Slider

BBQ Party în Valea Traciei

Scris la 23 iunie 2016 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

–-Primesc pe Facebook invitația la urmatorul eveniment:
18. June 2016  – Folklore BBQ Party In The Park – Vineyars – la Villa Yustina din Bulgaria (Va invitam sa petreceti alaturi de noi o zi de neuitat în frumosul peisaj al munților, în inima podgoriilor noastre, cu o mulțime de muzică populară și dansuri. Veniti cu haine ușoare, pantofi confortabili și o stare de spirit foarte buna! Meniul “Stilul Vintage”  Salate – castraveți, roșii, ardei, masline, fasole verde, bame, fasole roșie, orez cu ierburi proaspete, lămâie și ridichi, cartofi salată și smântână Dijon. Aperitiv – brânză în folie “Fondue”. BBQ de bază – fripturi de pui, cotlet de porc, păstrăv prăjit, dovlecei, vinete, ciuperci și morcovi.Desert – fructe de sezon. Vinuri: Blanc, Rose și Rouge Series “Vila Iustina” 2015.Preț:38 leva. Clar, deci, mergem!
–-Încă de la GoodWine (în urma masterclass-ului la care participasem) îmi propusesem să vizitez crama și resortul de la Midalidare și pentru că Villa Yustina nu era foarte departe, am confirmat participarea.
–-Villa Yustina o mai vizitasem în octombrie anul trecut cu ocazia #DWCC Plovdiv și apucasem să-mi fac prieteni acolo, pe Krassimira si Stanislav. Țineam minte de-acolo un vin care mi-a plăcut mult, poate și datorită rezonanței… Monogram (blend din mavrud 60 % și rubin 40%).
–-Plecați din Arbanasi, am ajuns cu ceva întârziere pentru că am vrut să ajungem mai întâi la hotelul Estera (din apropierea localității Perushtitza, încă nedat complet în folosință) să lăsăm bagajul și să iau cu mine ce aveam de luat pentru gazde și apoi la party-ul organizat în vie.
–-Se cuvine să fac o scurtă paranteză…
–-Cunoscându-i pe cei de la Yustina, le-am recomandat cu două luni în urmă să participe cu probele lor de vinuri la concursul IWCB, chiar dacă se suprapunea cu un alt concurs organizat la Sofia. Au acceptat și bine au făcut, pentru că la concursul nostru desfășurat la Focșani, au cucerit o medalie de aur (pentru rozeu-ul Yustina) și una de argint pentru un vin din traminer. Știind că la mijlocul lui iunie voi merge în Bulgaria, la Gala IWCB de la Palatul Bragadiru am luat cu mine diplomele pentru ei.
–-Dirijați de Krassimira am ajuns în vârful dealului de unde puteai vedea cele 40 de hectare de vie, unde aproximativ 75-80 de oameni, apropiați ai cramei, dansau și chefuiau la mesele îmbuibate sub umbrele. Să fi fost vreo 35 de grade, dar nu cred că a contat, pentru că din boxele mari instalate duduia o muzică pe alocuri comună cu a noastră. Tonul jocului popular pe iarbă era dat de câțiva instructori veniți din Plovdiv ce adunasera mulți amatori de dansuri populare ce purtau tricouri cu modele naționale Ludi Mladi. Mi-a plăcut ideea, pentru că se adunau în hore copii, tineri și adulți trecuți bine de 40 de ani.
–-Am fost primiți de propietarul cramei – Milko Tsvetkov, de directorul lor general – o doamnă ce știa bine engleza, anunțându-i că le-am adus cele două distincții de la concursul românesc, dar și tradiționala bășică cu brânză de burduf, nelipsită din valiza mea de #winelover.
–-La câteva minute după ce am apucat să gustăm din vinul alb și celebra shopska, o auzim pe Krassimira că pomenește ceva de delegația venită din România care  a adus premiile pentru crama lor și că pe mese va sosi tradiționala brânză românească fermentată. Lumea înălța paharele în spre noi, zâmbeau și ne întrebau cum se spune nazdrave pe românește. Ne-am simțit cam bine, trebuie să recunosc și după încă două-trei dansuri în cerc, drept mulțumire, DJ-ul de la butoane, în ciuda faptului ca IWCB-ul s-a ținut la Focșani, a pus o cunoscută melodie populară românească: Mărioară de la Gorj(iii). Recunosc că s-a cam umflat tricoul pe mine, dar cred că a fost și de la roseul ce se tot turna în pahare… cel medaliat. Merita medalia, pentru că era un vin foarte bun, făcut din cabernet franc și syrah, cu de toate la el si foarte echilibrat.
–-În toiul distracției și al jocului copiilor la furtunul de apă (tonul l-au dat ai noștri), mă ia pe după umeri Milko (asemănare șocantă cu Băse), și-mi spune că e mare fan fetească neagră!!! Eu venisem cu o sticlă de fetească Divinitas pentru Krassimira, dar de unde să știu că Milko e fan? Și-mi zice cu cuvintele lui că are alocate pentru plantat  0,5 hectare special pentru fetească neagră!!!… și că Ion Vlădoi l-a trimis după clone prin Italia… Mi-au înțepenit dovleceii în gură! Nu numai că era fan fetească neagră, dar chiar se interesase serios și nu înțelegea cum de nu găsește ce are nevoie in România. Mi-a cam pus soarele-n ochi, găsindu-mă într-o situație de greshka și-am promis să mă interesez rapid și să-i dau răspuns. Fetească neagra în Thacian Valley?! Mie mi se pare cam tare!


–-Petrecerea continuă…. dar noi eram cam epuizați, iar eu aveam de condus van-ul încă vreo 8-10 kilometri, așa că ne-am pupat cu toată lumea care se mai ținea pe picioare de la atâtea dansuri și-am dat fuga să revizitez crama, dar mai ales să cumpărăm vinuri. Și alb și roze și roșu (Monogram, desigur).
–-I-am mulțumit Krassimirei pentru invitație, găzduire, pentru party-ul organizat și pentru cadouri pe toți obrajii, primind în schimb promisiunea că va face tot posibilul să vină la București pe 27 August, la #winelover hangout.
–-Pentru mine a fost o zi de ținut minte, în care ne-am simțit minunat între prieteni mai vechi și mai noi, cu vinuri bune și oameni luminoși de la care avem încă de învățat. Nici nu e așa de greu.
–-Dovizhdane, Villa Yustina!
–-RaSto

English version –––––––––––––––––––––––––––-
–-BBQ in the Thracian Valley
–-I received the invitation for this event on Face Book:
18. June 2016 – Folklore BBQ Party In The Park – Vineyards – at Villa Yustina in Bulgaria (We invite you to spend with us an unforgettable day surrounded by beautiful mountains, in the middle of our vineyards, with folk music and dancing. Bring comfortable clothes and shoes, together with good mood! The Menu, ‘’Vintage style’’ salads: cucumbers, tomatoes, green pepper, olives, green beans, red beans, rice with fresh herbs, lemon, radishes, potato salad and Dijon cream. Appetizers – ‘’Fondue’’ cheese. Basic BBQ: chicken grill, pork chops, grilled trout, zucchini, eggplant, mushrooms and carrots. Desert: season fruits. Wines: Blanc, Rose and Rouge Series ‘’Villa Yustina’’ 2015. Price 38 Leva. We must definitely go!
–-Ever since GoodWine (after the masterclass attended there) I wanted to visit the Midalidare Resort and Winery so, since Villa Yustina was not far away, I confirmed my participation to the event.
–-I had visited Villa Yustina previously, in October 2015 with the occasion of #DWCC Plovdiv and I was already familiar with Krassimira and Stanislav. I remembered well a wine I liked very much, maybe also due to it’s name …Monogram (blend of Mavrud 60% and Rubin 40%)
–-A short clarification is needed….
Knowing the staff from Yustina, I had recommended them two month before to take part in IWCB and register their wines for the competition which was taking place at the same time as another wine contest organized in Sofia. It proved to be a very inspired suggestion since they have won two medals: Gold for Yustina Rose and Silver for a Traminer.
Knowing I will visit them in June, I collected for them the Awards which were handed out at the IWCB Festival at Bragadiru Palace.
–-Arriving at the Winery, we were led by Krassimira on the top of a hill from where we could see the whole 40 ha of vineyards where around 75-80 people were dancing and having a great time under the umbrellas, around tables abundantly filled with food. The temperature must have been around 35 degrees Celsius but it did not seem to matter because the music was playing out loud, in a style somehow similar to our folk music. The folk dance taking place on the lawn was coordinated by a couple of instructors from Plovdiv who gathered around them a lot of people wearing national blouses with Ludi Mladi prints. I liked the fact that children, adults as well as people well over 40 were all dancing together.
–-We were welcomed by the owner of the Winery – Milko Tsvetkov and the General Manager – a lady who spoke english very well and to whom we handed over the two distinctions won at the wine contest in Romania together with a ‘’complementary’’ piece of traditional Romanian fermented cheese (Burduf) which I always cary in my #winelover suitcase.
–-Shortly after we tasted the white wine and the famous shopska, we heard Krassimira mentioning something about the Romanian delegation who brought the Awards received by their Winery and that they will serve a traditional Romanian fermented cheese. All around people were smiling friendly at us, raising their glasses and asking us how to say ‘’ nazdrave’’ in Romanian. We felt happy and proud, especially when, after a couple more traditional dances, the DJ played a Romanian folk song “Mărioară de la Gorj(iii)”. I must admit I was overtaken by the atmosphere …maybe also due to the Gold Medal Rose wine poured constantly into the glass. It deserved that medal as it was a very good wine, made of Cabernet Franc and Syrah, very fresh, fruity and well balanced.
Thacian Valley?! Mie mi se pare cam tare!
Right in the middle of a water hose play (started by our team) Milko grabs my shoulders saying he is a very big fan of Feteasca Neagra! I had brought a bottle of Feteasca Neagra from Divinitas for Krassimira but how could I guess that Milko is also a fan?! He told me that he will plant 0,5 ha with Feteasca Neagra and that Ion Vladoi has sent him after clones in Italy. I was absolutely surprised!! Not only because he was seriously interested in this but also because he was confused he couldn’t find the clones in Romania. I didn’t feel so good about this and I promised him I will try to find out more information on the subject. Feteasca Neagra in the Thracian Valley?! Seems pretty cool to me!
–-The party goes on …but we were quite exhausted and I still had to drive the van back 8-10 km so, we kissed good by everyone who was still standing after all that dancing and headed for Winery in order to see it but also to buy some wines. White, rose and red (Monogram, of course).
I thanked Krassimira for the invitation, the party and the warm welcome, making her promise she would do her best to come to Bucharest on the 27th of August for the #winelover hangout.
–-For me this was a day to remember! We had a great time among newer or older friends, with good wines and nice people from whom we still have a lot to learn. This is not too hard.
––Dovizhdane, Villa Yustina!
––RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Pe urmele vinurilor antice. Episodul 1: FIORDUVA

Scris la 2 iunie 2016 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Daniel Duica, iubitor de vinuri, indragostit pentru moment de soiurile antice, prefiloxerice, nealtoite pe radacini americane. Daniel este general manager la o firma de consultanta din Sibiu.

Pe urmele vinurilor antice. Episodul 1 : “FIORDUVA”
Am aflat despre Marisa Cuomo si vinurile ei in vara anului 2015 cand am petrecut o noapte in Agerola, in varful muntelui, pe Coasta Amalfitana, la sud de Napoli. Cautam vinuri din soiuri antice si “vânam” viile nealtoite pe radacini americane, intr-un cuvant… prefiloxerice. Am gustat niste vinuri locale si cineva mi-a recomandat “FIORDUVA”.
Nu mai auzisem de acest vin. Entuziasmat ca m-a surprins cu ceva nou, cel care mi-a recomandat FIORDUVA (tot un iubitor de vinuri, un cunoscut sportiv local care a deschis un hotel si un restaurant in urbea natala, Agerola) a inceput sa imi povesteasca cat de bun este acest vin, ca este “mandria” regiunii si toti cei care fac vinuri pe Coasta Amalfitana se uita la acest vin cu respect si il considera “port drapelul” vinurilor din regiune. Mi-a spus ca este un vin alb… What?! Cum eu eram un bautor de vin rosu, am fost destul de rezervat. Totusi, (ma tot gandeam ce vin poate sa fie de il lauda toata concurenta), am cautat pe internet si am facut o rezervare pentru o degustare. Degustarile se fac peste drum de crama, la Hotel Bacco (Bachus italian) din Furore. A doua zi la pranz m-am prezentat la “treaba”. Hotelul Bacco este fabulos amplasat cu o vedere superba asupra fiordului Furore si a unei bune parti din Coasta Amalfitana. Pe terasa deschisa am inceput degustarea vinurilor cramei asociate fiecare cu un fel de mancare.
Bucataria Bacco este o bucatarie fantastica cu retete stravechi pastrate in familie de multe generatii. Restaurantul lor este o aparitie obisnuita in Ghidul Michelin. “Mare e Monti”, “Vini Estremi”, aceste expresii insemnand mare si munte in acelasi timp, vinuri din struguri crescuti in conditii extreme, toate acestea iti vin in minte cand ajungi acolo inca dinainte sa gusti vinurile.
Astazi voi vorbi doar despre Fiorduva, despre restul vinurilor, despre vizita in crama sapata in roca vulcanica/tufo (intr-un loc ce apartine patrimoniului mondial UNESCO) si despre bucatele locale transformate in arta.. in curand, cu ingaduinta publicului cititor.
Fiorduva, un asamblaj din 3 soiuri prefiloxerice : Fenile, Ginestra si Ripoli. Strugurii sunt crescuti in pergole pe terase situate pe versantul sudic la altitudini cuprinse intre 300 si 550 metri peste nivelul marii, si culesi (manual bineinteles) in ultima parte a lunii Octombrie. O mare parte din vita de vie isi pastreaza radacinile prefiloxerice, cele mai batrane exemplare fiind estimate la 140-150 de ani. Nici cele mai tinere nu sunt altoite pe radacini americane, din simplul motiv ca filoxera nu a ajuns pe aici. Culoarea vinului este un galben stralucitor care, chiar si pe inserat, emana parca stralucirea soarelui. Vinul este onctuos, lasand urme serioase pe pahar. Nasul este parfumat cu flori albe, miere, nuca de cocos si vanilie. Te-ai astepta la un vin dulce, de desert. Surpriza! In gust se simte mierea din flori de lamai si portocali, vanilia, miezul de nuca, dar este totul perfect echilibrat de aciditate care se simte sub forma sucului de lime proaspat stors intr-un pahar de cremene si un praf de sare de mare ce raman in postgust minute intregi. Un vin de meditatie, la munte si in acelasi timp pe malul marii.

 

 

 

{lang: 'ro'}
Mai multe

Schi si relaxare la Saint Gervais (aparut Vinul.ro)

Scris la 5 aprilie 2016 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

Iarna, multi dintre noi mergem la schi, asa ca m-am gandit sa va impartasesc cateva impresii, dintr-o zona extraordinar de pitoreasca a Alpilor francezi, pe care personal o recomand cu caldura.

La mai putin de o ora de mers de la aeroportul din Geneva, in inima muntilor Alpi se afla statiunile Saint Gervais, Megeve, sau Les Contamines Montjoie.

Domeniul schiabil al acestora este comun, cuprinde aproximativ 450 km. partii amenajate, incepanand cu cele verzi pentru incepatori, pana la cele negre pentru schiorii experti. Pe langa aceste partii exista zone vaste pentru schiul off piste, stiut fiind faptul ca francezii din zona iubesc acest tip de schi. Asta se vede dealtfel si in vitrina centrelor de inchiriere, unde sunt expuse numai si numai schiuri late off piste.

Partiile sunt intretinute impecabil si ceea ce este foarte important – sunt aproape goale, peisajele sunt fabuloase, iar varful Mont Blanc cu aerul lui rarefiat, iti taie respiratia. Cel mai mult mi-au placut partiile din zona Les Contamines (aproximativ 120km.), majoritatea fiind in golul alpin deci fara copaci in apropiere, foarte late, relativ lungi si insorite.

Dar, poate va apuca foamea sau setea pe acest domeniu schiabil! Nici o problema, restaurante sau apreschiuri sunt o gramada, vorba aceea: bani sa ai! Bani, bani, dar trebuie sa ai din belsug, deoarece o bere la halba ( 400 grame) costa intre 7-11 euro, un paharel de vin fiert ( 100-125 grame) intre 6- 10 euro, un meniu pentru pranz incepe de la 20-25 euro/persoana.  Vi se pare scump? Da, si mie la fel! Dar, francezilor nu prea,deoarece locatiile erau pline, cu greu putand gasi un loc liber la orele pranzului,  mese erau bogate, cu nelipsitul pahar de vin alb sau rosu, ori dupa caz sticla de Champagne Moet ( ca alt tip de chamagne personal nu am vazut pe acolo). Vreau sa va spun ca, atat vinurile la pahar, cat si cele la sticla, cu toate ca erau 7-10 euro/pahar, sau 40-70euro/ sticla, erau destul de slabe calitativ, pretul acestora intr-un retail gen Carrefour,  probabil se invarteau in jurul sumei de  10 maxim 15 euro. Acum poate intelegeti de ce pe multe mese trona la loc de cinste sticla de champagne (cu toate ca aceasta depasea suta de Euro) – francezi apreciaza  bautura de calitate!

Oricum, asta nu inseamna ca intr-o pauza binemeritata, intins pe sezlong la soare, sau in incinta vreunui restaurant nu merita sa savurezi o bere, ori un vin, sau poate extraordinara supa de ceapa. Sa nu mai vorbesc despre apreschiurile care aveau muzica life si o atmosfera extraordinara!

Acum, pentru a va dezamagi pana la capat, o sa va spun ca preturile sus amintite, nu sunt specifice numai locatiilor de pe partii, ci si restaurantelor din statiuni.

Dar, romanul ca intotdauna fiinta adaptabila in functie de situatie, a gasit rezolvarea si in aceste cazuri. Pe partii se poate schia cu rucsacul in spate, doldora de sandwichuri si cateva sticlute de apa, bere, sau dupa caz – votca, ori rom! Iar, seara la intoarcere ce poate fi mai revigorant decat un spumant? Iar daca acesta este cumparat de la un retail, gen: Carrefour ori mai bine Casino (care este numere retelei Mega Image din Franta), la un pret intre 6 si 10 euro si o calitate excelenta, cu atat mai bine. De aceea m-am gandit sa va povestesc despre “Cremant”. Pentru cei nu foarte initiati, Cremantul este spumantul obtinut prin metoda traditionala, dar dintr-o alta zona a Frantei decat Champagne. Cum spuneam am descoperit aici Cremanturi excelente din zona Alsaciei sau Bugundiei la preturi mai mult decat atractive, cum ar fi de exemplu:

Cremant DÁlsace, E.Durenmeyer, Brut , alc. 12%, pret aproximativ 7 euro

De cum il pui in pahar aromele de piscoturi, urmate de cele florale umplu parca intraga atmosfera. Intense si placute, acestea prevestesc gustul proaspat si  racoritor alaturi de bulele care te gadila usor. Incredibil la acest spumant este postgustul lung si fructat, prietenos si foarte catifelat. Chiar daca, nu se poate lauda cu vreo complexitate deosebita, sau o paleta foarte larga din punct de vedere aromatic, are o perlatie fina, care nu se termina parca niciodata. Este exact ce-ti trebuie dupa o zi plina de efort sau, de ce nu – la masa de dimineata, pentru a fi sigur ca ziua ce va urma este una care incepe excelent si trebuie sa continue neaparat la fel.

Aceste fiind spuse va astept pe partie, sau mai bine undeva langa – la un pahar de Cremant!

Bogdan

 

{lang: 'ro'}
Mai multe

In estul Siciliei. Ziua 1

Scris la 30 octombrie 2015 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

–-In drumul spre o noua intalnire #winelover, langa Etna, am avut parte de o scurta vacanta cutreierand alaturi de Diana, Simona si Cosmin imprejurimile celebrului Vulcan, dar si parte din litoralul estic al Siciliei: Taormina, Milazzo, Catania si multe localitati mai mici, dar pline de farmec.
–-Cu cat inaintam mai mult, cu atat imi dadeam seama cat putin stiu despre o celebra insula chinuita de istorie si-mi reveneau in minte imagini din filmele vechi italienesti. Pline de saracie, cu copii desculti alergand trei capre si peisaje pline de praf. Mai tin minte ca vedeam cate o nenorocire de film color la cinematografe, in care cate un nepregatit de commissario incerca sa  ia de gat Mafia. Sfarsitul fiecarui film includea cate o inmormantare pentru cate o famiglie, criminalii (imbracati mereu in costume in dungi) isi prezentau si ei regretele, apoi salvele carabinierilor si multe femei in doliu, toata lumea jurandu-si razbunare. La Piovra – serialul anilor ’90 de la TV – fiind pentru multi mai proaspat in memorie.
–-Insa lucrurile nu aveau cum sa ramana pe loc. Acum, Sicilia e brazdata de autostrazi, unde din 30 in 30 de km trebuie sa iei un tichet si la urmatoarea bariera trebuie sa platesti. Prima oprire a Fiat-ului nostru si primul contact mai serios cu Sicilia a fost in Taormina. E cam frumusel pe-acolo. Sus, de la cetatea celebra, poti vedea varful cizmei -  Calabria. In spre vest, se vede bine cum pufaie permanent batrana Etna. Tot acolo am avut si prima sedinta foto cu vinurile aduse pentru BYOB, ceva aventuri in parcare (in insula asta, daca n-ai maruntis, mai bine nu te dai jos din avion) si inapoi pe serpentine in jos sa gustam si noi din vinurile lor, pentru ca ne luasem cu vorba si cu pozatul si uitasem pentru ce venisem…
–-La Trattoria Siciliana, dupa ce-am cerut noi de mancare si tinand cont si de vremea calduroasa nu ne-am inteles bine decat cu un vin la sticla, vinurile casei fiind destul de slabe (ca sa fiu elegant). Un Inzzolia de 2014 in adaos cu viognier sub numele de Barbazzale s-a prezentat mai mult decat onorabil (spre 7 papioane/8), iar scoicile si puiul cu sos gorgonzola alunecau si mai bine.
–-N-am stat mult, desi Taormina merita din plin atentia, fiind o statiune foarte cautata pentru ca ai ce vizita, pentru apa sa speciala, foarte sarata si mereu mai calda decat in restul insulei. Ne astepta Milazzo, un mic port, cunoscut si pentru partea industriala (rafinarie) si pentru cele doua parti de litoral ale micii peninsule. Seara am facut cunostinta cu frumosul hotel Il Principe ales de Cosimo, dar si o pizza vero siciliana la un mic local din centru.
–-Restul, in episodul urmator…

{lang: 'ro'}
Mai multe

#winelover hangout. Bucharest, again!

Scris la 3 septembrie 2015 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

-Poate ca pentru lumea vinului din Romania, Luiz Alberto nu este foarte cunoscut. Insa, daca vorbim de cei aproape 20.000 de oameni ai gruparii #winelover, desigur ei stiu ca el este fondatorul acestei frumoase comunitati pe internet, iar din septembrie Luiz are mari sanse de a deveni Master of Wine.
–-Am profitat de scurta sa vizita in Romania pentru a-i face cunostinta cu cateva din vinurile noastre si am organizat Bucharest #winelover hangout pe 24 august, cu un BYOB (bring your own bottle) de vinuri romanesti, dar mai ales cu entuziastii vinului de la noi. Am avut placerea sa o avem alaturi de noi si pe Sue Tolson venita sa afle mai multe despre vinurile noastre si winebarurile din Bucuresti.  Genul asta de intalniri (despre care am mai scris) e foarte popular nu numai in Europa si de fiecare data strange iubitori de vin din lumea mare.
–-Si pentru ca Luiz venea prima data in Romania, i-am pregatit o primire extrem de calda. La propriu si la figurat. Dupa aterizarea la Otopeni, l-am instalat langa Sue intr-un Bucharest City bus alaturi de o frapiera si un spumant Clarus, lasandu-i sa admire frumoasa intrare in Bucuresti, Calea Victoriei,  pana la Piata Unirii, unde se golisem si sticla si, oricum, trebuia sa coboram.
–-Tema anuntata a intalnirii bucurestene de la Cafepedia fiind Wines of Romania – A Well Keept Secret – concept al Revino.ro, participantii (in marea majoritate purtatori de tricouri specifice), cu care Luiz era nerabdator sa se cunoasca, au avut de adus vinuri din soiurile noastre, astfel incat si el sa aiba o idee despre ce bem noi cu nesaț pe-aici, parada #wineloverilor nostri fiind de exceptie. Au defilat feteștile in toata splendoarea lor, plavaia, grasa de Cotnari, șarba, mustoasa, novacul, cramposia, babeasca, francușa, tămâioasa, negru de Dragașani, zghihara  si busuioaca de Bohotin.
–-Dupa speech-urile de bunvenit si reversul acestora, au inceput sa soseasca bucatele romanesti, in incercarea de a le asocia cu vinurile de mai sus. Fiecare participant a prezentat micilor grupuri formate vinul romanesc adus, zona, soiul, bietul Luiz, facand greu fata volumului imens de informatii venit. Ganditi-va ca numai pronunțarea soiurilor romanesti reprezenta o mare dificultate, acesta cunoscand mai bine doar Busuioaca de Bohotin vinficata in sec, de la alte intalniri de #winelover unde ne-am intalnit.
–-Pe monitoarele din local s-au prezentat hartile cramelor din Romania de catre Alexandra si Alina de la Revino.ro , practic o lansare oficiala proiectului, lucru care ne-a fost de mare ajutor in a explica invitatilor straini de unde provine fiecare vin prezentat si degustat.
–-Iar pentru ca de curand comunitatea #winelover a adaugat site-ului sau un magazin de unde poti cumpara diverse carti si tricouri, astfel incercand sa sprijine lupta impotriva cancerului – concept la care comunitatea #winelover a aderat, seara tarziu, in mijlocul pietii Alba Iulia ne-am adunat toti pentru lansarea de lampioane roz cu logoul #WLBCAF (WineLovers against Breast Cancer). Desigur, un gest simbolic, dar care in sufletul fiecaruia dintre noi a reprezentat foarte mult. Vinul face bine nu e o vorba aruncata aiurea pentru ca in jurul conceptelor sanatoase, generoase si care fac sens, adesea gasesti printre iubitorii de vin amatori de fapte care conteaza. Chiar daca a fost o zi de luni si chiar daca eram in luna concediilor, am fost destui care ne-am bucurat de o seara frumoasa cu vinuri romanesti, iar eu le sunt recunoscator pentru ca au putut veni la intalnire si le multumesc celor implicati in organizare.
–-Acestia sunt membri #winelover, iar pentru Luiz a fost o seara pe care foarte greu ar putea sa o uite. Ar fi si greu, pentru ca voi avea grija ca pe 13 Octombrie, cand ne vom intalni langa Catania, la muntele Etna, cu siguranta ii voi reaminti, ducand in valiza si lampioane.
–-Be a  #winelover, be generous! Because wine sharing is caring!
–-RaSto

English version –––––––––––––––––––––––––––-
–-Luiz Alberto may be not so well-known to Romania’s wine world. Still, if we take into consideration the almost 20,000 members of the #winelover group, of course they know him as the founder of this wonderful online community.
–-I took advantage of his short visit to Romania to present him some of our wines and organized a Bucharest #winelover hangout on 24 August, with a BYOB (bring your own bottle) Romanian wine, especially with the enthusiastic ones. We had the great pleasure of Sue Tolson being with us, who came to find out moreabout the wines and the wine bars of Bucharest. These types of meetings (of which I had written about) are very famous in Europe and gather winelovers from around the world all the time.
–-As Luiz was in Romania for the first time, I welcomed him very warm… properly, literally speaking. After he landed at Otopeni airport. I seated him next to Sue on the Bucharest City Bus next to a bucket and the sparkling Clarus, letting them admire the beautiful view of our capital, from Victoria Square to Unirea Square – where the bottle was been empty. After all, we had to get off the bus.
–-The announced theme of the Bucharest Meeting of Cafepedia was ‘The wines of Romania – A Well Kept Secret’ – the Revino.ro concept. Luiz Alberto was anxious to meet participants (most of them wearing specific T-shirts) who had to bring some wines – Romanian varieties – so that he could get an idea of what we drink. Thus, the #winelover parade was one of a kind. There was: plavaia,grasa de Cotnari, sarba, mustoasa, novac, cramposie, babeasca, francusa, tamaioasa, negru de Dragasani, zghihara and busuioaca de Bohotin.
–-After the welcome speech and the comments, Romanian dishes arrived in our effort to pair them with the abovementioned wines. Each participant presented the wine he or she had brought, its area and variety to small groups. It was difficult for Luiz to deal with so much new information. Just think only about spelling the Romanian varieties – a great difficulty as the wine he best he knew about was busuioaca de Bohotin, the dry wine from the other #winelover meetings when we had met.
–-The maps of Romanian wines were presented on the restaurant’s monitors by Alexandra and Alina from Revino.ro. More precisely, the official opening of the project was of great help in explaining to our foreign guests where each wine tasted and presented comes from. The #winelover community has added a shop to its site where you can buy various books and T-shirts, trying to support the fight against cancer – a concept that the #winelover community embraced late at night in the middle of Alba Iulia Square – where we all gathered to launch pink lanterns with the logo #WLBCAF (WineLovers against Breast Cancer). This was a symbolic gesture, but it still meant a lot to all of us.
–-Wine is good – not a silly saying at all – because around all the healthy, generous and meaningful concepts, you can often find among amateur wine lovers that deeds that do count. Even if it was Monday and the month of vacations, there were many of us who enjoyed a wonderful evening with Romanian wines and I am really grateful for their presence at this event and thank you all to all those involved in its organisation.
These are the #winelover members. This was a night that Luiz could forget with difficulty. It would be very difficult, especially since on 13 October, I will meet him near Catania, on Mount Etna and remind him of it, with some of the lanterns in my suitcase.
Be a #winelover, be generous! Because wine sharing is caring!
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Pagina 2 din 1612345...10...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori