Festivalul de vinuri RO-Wine

Scris la 26 mai 2016 in Povesti despre vin | Un comentariu

–-Prima editie RoWine (The Wine Festival of Romania) s-a desfasurat week-end-ul trecut la Fratelli Studios, pe malul lacului Tei, o zona cu o mare concentrare de cluburi exclusiviste, dar poate nu atat de usor accesibilă.
–-In ciuda unor campanii vehemente initiate pe o retea de socializare de persoane care se cred miezul din dodoașca vinului (cu sustinerea in blind de catre câțiva cu orgolii lezate) indreptate in special asupra organizatorului, Marinela V. Ardelean, evenimentul s-a bucurat de o prezenta numeroasa a producatorilor romani importanti (32), dar si cu nu mai putin de 28 de participanti de afara (Argentina, Bulgaria, Elvetia, Franta, Italia, Republica Moldova).
–-Au existat doua tipuri de bilete de acces la festival: biletul standard de 100 de lei si biletul VIP de 250 de lei  (care a inclus accesul suplimentar la o selectie de vinuri cu o vechime de peste 10 ani, care aproape ca nu mai sunt disponibile la vanzare). In consecinta au fost practic doua săli distincte în care s-au făcut degustarile: cea mai mare, unde erau standurile tuturor producatorilor participanti si a doua in care se aflau vinurile exclusiviste si unde se putea lua si masa. Ideea separarii celor doua sali de degustare a fost una foarte buna, nepunand producatorii in situatia delicate de a ii explica unui vizitator ca ‘’nu are voie’’ sa deguste o anumita eticheta deoarece biletul achizitionat nu o include.
Spatiul ales pentru cei 60 de producatori a fost foarte potrivit si aerisit, neexistand niciun moment senzatia de sufocare datorita apropierii standurilor. Organizatorii au ales o solutie interesanta, toate standurile (din lemn si alte materiale de buna calitate ) fiind identice, astfel încat cramele mai mici s-au aflat la egalitate cu cele mult mai potente din punct de vedere financiar. Or fi mustăcit unele orgolii, dar era clar de la inceput ca aceasta varianta nu putea multumi pe toata lumea. Ca sa carcotesc un pic (desi si unii producatori au semnalat acest aspect), poate ca ar trebui ca albul sa fie culoarea dominanta (corelata cu o lumina artificiala mai adecvata), astfel incat sa permita o evaluare cat mai corecta a culorii vinurilor. Pe dealta parte, coborârea spoturilor pe fiecare stand, punea în valoare reprezentanții producătorilor și făcând din fiecare vin o mică vedeta.
–-Sentimentul de egalitate a persistat, numarul de etichete fiind limitat la maxim 5 (desi parca am vazut ca unii nu prea au respectat regula, aducand chiar 7-10 vinuri diferite), selectia fiind astfel destul de riguroasa, toti producatorii venind cu cele mai bune vinuri. Cu toate acestea cred ca nici 3 zile nu erau suficiente pentru a trece prin toate vinurile expuse.
–-Un lucru bun si extrem de practic a fost posibilitatea schimbarii paharelor la standuri, ca să nu fie nevoie de clătirea permanentă a acestora (desi existau carafe cu apa la fiecare stand). De asemenea, de un mare succes s-a bucurat microstand-ul unui producator de paine, acesta terminand “probele” cu mult inaintea producatorilor de vin! .
–-Salonul VIP, mult mai linistit, avea mai degraba un aer de club, cu doua baruri: unul unde erau aliniate vinurile de colectie si spumantele de la 9 case din zona Champagne si altul unde erau paharele de schimb (cu o clasa peste cele din salonul standard), apa si unde se puteau servi unele platouri cu branzeturi si carnuri. Bineinteles ca erau si mese si canapele unde se puteau degusta in bune conditii vinurile alese. Si aici parca se simtea nevoia unei iluminari mai intense.
–-Aam Am insistat in principal asupra vinurilor rosii noi, nedegustate pana acum , insa am incercat si cateva albe si rose-uri si am avut si unele reintalniri…de aprofundare J .
–-Primul contact a fost cu vinurile cramei bulgare Katarzyna unde am remarcat un rose din Merlot (Le Rose 2015).
–-Crama Cepari  a venit cu 3 vinuri rosii destul de reusite (un Negru de Dragasani tanar -2014- dar abordabil inca de pe acum, un Cabernet Sauvignon 2013 si un asamblaj Cabernet Sauvignon cu Merlot care este mandria cramei).Au primit felicitări, însă, și pentru Cramposia și Rozeul din 2015.
–-Crama Vitis a venit cu doar doua vinuri din gama Aristrocrat (imbuteliate la Halewood…fiind disponibile prin reteaua Winery Outlet), eu remarcand Tamaioasa Romaneasca vinificata in sec si Feteasca Neagra foarte proaspata, cu un corp mediu, aciditate buna, arome foarte placute de fructe negre si note florale, de violete.
–-La Salina a aratat o noua expresie de Sauvignon Blanc, elegant, cu aciditate ridicata, vegetal, avand o mare tipicitate de soi si un gust echilibrat. Rose-ul 2015 era si el placut, fructat, cu o intensitate a aromelor si o expresivitate mai bune decat anul anterior.
–-Balla Geza m-a fascinat cu Cadarca 2012 si Cabernet Franc-ul 2011 (ambele din gama Stonewine), dar cireasa de pe tort a fost Cuvee Aradinum. Juicy Clarus din mustoasa n-a trecut nici el neobservat.
–-Vecinii din Minis, cei de la crama Elite Wine au avut curaj aducand la targ vinuri din 2006-2007, dar care s-au prezentat surprinzator de bine, mai ales ca erau realizate cu o tehnologie destul de invechita, dar vechimea viilor (28 ani) si-a spus cuvantul.
–-Clos de Colombes a avut doua vinuri care m-au impresionat in mod deosebit: Omulet de Lemn si Cuvee Renaissance Syrah. Albele… și ele la înălțime – Sauvignon-ul si Viognier-ul.
–-La Petro Vaselo m-am reintalnit cu Ovas 2011. Si mi s-a parut din nou excelent! De Ovas 2009 incercat printre VIP-uri nu mai amintesc, ca ma apuca plansul ca nu se mai gaseste.
–-La Davino m-am izbit de unele vinuri cu care as vrea sa ma reintalnesc peste minim 3 ani (Monogram 2013, Domaine Ceptura Rouge  si Flamboyant 2012), cam la toate, bandu-le, avand un sentiment de pruncucidere (ceva mai putin poate la Monogram 2013).
–-La Vinarte am incercat doar Prince Mircea 2012 si Prince Matei 2010, ambele foarte reusite.
–-Apogeum-ul  (anul II) de la Domeniile Tohani cred ca mai trebuie sa stea un pic, fiind parca sub prima versiune. Noutatea: spumantul roze!
–-Trecand la straini, am remarcat la italienii de la Crama Castello di Neive(zona Langhe, Piemont) doua Barbaresco din 2012: Santo Stefano si Gallina (intre 23-27 euro).
–-Cordano a punctat cu doua Montelpuciano D’Abruzzo: Trinita 2010 (in jur de 15 euro) si cu magnificul Santinumi Riserva 2009 (cam 27 euro).
–-Costaripa din Lombardia a adus vinuri rosii lejere, bazate pe soiul Groppello, unul mai tinerel si de cursa lunga- Campostarne-  si altul ceva mai viguros Maim 2011.
–-Crama Gattavecchi din Montelpuciano a venit cu multe minunatii, dar amintesc  doar unul (care mi s-a parut vinul targului): Poggio alla Sala – Il Torino 2004 (selectat din miniverticala 2003-2005…din salonul VIP).
–-Argentinienii de la Bodega Mauricio Lorca au avut doua super vinuri: Gran Lorca Poetico Petit Verdot 2009 si (special guest star) Inspirado Blend 2009, un vin fabulos.
–-Pe cei de la Bodega Enrique Foster i-am remarcat in salonul VIP cu un incitant Malbec  Edicion Limitada 2009.
–-Francezii de la Chateau Sainte Marguerite m-au vrajit cu un roze tipic Provence: Cuvee Symphonie Rose 2015 din Grenache si Cinsault (din vii de 80 de ani!)
–-Château la Verriere puncteaza cu tripleta alb, rose si rosu, toate placute, lejere, de cursa lunga. Revenirea “păsăricii” fiind, deja, remarcată.
–-Foss Marai cu un spumant tip Prossecco (nu il puteau numi Prossecco deoarece strugurii proveneau din alta zona ce nu era cuprinsa in cadrul DOC-ului plus ca si soiul era altul) din Pinot Grigio foarte parfumat, cu arome intense de mar verde si note florale, gust intens si postgust destul de lung.
–-La bulgarii de la Eduardo Miroglio m-am aruncat asupra lui Soli Invicto 2010, dar ori eram spre final si obosisem, ori l-am speriat, fiindca mi s-a parut cam retinut in exprimare, nefiind prea impresionant.
–-In concluzie pot spune ca targul a fost mult mai selectiv decat cele organizate la noi pana acum, atat din punct de vedere al publicului cat si al vinurilor. Practic am avut parte de o concentrare mare de vinuri bune si foarte bune si acest aspect este cel mai important. Normal mai sunt unele aspecte de remediat (inclusiv o publicitate si chiar o transparenta mai mare ar fi de dorit la editia viitoare).
–-Felicitari ideii, proiectului, susținătorilor, Marinelei si asteptam cu interes editia a doua a Ro-Wine!
Bogdan D., Eleonora R., RaSto & Bogdan Caracaleanu

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Vinuri Bordoleze

Scris la 23 mai 2016 in Povesti despre vin | 6 comentarii

Saptamana trecuta la hotel Sheraton Bucuresti, am participat la o degustare de vinuri bordoleze. Prezentarea a fost facuta de catre “Satine Consulting”, din al carei portofoliu fac parte: Vignobles Chatelier, Chateau Fleur Lamothe, Chateau Granin, Grand Poujeaux, Chateau Lafargue, Chateau Pindefleurs, Vignobles Mercadier.

Toate Chateau-rile au povesti deosebite in spate si bineinteles, vinuri bune. Mie mi s-au parut vreo doua dintre ele intr-adevar deosebite si o sa va povestesc despre acest lucru in continuare.

Vignobles Chatelier, este un domeniu de aproximativ 60 ha, cu o productie de 450.000 sticle anual, situat lunga St. Emilion, Pomerol. Este o afacere de familie, aflata la a treia generatie, astazi in proprietatea lui Jean-Michel Chatelier. Chiar daca suntem in Bordeaux, de la aceasta crama am preferat un vin alb, un Semillon (semillon 90% Sauvignon Blanc10%) –Chateau Cantelaudette Blanc Prestige 2015. Strugurii provin de pe o suparafata de 6 ha, cu o vechime de 25 ani si au fost tinuti la baric timp de 9 luni. Astfel s-a nascut un vin cu arome complexe plecand de la flori de camp, pana la citrice si fructe coapte, toate imbracate intr-o mantie fina de vanilie. Gustul este catifelat si placut, cu o tusa usor dulceaga dar totodata fresh,  echilibrat, cu o persistenta deosebita si un final usor citric. Clar este un vin care merge spre zona gastronomica, dar mie mi-a facut o deosebita placere sa-l beau ca atare, fara nimic alaturi. Pretul final in Romania ar putea fi aproximativ 57 lei/sticla.

Chateau Lafargue, un domeniu mic, de numai 18 ha, aflat in sudul Bordeaux-ului in satul Martillac. Tot o afacere de familie, astazi in proprietatea domnului Leymarie. De la acesta crama mi-a placut Chateaux Lafargue Prestige Pessac Leognan, 2008, un cupaj din: Cabernet Sauvignon 64%, Merlot 36%, cu alc.14%.

Provenit de pe o suprafata de 15 ha, din vii vechi de 24 ani, vinul dupa fermentatie a stat 15 luni numai in baric frantuzesc nou. Astfel, s-a nascut un vin extraodinar, cu o complexitate care te nauceste si o eleganta desavarsita. Aromele se schimba parca la fiecare cinci minute, iar gustul puternic, dar de o finete cum rar intalnesti nu-l vei uita in veci. Aromele pleaca de la bujori si viorele, pana la cirese, prune si fructe de padure. De la ciocolata amara, tutun sau cuisoare, pana la piele, carne rosie, sau marochinarie. Gustul este unul puternic, cu taninuri ferme dar placute, echilibrat si cu finalul lung si foarte intens. Un vin care ar putea fi cumparat in Romania la un pret final de aproximativ 28 euro.

Chateau Pindefleurs, tot un domeniu mic de numai 17 ha, m-a incantat cu al lor: Chateau Pindefleurs St. Emilion Grand Cru, 2010, alc. 13% Desigur este tot un cupaj, din: Merlot 90%, Cabernet Sauvignon 10%,  invechit 12 luni in baric nou frantuzesc. Vinul a fost creat de unul dintre cei doi frati, actualii proprietari (doamna Dominique Lauret), care au domeniul impartit, dar si stiluri de vinificatie diferite.

Un vin atipic pentru aceasta zona, modern si frumos. Are aromele intense de cirese coapte si scortisoara, fructe negre si piper, putina paine prajita si lemn dulce. Gustul este intr-o armonie perfecta, cu fruct rosu copt, cu taninuri calde si placute, cu persistenta deosebita si mult rafinament. Pretul final pentru Romania ar putea fi 34 Euro.

Foto: Laurentiu Horodnic si Mihai Vasile

Bogdan

{lang: 'ro'}
Comenteaza

De la castel direct pe raft

Scris la 19 mai 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-Cred că cei de la Mega Image au făcut o afacere bună alegând să pună pe raft acest vin din Orhei – Republica Moldova. Nu găsești multe fetești regale peste Prut, iar acest vin de la Chateau Vartely are șanse mari să cucerească pasionații de vinuri albe. Nas floral puternic și promițător, așa cum îi stă bine unui soi semiaromat, cu un gust in care regasesști fructe albe coapte, dar și citrice, cu tenta aproapiată de off-dry. Eu găsesc aici ca totul fiind în mare armonie și chiar dacă ce poate spune că e un vin de cursă lungă, are certe calități, fiind bine punctat (bronz la Decanter). Gustos, vioi, plăcut, prietenos și zglobiu precum recreația mare de la școală.
–-În plus, are screw-cap, bucuria ospătarilor! Un tip de vin pe care mi l-aș dori să-l găsesc la pahar pe terase la vară. +6,5 papioane și numai 21 de lei pe raft.
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Cronica de Revino

Scris la 17 mai 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
–-Aparitia unui nou targ de vinuri in Bucuresti nu putea sa nu imi starneasca curiozitatea.
Desi de obicei sambata este pentru mine ziua de vizitare a targurilor de acest gen, dar week-end-ul a fost extrem de aglomerat cu vinuri roze, astfel ca la Revino am ajuns doar in a treia zi (care initial era destinata doar celor din HORECA). Astfel am ratat masterclass-urile si chiar unele vinuri care nu au mai fost disponibile la degustare in aceasta ultima zi.
–-Fata de traditionalul targ de vinuri GoodWine, ar fi de amintit in sens pozitiv (este posibil sa mai fie si alte aspecte care acum probabil ca mi-au scapat) urmatoarele: amplasare ultracentrala, mai accesibila si mai eleganta; spatiu mai luminos si care permite evaluarea culorii vinurilor la lumina naturala; participarea catorva crame premium din Romania care de ceva timp nu au mai participat la GoodWine; selectarea publicului (prin pretul mai ridicat al biletului de intrare), lucru sezizat si de reprezentantii unor crame, astfel s-a redus numarul celor doritori de vinuri rosii dulci si demidulci (desi am inteles ca au mai fost cereri); pret diferentiat al biletului in functie de ora vizitei (50 ron pana la ora 15.oo si 70 ron dupa aceasta ora); posibilitatea schimbarii rapide a paharului la standuri; standuri identice, dotate de organizatori cu frapiere, vase deversoare, sticle de apa..
–-Poate ca la editia viitoare ar fi bine sa se tina cont de: pretul mai mare al biletului de intrare (50/70 lei – in care, pe langa paharul de degustare Stolzle,  primesti in plus fata de GoodWine un pix si un carnetel pentru notele de degustare si prezentarea cramelor si a vinurilor participante). Standuri destul de mici (unele semanau cu standurile din super/hypermarket unde la doua Pepsi cumparate primesti o punga de chipsuri) si de aici un numar relativ redus de vinuri expuse (este adevarat insa ca astfel toti au venit cu creme de la creme); numar mai mic de expozanti; pretul de achizitie al vinurilor (practicat de un wineshop de la parter) ceva mai mare decat cel de la GoodWine;
–-In ceea ce priveste vinurile degustate, m-am orientat spre cele pe care nu le-am mai degustat pana acum, in principal insistand pe rose-uri si rosii seci. Am inceput cu Recas, care a venit cu 7 rose-uri din care am incercat 3 si am remarcat doua: Solo Quinta2015 si Domaine Houchart Cotes de Provence 2015. La crama Bauer mi-a placut rose-ul din Negru de Dragasani 2014 si excelenta Feteasca Neagra 2013. Avincis are un Negru de Dragasani 2012 foarte interesant.
Casa de Vinuri Cotnari are o Feteasca Neagra (Castel Vladoianu 2013) foarte buna (dar sa nu va asteptati la un vin light), dar se pare ca se mai gandesc cand va fi scos si comercializat.
Crama Carastelec m-a impresionat cu un Pinot Noir Benedict 2014 (care imi scapase la una din editiile Goodwine anterioare). Corcova a punctat cu un Cuvee Racoveanu Cabernet Sauvignon si Merlot 2011. Casa de Vinuri Stefanesti are o Feteasca Neagra 2014 lejera, placuta, de cursa lunga. Aici as mentiona un vin incercat inainte de plecare, un demidulce din Tamaioasa Romaneasca si Feteasca Alba 2015, L’Atitude, fresh si extrem de reconfortant. La acelasi stand nu m-am putut opri insa sa reincerc Amaranta Montelpuciano 2013, care nu prea mai are nevoie de prezentare. Crama Basilescu m-a suprins placut cu o Feteasca Neagra din gama Ingeri din Micul Paris 2013. Villa Vinea a venit cu un Pinot Noir Selection 2012 care mi s-a parut extrem de reusit. La crama Viile Metamorfosis mi-a placut (oarecum surpinzator) Cantus Primus Feteasca Neagra 2012 mai mult decat Cabernet-ul Sauvignon din aceeasi gama (2009). Interesant si Syrah-ul 2013 Coltul Pietrei. Negrul de Dragasani 2013 insa nu m-a impresionat sau asteptarile erau mai mari.
–-Petro Vaselo cred ca a dat vinul targului (dupa mine), Ovas 2011. Incredibil de bun. Nici Feteasca Neagra  Melgis nu este insa rea. Oprisor a avut o tripleta din 2013: Dragaica Rosie, Smerenie si Eticheta Rosie. Dupa mine doar Dragaica este de baut acum, restul promitand sa fie mult mai bune peste minim 2 ani. Interesanta si aparitia Vinorama care a avut doua spaniole din Rioja (DOCa) interesante: Baigorri Belus 2010 (70% Mazuelo, 15 % Tempranillo, 15 % Garnacha) si cu mentiune speciala Baigorri Garnacha 2012. Erau si unele albe austriece care pareau interesante dar nu le-am incercat.
–-In concluzie pot spune ca prima editie a noului targ de vinuri a fost un bun exercitiu, iar daca a fost un succes numai organizatorul si producatorii pot spune dupa ce vor trage linie, iar initiatorul “one-man-show” Alina Iancu merita felicitat pentru intregul efort. Deci, se poate!
–-Oricum denumirea targului este practic un indemn: Revino…si la anul!
–-Promit ca asa voi face.
Foto by Eleonora Rusu
–-

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Un Master of Wine si un Masterclass cu Rioja

Scris la 9 mai 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
–-Pe la mijlocul saptamanii luminate (imediat dupa Paste) am fost la o prezentare de vinuri din Rioja facuta de Frank Smulders -Master of Wine – specializat in vinuri spaniole. Am reusit sa ma inscriu, desi evenimentul a fost destul de discret anuntat si numarul de locuri limitat.
–-Trec repede peste obisnuita intarziere tipic romaneasca si a unor probleme de conectare pentru proiectie si ajungem la miez.
–-Prezentarea a fost pe gustul meu: scurta, concisa si atingand puctele importante. Un mic istoric al regiunii Rioja (familii de viticultori, cramele importante). Apoi, o prezentare de soluri dominante, elemente de climat specifice regiunilor principale (Rioja Alta, Baja si Alavesa) si s-a incheiat cu principalele soiuri de struguri albi si (mai ales) negri din zona.
–-Degustarea propriu-zisa a debutat cu o Cava atipica, de la Bodegas Bilbainas si anume Viña Pomal Blanc de Noirs Reserva 2013, realizata 100 % din Garnacha Tinta. Nasul este dominat de fine arome de paine proaspata si citrice. In gust mere verzi si citrice. Un spumant foarte fresh, echilibrat si extrem de placut.
–-Am continuat cu un Sierra Cantabria Rosado 2013, un roze din Tempranillo, Garnacha si Viura, care au fost macerate impreuna timp de 4 zile. O culoare somon cu o usoara tenta orange (totusi am o rezerva asupra nuantelor lumina nefiind cea mai buna pentru evaluare). Un nas destul de retinut, cu note de citrice (grapefruit). In gust pe langa grapefruit apar timide si capsunicile. Aciditate medie, dar postgustul destul de lung mai salveaza un vin care cred ca este usor pe panta descendenta si care sigur ar fi fost favorizat de o temperatura de servire mai scazuta.
–-Urmatorul  vin a fost Remirez de Ganuza Blanco 2014, obtinut in principal din soiul Viura (cunoscut si sub numele de Macabeo, soi intens folosit la Cava catalana).  O crama cu metode atipice, folosirea doar a jumatatii superioare a ciorchinilor- asa numitii “umeri”-fiind un singur exemplu. Vinul de fata desi in nas nu parea atat de evident, este destul de intens baricat (de aceea a si fost servit dupa vinul roze). In nas se simt usoare note  citrice si florale. In gust pere si vagi note citrice. Corpolent, cu o aciditate medie si un postgust destul de persistent (dar din ce in ce mai dominat de vanilie cu cat se incalzea in pahar), poate fi inclus mai degraba in categoria vinurilor de gastronomie decat a vinurilor fresh , de terasa.
–-Primul rosu al serii a vrut sa scoata si mai bine in evidenta  urmatoarele vinuri serioase ale serii.  Este vorba de Artuke 2015, produs de Bodegas Artuke. Un vin obtinut prin macerare carbonica din Tempranillo (95%) si Viura (5%). Foarte tanar, cu 13,5% alcool, cu o culoare purpurie, note lactice, fructate, bubble gum. Un vin lejer, de consum curent la nunti/botezuri/ cumetrii in mediul rural.
–-Seria vinurilor rosii cu care se mandreste Rioja, a fost deschisa de Sela 2012 de la crama Roda. Realizat din Tempranillo (95%) Graciano (3%) si Garnacha (2%), debuteaza cu un nas dominat de fructe negre coapte si unele note usor balsamice. In gust fructelor li se alatura un pic de ciocolata neagra. Aciditate medie, taninuri destul de astringente si un alcool de 14% perfect integrat. Un vin destul de OK, dar parca are o cadere pe final, lasand o senzatie de vin subtirel.
–-Am continuat cu Marqués de Vargas Reserva 2010, realizat din Mazuela, Garnacha Tinta, Tempranillo si alte soiuri rosii (Frank Smulders banuia si un pic de Cabernet Sauvignon). A fost un vin destul de ciudat. Cu un nas net superior precedentului (piele, visine), s-a dovedit un vin foarte concentrat, corpolent, cu taninuri medii, deloc  astringente, dar care a pacatuit un pic cu o aciditate cam joasa, un alcool (14 %) cam arzator si cu unele usoare note ierboase pe final.
–-Un vin mult mai bun mi s-a parut Remelluri Reserva 2010, realizat din Tempranillo, Malvasía, Garnacha Tinta, Graciano si Viura. Cu un alcool (13,5 %) perfect integrat, cu nas de cafea si fructe negre. In gust fructele sunt acompaniate de ciocolata neagra si ceva condimente. Taninuri ferme, aciditate medie+, este un vin fin, elegant, perfect echilibrat, cu un post gust insa doar mediu dupa mine (Tim Atkin l-a vazut mai lung si i-a dat 96 pct !).
–-Penultimul vin al serii a fost Remirez de Ganuza Reserva 2008, obtinut din 85% Tempranillo, 10% Graciano si 5% Viura si Malvasía. Un vin cu arome de fructe negre, corpolent, cu un alcool (14,5%) insezizabil, aciditate medie si tanini catifelati. Postgustul lung scoate in evidenta valoarea acestui vin.
–-Cireasa de pe tort a fost Rioja Alta 904 Gran Reserva 2001. Cu numai 12,5 % alcool, in nas prezinta note de piele, fructe negre coapte, note balsamice si usor licorice. Gustul este fabulos, aciditatea incredibila pentru un vin de 15 ani, taninurile rotunde si  catifelate, iar postgustul…….”intemporal”. De departe vinul serii si desi a fost acuzat de multa “generozitate” fata de vinurile spaniole, Parker cu cele 96 pct. cred ca de data aceasta nu a exagerat.
O seara cu vinuri deosebite prezentate impecabil de un adevarat profesionist. Mai vreau !
–-

{lang: 'ro'}
Comenteaza
Pagina 22 din 107« Prima...10...2021222324...304050...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori