Fetească Neagră la raport

Scris la 13 aprilie 2018 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
În a 3 a zi de Paști am participat la tradiționala degustare de vinuri românești, organizată de TASTEVIN – ConferiaVinului la Zexe Zahana, o locație elegantă și unde m-am simțit bine de fiecare dată. Acum am ales să particip la ediția dedicată soiului nostru național, Feteasca Neagră.
Multă lume, multe vinuri (33 de probe), multe așteptări (cel puțin din partea mea). Ca de obicei vinurile au fost împărțite în 3 categorii: entry level (8 vinuri), middle level (16 vinuri) și high end (9 vinuri).
Am început cu o probă de calibrare. O idee bună dar care ar fi trebuit să fie și cuantificată, ca unii din participanți sa aibă un reper în evaluarea celor 33 de vinuri (nu de alta dar a fost cam hilar să auzim punctaje de 40-50 puncte la prima serie de vinuri).
Sincer, deși nu aveam multe așteptări, vinurile entry level (de max 20 lei fara TVA) nu au fost de nebăut, câteva fiind pe o listă scurtă când aș avea chef de o Fetească Neagră light, nebaricată și ieftină. La acest nivel de preț podiumul oficial a fost: bronz pentru Budureasca demisec 2016 (nu scăpăm de obsesia pentru demisec, dar se pare ca Tarom a „ghicit” gusturile clienților săi), argint pentru Terase Danubiene 2013 de la Vinarte (mie îmi plăcuse cel mai mult) și (surprinzător pentru mine, până azi neîmpăcându-mă cu vinurile acestei game/crame) aur pentru Cervus Magnus Crama Ceptura 2016 (eu o văzusem totuși pe locul 3).
Prima serie a vinurilor din gama middle level (de până în 39 lei fara TVA), m-a cam dezamăgit (sau îmi pusesem mai multe speranțe), nici un vin nefiind memorabil (sau să-mi doresc cu ardoare să-l cumpăr….excepție cazul când trebuie să beau o Fetească Neagră la cererea oaspeților și să nu mă prezint cu ceva ieftin). Am remarcat totuși La Cetate 2016 (deși mi s-a părut sub 2015), Budureasca Premium 2015, Domenii Cotnari 2015 și Domeniul Bogdan Reserva 2016 (declarat de majoritate câștigător).
Seria a doua de vinuri de clasă medie (tot 8 la număr) mi s-a părut sub prima (aceeași impresie având-o și cei din jurul meu), dar nu a fost și părerea generală, din acestea fiind alese vinurile care au completat podiumul oficial: bronz pentru Tectonic 2013 (cel mai bine punctat de mine în această a doua serie) și Alira 2013 (al doilea în opinia mea). Vinurile au fost cam la același nivel în general (diferența între primul și al treilea vin fiind de numai 0,2 pct!), dar impresia lăsată nu a fost grozavă, ceea ce nu este bine, dat fiind un palier de preț care ar trebui să dovedească potențialul acestui soi și să-l facă cunoscut.
Vinurile de top (de la 40 lei fara TVA în sus) au fost mai bine punctate, dar nu cu mult și aici trebuie luat în considerare acel faimos raport preț-calitate la o eventuală decizie de cumpărare pe viitor. Din nou bronz pentru un vin demisec (Îngeri Basilescu 2013), argint Selene 2015, iar învingătorul (așteptat) Apogeum 2014.
După dezvăluirea identității probelor s-a continuat, ca de obicei, cu un food&wine pairing, preparatele sărate fiind ca de obicei la înălțime (de vis sărmăluțele în foi de viță cu carne de gâscă). Probabil și desertul a fost foarte bun, dar cum orele erau înaintate am sărit peste glucide.
În concluzie, avem un strugure din care facem un vin cu care ar trebui să ieșim în lume și să ne mândrim (că n-om face furori pe afară cu Merlot și Cabernet Sauvignon)… că este al nostru, că se deosebește de restul vinurilor (ceea ce se poate realiza cu mai putin lemn sau chips) etc.
Sincer, după degustarea din această seară am dubii că se va întâmpla prea curând acest lucru.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *