este totul perfect echilibrat de aciditate care se simte sub forma sucului de lime proaspat stors intr-un pahar de cremene si un praf de sare de mare ce raman in postgust minute intregi. Un vin de meditatie, la munte si in acelasi timp pe malul marii.

 

 

 

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 1 din 1612345...10...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori