Crepuscul a l’Italiano

Scris la 12 ianuarie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
–-
–-Inainte de Sarbatorile de iarna, m-am delectat cu o carte care imbina foarte reusit gastronomia cu literatura: Calatorie prin Italia gastronomica, scrisa de Ileana Tanase. Si asta cu gandul la o schimbare in meniul usor repetitiv care insoteste sfarsitul de an. Pana la urma tot porcul a invins, dar unele paragrafe din carte nu puteau fi usor uitate, asa ca macar la inceput de an am decis sa nu uit de unde ne tragem.
–-Acestea fiind zise, m-am orientat catre o reteta draga lui don Ernesto Acampora (eroul lui Giuseppe Marotta din Aurul Neapolelui) – pomenit  in cartea amintita mai sus- bineinteles reinterpretata la nivelul anului de gratie 2016: macaroane cu ragu.
–-Deci, luat niste tagliatele cu leurda, sos pentru paste cu legume si o bucata de carne de calitate (nu prea provenea de la un animal decedat cu maximum 48 de ore inainte, asa cum ii placea lui don Ernesto), dar dupa posibilitati, m-am multumit cu un muschi de vita brazilian,din Lidl (ca daca Lidl nu e, nimic nu e !).  Carnea facuta la cuptor in sos de vin, am taiat-o bucatele si am inlocuit astfel banala carne tocata folosita la sosul tip Bolognese.
–-Vinul la care m-am hotarat sa insoteasca carbohidratii si proteinele latine, a fost o Feteasca Neagra Crepuscul din zona Transilvaniei.  Inca neincrezator in potentialul vinurilor rosii din zona geografica pomenita (ca doar cu o floare, aka Merlot-ul premiat cu aur anul trecut de vinul.ro, nu se face primavara), m-am last pe mana unui prieten (mare fan al producatorului de altfel), si am decis sa incerc aceasta varianta low-cost din panoplia  Liliacului de Batos. Vinul din start prezinta elementele tipice descrise de un oenolog cu greutate din Dealul Mare (de la o crama care, coincidenta, are si ea legaturi cu Austria): corp light, culoare rubinie, nu foarte inchisa, arome vegetale (bine ca nu are si alcoolul excesiv agreat de respectivul oenolog, ci numai 13,5 %). Destul de picant, lejer, usor curgator si racit un pic, chiar nu se simte restul de zahar evident in cazul unui vin demisec.
–-Aproape ca nu mi-am dat seama cand am terminat si pastele si vinul, asa ca voi mai incerca pe viitor si alte vinuri rosii obtinute pe meleagurile de bastina ale sotiei, mai ales daca pretul nu este neprietenos (cel de fata a fost sub 30 lei). Cam 6 macaroane din 7.
–-

{lang: 'ro'}

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Bloguri, Bloggeri si Cititori