Padina (vin)fest

Scris la 16 februarie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
–-Anul acesta am hotărât ca în vacanta elevilor de la începutul lunii februarie, copiii să se inițieze în schi, mai ales ce este un sport tot mai la modă printre cei mici. Am zis că nu le-ar strica o pauză de tabletă și televizor, de duminică până sâmbăta următoare. Cum doar elevii aveau vacanță, am hotărât ca să ii lăsam să se descurce singuri, noi urmând să ii vedem cu o zi înainte de plecare, zi  în care se ținea și concursul ce încununa cele învățate, iar pe seară petrecerea de final de tabără la Padina.
–-Nici gropile din asfalt, nici zăpada afânată din curbele de pe drumul dintre Moroieni și Cheile Tătarului nu ne-au împiedicat să ajungem cu bine (chiar și fără 4×4) într-o zonă pitorească, liniștită, pe care (cel puțin eu) o revedeam  după mai bine de 20 de ani.
–-Vremea superba, peisajul mirific și nu în ultimul rând surprinzătoarele evoluții ale copiilor pe schiuri de pe pârtia molcomă de lângă cabană, ne-au umplut de emoție …și de sete. Anticipând imposibilitatea de a găsi un vin rezonabil în zonă, am venit pregătiți de acasă cu două vinuri, de culori diferite. Cu toate că termometrul a arătat din București până la destinație un (aproape constant) -5oC, soarele strălucitor reflectat și de zăpada imaculată m-au făcut să deschid vinul alb: Loimer GRÜNER VELTLINER KAMPTAL DAC 2015. O alegere inspirată, vinul fiind plăcut, cu note ușor picante, arome de fructe albe (pere Nashi), cu o aciditate și o mineralitate medii care il faceau un bun companion la baza pârtiei. Nici paharul de plastic de unică folosință nu ne-a oprit să savurăm acest vin, de 5 bulgări din 6,  în timp ce urmăream evoluțiile micilor schiori în sesiunea de pregătire.
–-La cabana Padina, începuse concursul mult așteptat. Acesta s-a desfășurat în stil aproape profesionist: doua manșe, echipă de zgomot pe margine, cu onomatopee ca la Val Gardena sau St. Moritz (unele generate probabil și de țuica fiartă sau de vinul de la prânz, dinainte de acesta…și chiar din timpul concursului), căzături imediat după start sau chiar înainte de linia de sosire. Ce mai, de toate.
–-Pe seară, după ce s-au mai odihnit concurenții, au început pregătirile pentru festivitatea de premiere. Cum nu eram implicat în organizarea festivităților, am zis să mă apropii și eu un pic de schiuri. Zis și făcut și cum nu doream să fiu totuși atât de intim cu ele, am zis ca nu ar fi rău să trimit un intermediar să le țină de urat: un vin roșu grecesc, pe care îl mai testasem și pe care mă puteam baza: Nemea Barafakas 2010. Realizat din 100 % Agiorgitiko, cu  13 % alcool (ca să nu ne amețim prea tare),  prezintă o frumoasă culoare rubiniu închis și este plin de fructe roșii coapte și ciocolata amăruie vanilată (deh, 12 luni în baric). Taninii catifelați, aciditatea și postgustul medii, l-au făcut un vin prietenos și care a legat prietenii cu părinții celorlalți concurenți și chiar cu antrenorii, care s-au arătat deschiși să treacă de la vinul la PET (de 2 sau 5 l, adus de acasă) la ceva mai altfel. Bine, unii nu și-au putut depăși condiția și l-au “înnobilat” cu Fanta de struguri, dar alții au cerut repetir! OK, #rezist…. si-mi vad de treaba. Ar fi mers și mai bine cu o friptura la grătar din carne roșie, dar nici cu carnea la garnița servita la cabana nu a fost rău, deci 5 bulgări din 6 merită din plin.
–-Festivitatea de premiere a fost generoasă cu concurenții, care au plecat cu toții cu câte un premiu și o diplomă (cei de pe podium și cu medalii sau cupe), iar spectacolul de karaoke și focul de artificii au fost cireașa de pe tort.
–-O escapadă reușită într-o zonă de revizitat, fie vară fie iarna, pentru aer, liniște și peisajul din care nu pot lipsi vinurile bune!
–-Pârtieeeeeeeeeeeee….

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Chardonnay din Moldova. F’autor 2015

Scris la 3 februarie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-Vinul a fost lansat în 2016. Mă obișnuisem cu vinurile albe remarcabile făcute de cei de la F’autor, dar de data asta au trecut la lucruri și mai rafinate. Pe lângă sticla frumoasă și eticheta elegantă ce poartă o poveste, chardonnay-ul prezent are tipicitate pe care o remarci chiar olfactiv. În gust începe cu note ușor dulcege, fiind la pragul dintre sec și off-dry. Baricat atât cât să-i dea elegantele arome de vanilie, se impune ca un vin plăcut și delicat, cu iz exotic și surprinzător prin evoluția în pahar. Dar pentru asta, îți trebuie puțină răbdare. Aciditatea medie, structura frumoasă și susținută pe cele 13,6 vol. alcoolice dau rezultatul unui vin select și agreabil în compania brânzeturilor sau a mâncărurilor ușoare cu sos alb. Aproximativ 7 papioane din 8. Acum îl găsiți cu 55 lei la Vinmag.ro
RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Un wine break în Graz

Scris la 30 ianuarie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
Profitând de mini vacanta prilejuită de aniversarea (comemorarea, cum zic altii) Micii Uniri, am tras o fugă în orașul de adopție al cumnatei mele, Graz.  Este al doilea oraș ca mărime din Austria și capitala regiunii (Styria/Steiermark), care a cunoscut o puternică dezvoltare economică în anii 2000, cu un mare accent pus pe energii neconvenționale și pe consumul produselor realizate pe plan local (motiv de mare mândrie în zonă). Steiermark are însă și  puțin peste 4000 ha de viță de vie, localizată în special în sudul regiunii.
Cum nu aveam prea mult timp la dispoziție, am început din prima seara să studiem oferta vinicolă din Graz. Cu primul wine-bar am luat plasă, toate mesele fiind ocupate (erau doar 4), singurele locuri libere fiind  la bar pe scaune înalte și incomode. Așa că am ajuns la bistro-ul anexat cunoscutului magazin de vinuri Wein&Co. Am găsit ușor o masă liberă (surprinzător, având în vedere că fără rezervare era riscant, mai ales sâmbăta seara) și am pornit degustarea vinurilor la pahar. Se puteau practic încerca toate vinurile din magazin cu o taxă suplimentară de 8 euro/sticla (taxa de dop), vinurile fiind servite în pahare dedicate, Stölzle.
Am început, bineînțeles cu câteva albe. Primul vin a fost Lobner GRÜNER VELTLINER WEINVIERTEL DAC 2015 (din regiunea Niederösterreich), extrem de fructat, atât în nas cât și în gust, cu un ușor rest de zahăr, dar care se termina brusc (adevărat că era și cel mai ieftin vin din listă) dar care la o nuntă probabil ar fi mers de minune.
Am continuat cu un vin german,  din Rheingau venind Künstler RIESLING KOSTHEIMER WEISS ERD GROSSES GEWÄCHS 2014, un vin elegant, cu arome de fructe albe (ultra) coapte și bineînțeles hidrocarburi, corpolent, extrem de mineral dar care surprinzător nu deborda de aciditate.
A urmat unul extrem de interesant, Rudi Pichler GRÜNER VELTLINER SMARAGD TERRASSEN 2015, provenit tot din zona Niederösterreich (Wachau mai precis). Mult mai elegant ca primul Grüner Veltliner încercat, cu arome fine de fructe albe, aciditate perfectă, postgust mediu+.
Un alt vin alb remarcat a fost Maitz SAUVIGNON BLANC HOCHSTERMETZBERG GROSSE STK LAGE 2014, din cea mai bună regiune din Steiermark: Südsteiermark. Un Sauvignon Blanc cu un nas mai reținut decât bombele fructate de lume nouă, cu arome de fructe albe și ardei gras care se dezvăluie treptat, corpolent, cu aciditate mare şi note minerale evidente. Postgustul lung încununează un vin care mi-a plăcut foarte mult (dar și la un preț de aproape 40 Euro sticla!) și care confirmă renumele vinurilor realizate din Sauvignon Blanc în aceasta regiune a Austriei.
Singurul rose încercat (din cele două de pe listă!) Bründlmayer ZWEIGELT ROSÉ 2015 (zona Niederösterreich) nu a rupt gura târgului, deși culoarea era foarte frumoasă, dar era din gama “zmeurică” care nu prea este pe gustul meu. Un vin încă destul de proaspăt și care totuși la terasă, vara, merge.
Primul vin roșu al serii, provenit din zona Burgenland,  a fost Lentsch PINOT NOIR 2011. Un vin care deborda de tipicitate: culoare rubiniu închis, arome intense de fructe roșii, cu o corpolență și aciditate medie. Singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost amăreala din postgust și poate că temperatura de servire ar fi trebuit să fie un pic mai scăzută.
Al doilea roșu al serii a fost Pöckl ADMIRAL 2013, încercat deoarece am fost intrigat de prețul mare avut (44 euro sticla !). Un asamblaj de Zweigelt, Cabernet Sauvignon și Merlot provenit tot din Burgenland, un pic prăfos la început în gust, dar care încetul cu încetul dezvăluie și aspectele plăcute: suculență, echilibru perfect tanini-aciditate și un postgust mediu. Bun per ansamblu, însă cam scump după mine.
Am încheiat degustarea cu Gaja BRUNELLO DI MONTALCINO PIEVE SANTA RESTITUTA 2011, un vin elegant, serios, suculent, plin de fructe roșii, tanini fermi, aciditate măricica și un postgust mediu+, care justifica intr-o mare măsura prețul cerut (45 euro sticla).
Duminica wine-bar-urile erau închise în mare majoritate, așa că la prânz, după turul orașului, am încercat un vin într-unul din restaurantele foarte căutate din Graz (Der Steirer), în special datorită bucătăriei tradiționale de calitate la preturi deloc exagerate. Poate nu întâmplător și acest restaurant avea un wine-shop destul de bine garnisit. Și aici (în afara vinurilor din meniul obișnuit) puteai comanda orice vin din magazin, cu o taxă de dop de 9,9 euro/sticla.
Cum vinurile din lista restaurantului nu m-au prea inspirat, am ales din magazin un Pinot Noir Premium ERZHERZOG JOHANN 2013. Alegerea s-a dovedit extrem de bună, vinul (ușor baricat) debordând de tipicitate (rubiniu, fructe roșii) echilibru între tanini și aciditate, postgust mediu, 13 % alcool și totul la 18,9+9,9 euro. Plus ca a mers de minune cu o “tigaie” cu ciuperci, sos de smântâna cu curcan și pastele locale (spaetzle).
Pe seara, intr-o berărie locală (Gösser Bräu), după o bere nefiltrată tare bună (Gösser Zwickl), am încercat și un vin extrem de reușit, din Südsteiermark: Wohlmuth SAUVIGNON BLANC 2015, Steinriegl , care a primit 94 pct de la revista de specialitate austriacă, Falstaff Magazine. Spicy, mineral, cu arome de soc și citrice, aciditate excelentă și cu un postgust mediu+, mi-a mers la suflet  (17  euro la producător, 22,8 euro la cârciumă sticla și 3,8 euro paharul de 125 ml).
Ultima zi de Graz am petrecut-o în mare parte la un shopping aproape interminabil la un mall din suburbiile orașului, unde berile au mai potolit setea (nu și de cumpărături). Seara, deși am cinat intr-o frumoasa berărie din centrul orașului (Glöckl Bräu), am renunțat la bere și am încercat câteva vinuri. Singurul vin de reținut a fost Norwood SALOMON ESTATE SHIRAZ – CABERNET 2013, exact ce a trebuit alături de “platoul casei”  și mai ales de cevapcici, versiunea “iugoslavă” a micilor (au aceeași forma, dar ai noștri sunt mai mustoși și per ansamblu mai buni, poate și din cauza condimentelor folosite).
În concluzie a fost o miniexcursie reușită, intr-un oraș în care ai ce sa vezi, sa faci și …să bei!
Prost (adică noroc, cum s-ar zice prin Austria‎) la toată lumea!

{lang: 'ro'}
Comenteaza

N-avem Guru, avem Goru

Scris la 12 ianuarie 2017 in Povesti despre vin | 3 comentarii

–-EGOBODEGAS este o crama situată în zona aridă a Denominación de Origen Protegida din regiunea Jumilla (sud estul Spaniei), nu deprte de Murcia.
–-Este o cramă nouă, a cărei construcție, cu bani nu foarte mulți, a pornit în 2011. Inițiatorii sunt Santos Ortiz și Ioana Păunescu (da, din Romania). Sub emblema celor 3 cuvinte Ego, Talento, Infinito, cu mult efort și mai ales pasiune, au reușit să ridice o modernă cramă urmărind în primul rând eficiența și rentabilitatea, acolo unde soiul monastrell este la el acasă.
–-În prezent la EGOBODEGAS se realizează mai multe game de vinuri. Eu am degustat doar 3 vinuri din ele, iar pe piața noastră puteți găsi cel puțin unul în mod curent.
–-Goru 2014 este un asamblaj din soiurile  monastrell 50%, syrah 30% şi petit verdot 20 %, maturat în baricuri timp de 4 luni. Vinul este de un roșu rubiniu profund, cu reflexe purpurii, cu aromă intensă de fructe: cireșe negre și vișine supracoapte, însoțită de note de lemn ars. Gustul este fructat, monastrell-ul punându-și puternic amprenata, corpul mediu, taninuri dulcege și moi. În postgust se evidențiază note vanilate și puțină scorțișoară. Face parte din categoria vinurilo serioase, destul de robuste, vin căruia nu trebuie să-i lipsească măncarea potrivită ținănd cont de structură (are 14% vol. alcoolice). Sunt curios cum va fi acest vin peste 2-3 ani. Acum primește +7 papioane/8 și îl găsiți cu 40 lei în rețeaua Mega Image.
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

O știu de mică…

Scris la 4 ianuarie 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-Feteasca asta alba de 2015 n-am băut-o o singură dată.

O știu de mică… de cănd se-arăta neîmbuteliată, fiind probă de tanc. Apoi imediat după lansare, din nou prin vară și ultima data săptămâna trecută. Colocviu la Atena mi-a plăcut de fiecare dată, însă la ultima degustare, chiar a întrecut măsura, semn că așezatul la sticlă i-a făcut tare bine. Surprinzătoare e și culoarea care a căpătat valențe noi. Aromatic aduce a mere ionatane, dar și mere verzi, apoi fân cosit. În gust dai de piersici și caise și tenta extractivă tipică vinurilor de Cotnari. Armonios construit, având structură lejeră, cu aciditate măricică și alcool (13,5%) bine potrivit, semn că feteasca albă poate evolua extrem de bine chiar dacă nu este baricată. Primește 7/8 papioane si o găsiți la 48 de lei pe site-ul producătorului.
–-La Multi Ani și un 2017 cât mai bun!
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza
Pagina 12 din 106« Prima...1011121314...203040...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori