Mândră floare trandafir

Scris la 4 octombrie 2012 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Fiind week-end și promițându-i lui Alex că la primul FB din clasa întâi îl duc la carting, m-am dus în zona comerciala Militari să fac și cumpărături. Văd în Brico 6-7 persoane alegând trandafiri, din aceia în pungă, pe care-i plantezi singur în curte. Am luat și eu unul, că tot intrasem să iau becuri. Dă Alex 11 ture cu mașinuța și ajungem la Auchan. Umplem căruțul cu porcarii și văd o coadă de 8-9 persoane la pâine. Nu mai văzusem păine caldă la metru. Și chiar avea un metru. Iau și eu doar 50 centimetri și ajung acasă, unde aflu că avem musafiri. He-he, aveam pâine pentru toată strada! Se programase un grătar și până la venirea lor, am pus rămurici și scândurele uscate ca să aprind „locomotivă” și-l chem pe Alex să-i arăt cum se plantează un trandafir. Şi în plus, să-i explic cum e cu mapa și cu sapa. Până la venirea musafirilor zic să mai studiem un vin. Uitându-mă la ambalajul trandafirului, văd că tocmai plantasem un trandafir alb și consider nimerit să desfac o fetească albă Eclipse 2009 Crama Basilescu. Pe cea primită cu dedicație de la Gabi Lăcureanu o mai păstrez.
….Culoare galben deschis şi frumos strălucitor în soare. Mirosul foarte parfumat, cu flori multe, plăcut și îmbietor. Începutul gustului e fin, catifelat, destul de acid încă, floral și cu ceva citrice. Ușori sulfiți, dar în mică măsură. Pe lateralele limbii îți lasă ceva mieros, puțin dulceag, dar finalul nu te dezamăgește și te cheamă să mai iei o gură. Pe sticlă scrie că e sec, însă, 3 din 5 persoane vor spune că e demisec. Șprițarii de meserie vor vrea bule în el imediat după a doua gură. Petrecăreții se vor bucura să întâlnească feteasca albă de la Basilescu. Eu nu-i prea găsesc defecte, dar nici nu știu cu ce să-l laud. Cum ar spune unii din lumea vinului „un vin corect şi echilibrat”. Aş mai spune că este una din cele mai bune 3-4 feteşti albe pe care le-am băut până acum.
….Dacă musafirii mei vin cu o brânză veche de oaie sau cu ceva mâncăruri uşoare și picante (chinezești, thai etc) cu legume sau puiuț, asocierea cu vinul ar fi gata. Până la venirea lor, să mai luăm o coajă de pâine. La cum și cât am „stropit” plantarea asta, sunt convins că va creşte o mândreţe de trandafir.
RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Sarbatoarea Recoltei 2012 – Aliman

Scris la 1 octombrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

….Anul acesta am fost invitat la “Sărbătoarea Recoltei” la Aliman, un sătuc uitat de timp pe malul Dunării, lângă Cernavodă. Aici îşi află podgoria firma Winero, adică cei care au produs neasemuitul Alira Merlot 2009 (după părerea mea cel mai bun vin sub aspectul raportului preţ/calitate din România, 35-45ron/sticlă), sub atentă îndrumare a oenologului Marc Dworkin.

….Zis şi făcut! Dimineaţa, cu ochii bulbucaţi, mă prezint la autocar la ora 07.00, de nici în armată cu furtunul nu mă trezeam la ore aşa matinale. Până la locul faptei nu vă pot povesti nimic, deoarece am dormit dus, iar când autocarul a oprit am căzut de pe scaun.

….Ajuns la faţa locului, lume multă, veselie în vie şi un soare de te trăsnea direct în moalele capului. La mese era deja servit aperitivul şi primul vin care ne interesează, pe numelui lui adevărat Alira Tribun 2011. Acesta este un asamblaj compus din: Cabernet Sauvignon, Merlot şi Feteasca Neagră.

….După ce ascult cu un interes nebun, primii cuvântători, oratori sau cum doresc domniile lor să li se spună, încep dialogul cu “Tribunul”: Îi zic: i-a spune tu onorate “Tribun” ce ar trebui eu să am în simţiri, dacă se ia băutura de mine?

….Cinstitul “Tribun” îmi răspunde cu nasul pe sus: ar trebui să ai în nări un miros proaspăt de fructe de pădure, ciocolată şi tutunul vechi din traista bunicului. Gustul, ar trebui să-ţi fie deosebit de fresh, să simţi coacăze negre, prăjitura cu fructe coapte, poate prune şi vişine. Aciditatea să ţi se pară bună, corpolenta atât cât îi trebuie unui vin nou şi să-l simţi întratât de uşurel încât să curgă singur pe gâtlej, cu sau fără mâncăruri alături. Şi toate acestea încă de la primul pahar!

….Pentru că, după cel de al doilea pahar eu “Tribun” te voi face să vezi lumea diferit! De exemplu priveşte acest distins eveniment şi ai să vezi că prezenţa sexului frumos e atât de bine reprezentată ca număr, dar şi calitativ. Acum, dacă te uiţi mai atent observi cum unele dive sunt sosite cu “portofelul” alături, la care vorba aceea, nu e bine nici măcar să te uiţi, dar altele par că aşteaptă consolare.

….“Tribunul” continuă: am văzut vreo două brunete, de atunci când m-am uitat fix în ochii lor (şi din faţă şi din spate) mă şi vedeam “hai mândruţă-n deal la vie”, urmărind atent cum adună ele sărăcuţele ciorchine de ciorchine, bob de bob. Bine-nţeles, ca cinstit Tribun aveam numai gânduri curate, parcă erau fetele mele: cum le-ar mai face tata băiţă, cum le-ar spăla tata pe spate, alea, alea… de nici nu vreau să mai vorbesc.

….După, al treilea pahar întreb? Ştii foarte bine prietene, că mocangiala îngraşă zise “Tribunul” şi te rog să nu urmezi binecunoscuta pildă românească: am venit, ne-am îmbătat, ne-am făcut de rahat, acum putem pleca liniştiţi acasă!

….Am ascultat sfatul “Tribunului” şi am aşteptat cuminte rândul batalului dobrogean la grătar asezonat cu Alira – Cabernet Sauvignon 2010, cea de a doua noutate. Acesta s-a dovedit a fi un vin foarte bun, dar încă crud, verde, pe care cu voia dumneavoastră o să-l descriu cu altă ocazie.

….Petrecerea a continuat cu muzică, dans şi voie bună, iar pe la orele 17.oo am făcut o ultimă reverenţă în fata “Tribunului” urându-i o carieră măreaţă în anii ce vor urma, apoi am plecat spre Bucureşti unde mă aşteptau numai lucruri bune: trafic, cozi, semafoare, nervi întinşi la maxim şi talente de talente. Când am văzut asta mi-am revenit şi am zis: gata, sunt din nou acasă!

….În final, nu pot decât să-i felicit pe prietenii de la Winero- gazde primitoare, şi să le urez cât mai multe astfel de petreceri reuşite, iar ţie cititorule îţi zic răspicat: ar fi greşeala vieţii tale să nu încerci măcar prietenosul “Tribun”, sau magnificul “Cabernet Sauvignon 2010” ce cu siguranţă îţi vor desfăta simţurile mulţi ani de aici încolo!

Bogdan

Sarbatoarea Recoltei Aliman

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Vinuri franțuzești la Lidl – Episodul 1

Scris la 1 octombrie 2012 in Povesti despre vin, Slider | 2 comentarii

….Cei de la Vinul.ro, amabili cum îi ştiţi, ne-au invitat la lansarea selecţiei de vinuri franţuzeşti de către Lidl România pe 27 septembrie la Cantine de Nicolai. Fiind aproape de birou, am ajuns cu 5 minute mai devreme de ora fixată şi am fost întâmpinat de Poliana, Cezar, dar şi de două „stewardese” gen Air France cu basc, eşarfă şi tocuri bine înfipte în mochetă. Vinurile care aşteptau expuse (şi care erau principalul scop al vizitei) le lăsasem pe alt plan, pentru că printre alte provocări, se perindau nişte platouri cu fineţuri franțuzeşti pregătite de Nicolai. Acelor fineţuri nu le-am reţinut numele, nu le pot pronunţa, deci… nu le pot reda corect aici. Fac cunoştinţă cu câteva persoane agreabile şi încercând să ţin un ton francofon, persoanele se recomandă: Frederich, Hans, Klaus…. Aha ! Sie verstehen?…. ăăă.. Ah!… Bonjour ! Şi-mi vin în minte singurele cuvinte în germană pe care le ştiu: volkswagen izbit în zid !.. dar nu se făcea. Şi de departe apare salvatoare şi zâmbitoare o tânără frumoasă blondă, foarte înaltă, cu alură de Pino Blanc D’Alsace, care se recomandă cu nume romanesc şi continuă: PR-ul Lidl. Oh!… Săru’mâna ! Pardon ! Enchante ! Noroc cu Cezar, care prinde un microfon şi cu toate cuvintele la el începe prezentarea evenimentului. Mai apar persoane cunoscute, mai facem o poză şi suntem invitaţi să degustăm cele 23 de vinuri franţuzeşti selectate.
….În acest episod am să va relatez despre un singur vin cu care m-am înțeles bine pe muteşte. Iată ce mi-a comunicat: Je m’appelle Pinot Blanc D’Alsace – JP Muller annee 2011, medaliat cu aur la Lyon in 2012. Are o culoare frumoasă şi e cristalin. Năsuc interesant, nu foarte pronunţat de citrice, flori de câmp şi măr verde. În gură, începe destul de acidulat, cu măr verde finuț şi iarbă verde. Gustul e bun, nu prea îi simţi alcoolul (12,5%) şi e sec bine. Mi-a plăcut. Post gustul e destul de lung şi-ţi aduce aminte de ceva elegant în construcţia vinului. Am luat o gură mică de brânză brie şi o smochină şi-am dus iar paharul la nas. Şi iar mi-a plăcut. Apare una din “stewardese” şi-mi împinge un catalog al vinurilor lansate. Răsfoiesc repede să găsesc prezentarea vinului cel aveam încă în gură şi mă înec văzând preţul… 14,99 lei (cu TVA). Da, frate!
Pinot Blanc – mon ami de la patrie- să fii iubi(t) !
….Revine blonda de la PR şi mă linişteşte (parţial): De luni, 1 octombrie, îl veţi putea găsi pe rafturile Lidl în cantităţi suficiente !
….Je t’aime !
….RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Pe 25 Septembrie s-a produs atac speculativ asupra leului

Scris la 28 septembrie 2012 in Povesti despre vin | 8 comentarii

 ….Un bun amic îmi spune că iar e ofertă bună de vinuri la Carrefour şi era păcat să nu dau o raită pe acolo. Nici nu ştiam că ofertele speciale la vinuri au intrat într-un program numit Sărbătoarea Vinului. Bravo lor! Şi-mi iau un coş mic şi tot pun în el, până când îmi dau seama că-mi trebuie unul de-ăla pe rotiţe mari.
 ….Văd un vin pe care nu-l încercasem niciodată: Sauvignon Blanc de la Casa Isărescu. Studiez eticheta, văd că-i din 2009 şi-l pun în cărucior. Scurtez puţin povestea ca să ajungem la ce ne interesează cel mai tare: „studiul de laborator”. Răcită bine sticloanţa, îi desfac dopul şi încep să-l citesc. Pe dop scrie: Ileana şi Mugur ISĂRESCU şi mai văd desenat un leu încoronat. Frumos. Apoi reiau eticheta pe care văd un frumos conac uşor stilizat, aşezat între dealuri (poate între vii). Mai scrie:  ediţie limitată 10000 de sticle.
 ….Rezultatele analizei: culoare galben deschis, auriu şi frumos, cu străluciri intense. Nasul interesant, cu ceva flori, codiţe de viţă, soc. Atac acid, puternic, corpolent, alcoolic (14%), plin, aşezat şi aspru. Înghit şi rămân cu o mică amăreală nesupărătoare. Nu pot spune că ar avea o eleganţă sau vreo sofisticărie în el, ci doar că e forţos. Ca să nu te ţii de garduri la sfârşitul unei sticle, trebuie încercat cu guriţe mici, pentru că nu e pentru „copiii” de la grupa mică. E genul de vin care-ţi cere mâncare, dacă vrei să-l ai partener o seara întreagă. Şablonul ăla cu: „se asezonează cu brânză, peşte şi salate” nu mai merge deloc în cazul ăsta. Eu l-aş urca la nivel de cotlet de porc cu ciuperci sote şi o leguma pe lângă, iar dacă ciupercile nu-ţi fac cu ochiul, dă-i frate, cu mujdei light pe o fasole verde. Hai, pulpiţe la cuptor, dacă te ţii de-o dietă. Numai aşa îl dovedeşti. Nu ştiu ce bea guvernatorul nostru, dar trebuie să aibă stomac tare. Eu l-am degustat cu o pulpiţă de iepure şi piure de mazăre, cu o uşoara tuşă de usturoi şi turtiţe din brânză de vaci, cu ou şi tărâţe de ovăz (în loc de pâine).
 ….Sincer, n-am prea băut sauvignoane bune din Drăgăşani, cu excepţia celui de la Via Sandu (din vecini), iar cine se hotărăşte să cultive soiul ăsta prin zonă, are de lucru serios, pentru că soiului, parcă, nu-i prieşte aici. Îi lipseşte eleganţa şi mireasma specifică sauvignonului.
 ….Concluzie: la 52,50 lei / sticla (cumpărată din hypermarket) eu cred că-i too much. Sau cum ar spune traderii: în ziua de 25 septembrie s-a produs un atac speculativ  asupra leuţului iubitorului de vin.
RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Centrul Vechi

Scris la 27 septembrie 2012 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Astăzi (26 septembrie) a fost o splendidă zi de toamnă. Aşa că am devenit imediat melancolic şi am hotărât să mă bucur de căldura soarelui şi farmecul Bucureştiului. Unde să faci asta mai bine decât în Centrul Vechi ?

Nu trebuie decât să te aşezi liniştit la o masă şi să priveşti. Aici sunt cei mai frumoşi oameni, cei mai serviabili ospătari, cele mai frumoase clădiri, aici zgomotul străzii devine muzică diafană. Iubesc acest Centru Vechi care mă înţelege, iar dacă mă simt pierdut în el mă regăsesc. Străzile lui înguste năpădite de praf şi obscuritate îmi umplu golurile din suflet urcând până la inima, apoi printr-o stranie rătăcire îmi ţin loc de iubită… şi aş mai putea continua! :)

Pe draq: e plin de femei frumoase, toate construite de zici că mănâncă la cantina partidului, zugrăvite şi tapetate de şi “Muma pădurii” arată ca “Albă ca Zăpada”! Şi stai de te uiţi ca prostul, ca săracul în traistă şi te întrebi de ce au unii noroc în viaţa să plece cu aşa ceva acasă. Atunci tu mic, negru şi urât ce eşti te apuci de băut să uiţi naibii de necazuri.

Aşa s-a făcut de am ales şi eu un vin uşor de vară şi foarte aromat: Gewurztraminer Kuhlmann – Platz 2011 din Alsacia.

Are o culoare galben-pai şi o strălucire frumoasă.
Mirosul (nasul) este de mango şi flori de salcâm, dulceag ce nu te duce cu gândul la vinul sec ce va urma. La gust pleacă de la dulce (în vârful limbii), trece prin faza de acrişor şi se încheie cu o tentă amăruie. Are o aciditate excelentă, o corpolența bună şi este destul de lung. Una peste alta eu îl apreciez undeva la 85-86 de puncte.

Partea interesantă cu acest vin este faptul, că după unul, două pahare îţi dezleagă limba, apoi din tipul mic, negru şi uscat devii “Făt frumos cu banu’ gros”, iar dacă nu treci de trei pahare nu te aseamănă nimeni cu “Balaurul cel beţiv şi idiot”.

E momentul când începi să te bagi în seamă cu domnişoarele chipeșe, rânjetul nemerniciei tale îţi apare neîntârziat pe buze, şi culmea dacă ai succes, vinul va fi apreciat şi de demnele urmașe ale Monicăi Columbeanu.

Eu unul vă urez de pe acum numai “succesuri”!

P.S. Acest vin îl puteţi gasi la  Carrefour, la preţul (de oferta ): 39,90 ron/sticlă .

Bogdan.

{lang: 'ro'}
Comenteaza
Pagina 104 din 106« Prima...102030...102103104105106
Bloguri, Bloggeri si Cititori