Vinul, preturile si moldovenii

Scris la 19 iunie 2018 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Daniel Duica, iubitor de vinuri, indragostit de soiurile antice, prefiloxerice. Acum se ocupa cu educatia in domeniul vinului si conduce o firma de investigatii in Ohio.
A fost o mare si placuta surpriza cand am auzit de o degustare de vinuri moldovenesti in Powell (un mic orasel de langa Columbus – capitala statului Ohio). Intr-un cochet Wine Bar/Wine Shop – Annie’s Wine Cottage, unde merg des deoarece de un an organizeaza foarte multe si interesante degustari de vinuri din diverse regiuni ale lumii si mentine in permanenta un portofoliu interesant si accesibil de vinuri, s-a organizat o degustare aparte.
Vinurile moldovenesti nu se gaseau aici, dar o romanca din Zalau, Silvia, care este Wine Shop Manager la un restaurant de lux din Columbus – Refectory, i-a recomandat patroanei vinurile moldovenesti si i-a facut legatura cu importatorul. Importatorul, in ciuda numelui firmei : Soroca Imports este 100% american. Un baiat tanar, deschis, care de cum a gustat vinurile moldovenesti s-a indragostit de ele si s-a hotarat sa le importe in USA. Are acum in portofoliu multe crame din Republica Moldova asta si deoarece Asociatia Wine of Moldova s-a implicat activ in acest proiect si l-a sprijinit de la bun inceput! Nota bene!
Annie, patroana Wine Barului-o persoana extrem de calda si deschisa, a cautat mancare moldoveneasca care sa se asocieze cu vinurile. A gasit cate ceva la un magazin cu produse rusesti (aflat intr-o locatie mai putin frecventabila, dar asta nu a impiedicat-o sa se duca personal acolo). Astfel a incropit niste platouri cu placinte de carne si galuste cu branza intr-un sos facut de ea cu bacon si ceapa. A mai pus langa niste icre de somon pentru ca nu a gasit caviar la magazinul rusesc.
Vinurile prezentate au fost : Crisecco, Vin spumant produs prin metoda Charmat de la Cricova (90% Feteasca Alba & 10% Muscat)-10.99 USD ; Chateau Vartely, Feteasca Regala 2016- 9.99 USD ; Individo, Feteasca Regala& Riesling 2016- 14.99 USD; Castel Mimi, Merlot 2014- 11.99 USD; Castel Mimi Cabernet Sauvignon, 2014- 11.99 USD; Individo, Merlot & Cabernet Sauvignon 2015- 14.99 USD si Individo, Rara Neagra, Malbec & Syrah 2015- 14.99 USD(acesta din urma a fost preferatul majoritatii americanilor prezenti acolo si al importatorului).
Vinurile le cunosteam de la multe degustari si concursuri de vin (unde chiar au primit medalii de aur de la comisiile din care am facut parte). Totusi, m-au impresionat 3 dintre ele care mi s-au parut chiar mai bune acum : 1. Feteasca Regala cu screw cap de la Chateau Vartely. Vin alb sec IGP Codru, 2016 se tine foarte bine, ba chiar cred ca mai poate sa se dezvolte in sticla vreo 2 ani… 2. Individo, Merlot& Cabernet Sauvignon 2015, Valul lui Traian. Vinul acesta mi-a placut de cand l-am gustat prima oara. Este un asamblaj, sa ii zicem de tip Bordeaux, dar care depaseste cu mult in complexitate vinurile asemanatoare situate la acelasi palier de pret. 3. Castel Mimi, Cabernet Sauvignon 2014. Un vin Old school extrem de fin si precis, cu o incarcatura de “praf” care imi aminteste de marile Caberneturi de Rutherford, Nappa Valley.
Muzica a fost adusa de importator si a fost muzica… moldoveneasca, normal. Toata lumea s-a simtit bine si a laudat vinurile (absolut toate au fost apreciate) si mancarea. Probabil ca si preturile acestor vinuri, care in USA sunt considerate preturi mici si chiar si pretul degustarii care a fost doar 25 USD, au contribuit la atmosfera de desfatare si rasfat a participantilor. Ca peste tot in lume, consumatorul se gandeste si la buzunar. Si producatorii moldoveni de vin reusesc sa se alinieze si la acest aspect.
Aaa… era sau uit! Am vazut si Romania pe harta Wine of Moldova adusa si explicate de importator. E undeva cu scris mai sters in coltul dreapta, jos. Unde nici macar nu mai este Romania de ceva vreme…

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Oldies But Goldies

Scris la 13 iunie 2018 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
Într-o lume a vinului în care globalizarea își face simțită prezența cam (prea) mult, apărând o tendință de uniformizare a gustului, apariția unei degustări de vinuri din Lumea Veche, cu mulți ani în spate, nu poate fi trecută cu vederea. Dar cel mai important nu trebuie ratată, în ciuda unei inflații de degustări (ca înainte de vacanța de vară).
Astfel, aflând ca la Lovin’ Winebar & Bistro vor fi degustate 8 vinuri din cele mai celebre regiuni ale Franței (Bordeaux și Burgundia), produse între 1945 (!) și 2000, am decis că merita.
Am început cu un vin alb (singurul din aceasta seara) realizat din Sauvignon Blanc și Semillon, din anul 2000, Chateau La Louviere blanc. AOC Pessac Leognan, din nordul regiunii Graves, adică ce dă mai bun Bordeaux-ul în materie de vinuri albe. Rețeta părea sigură, dar un alb de aproape 18 ani poate da emoții înainte de a-i scoate dopul. Culoarea intens aurie îi trăda un pic vârsta (bine, nu chiar 18 ani, dar oricum nu arata ca un vin din 2015-2016), apoi și nasul avea unele note de vin vechi (însa nimic oxidativ). Ca arome găsim și un pic de miere, fructe albe coapte. Gustul este surprinzător de proaspăt, fructat, cu o aciditate incredibila. Perfect echilibrat, cu un postgust foarte lung, o mai duce 5 ani ușor.
Am continuat cu un burgund roșu din 1996: Domaine Nudant Aloxe-Corton. Dacă la tipicitate nu cred că a avut nimeni ceva de comentat, fiind clar un Pinot Noir (de aproape 22 ani….), au fost unele probleme cu echilibrul, alcoolul (chiar și după atâția ani) parcă fiind un pic arzător, deși nu sărea de 13,5 %. Am pus-o pe seama unei apelațiuni mai modeste din Côte de Beaune și poate a unui an cel mult mediu.
A mai “trecut” un an și am sărit la 1997 Faugeray de Beauclaire Fixin Clos Marion Monopole. Un alt burgund, dar din Cote de Nuits, din satul Fixin, de la un producător care își vinifică strugurii din viile proprii, fără să folosească pesticide, preferând capcanele cu feromoni și compostul organic. Un vin senzațional, complex, cu note de cireșe coapte, perfect echilibrat, cu un post gust interminabil. Dacă dintr-un an cel mult mediu a ieșit un astfel de vin…..ce să mai zic, doar Chapeau!
Am părăsit (momentan) Burgundia pentru Bordeaux, mai precis pentru un Cru Bourgeois: Chateau Caronne Ste Gemme 1986. Cu un nas dominat de grafit, condimente (cuișoare) dar și note pământoase, o culoare de ziceai că nu are mai mult de 3-4 ani, un corp mediu, cu gust de fructe roșii, o aciditate (iarăși) surprinzător de vioaie și taninuri bărbătești, vinul mai punctează și pe final cu un postgust persistent. Foarte reușit…și greii abia urmau.
Micro verticala Chasse Spleen a început cu 1978. Rubiniu închis, cu un nas dominat de note de pământ reavăn. În gust taninii sunt extrem de viguroși. Un vin echilibrat, puternic, dar elegant, cu un postgust care nu s-a estompat prea repede. Mie mi-a plăcut foarte mult.
Ediția 1979 a avut multe în comun cu “fratele” cu un an mai mare, dar parca ii lipsea ceva….sau îmi plăcuse mie prea mult 1978!
Oricum două vinuri extrem de proaspete pentru vârsta lor și care ar păcăli pe mulți în blind la un test de evaluare a vechimii. Oricum sunt vinurile care au făcut să mă îndrăgostesc de stilul Old School…acum să mă țină și portofelul.
Și încă nu degustasem Chateau Montrose 1975. Un vin matur de peste 40 de ani care însă a “îmbătrânit” frumos, clar nearătându-și adevărata vârstă,  cu tanini vii, cu un corp puternic și elegant, cu note de piele și fructe uscate. Postgustul lung m-a fascinat și personal mi s-a părut cel mai bun vin al serii.
Finalul glorios a fost dedicat unui vin rar din Burgundia: Piat & Cie Gevrey-Chambertin 1945. Un moment poate unic sa găsești în viață un vin făcut la sfârșitul unui război devastator în Europa. Toți participanții la degustare ne-am considerat norocoși că vinul a fost viu și am putut degusta istorie. Sa mai zic că de la culoare, la aciditate, de la tanini la postgust nu am putut să-i găsesc vreun minus. Note de ciuperci, mentol, fructe roșii (încă mai erau prezente!). O adevărată plăcere!
O seară pe care mă felicit că nu am ratat-o!

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Gorgandin – Vinuri din inima Transilvaniei

Scris la 11 iunie 2018 in Povesti despre vin, Slider | Un comentariu

–-“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Agnes Mattis-Teutsch. Iubitoare de vinuri și gastronomie, artist vizual, traducător autorizat engleza, germana, maghiara din Sibiu. Pasionata de călătorii, de autentic și natural. Colaborator al revistei Vinul.ro asigurand din 2018 traducerea in engleza a intregului continut.

–-Cu putin timp in urma am avut plăcerea să vizitez domeniul viticol Apold, situat în vestul județului Sibiu și bineînțeles, să degust aceste vinuri naturale, pe care merita sa leincercati. Altfel savurezi un Sauvignon Blanc sau un Traminer Aromatico, când ai ocazia să-l deguști direct langa vița de vie, sus pe dealul Gorgan, de unde ai o priveliște încântătoare asupra vechiului sat săsesc Apoldu de Sus (Großpold).
–-Povestea vinurilor de Apold a renăscut în 2007, o dată cu proiectul de amenajare şi organizare a teritoriului şi reînfiinţarea “plantaţiei de vie” din Apoldu de Sus. Suprafața totală a plantației este de 62,06 ha. Vița de vie este cultivată pe platou în vârful pantei pe o suprafață de 31 ha, pe dealul “Gorgan”, iar restul de 31,06 ha pe terase largi care coboară din vârful pantei pâna la bază. Aceasta porțiune poartă numele “Fața Mare”. Arealul de obținere a vinurilor DOC este Sebeș-Apold. Soiurile plantate sunt Sauvignon Blanc, Traminer Aromatico, Pinot Grigio, Riesling Italian şi Muscat Ottonel. Vinurile Gorgandin sunt vinuri naturale, fără adaosuri, îmbinând tradiţia puternică în cultivarea viţei de vie cu rafinamentul unor soiuri nobile.
–-Această zonă este una dintre cele mai bune regiuni viticole din Ardeal și atestă vechimea preocupărilor legate de vița de vie a locuitorilor din aceasta zona. Landlerii sunt o minoritate etnică din România, vorbitoare a unui dialect al limbii germane, care trăiesc alături de sași, cu o arie de răspândire foarte restrânsă, în localitățile Turnișor (azi cartier al municipiului Sibiu), Cristian și Apoldu de Sus, din județul Sibiu. Istoria lor începe în 1734 când, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat al Sfantului Imperiu Roman, din ținuturile din Austria aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții, foști catolici ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană. Motivul deportării a fost unul politico-religios, monarhii impunând religia catolică ca religie de stat.
–-Revenim la acea frumoasă zi de primăvară târzie, pentru ca ploaia ne-a ocolit ca prin minune și astfel am putut savura vinul și platourile tradiționale (telemea, brânzeturi locale, pâine cu pastă de jumări, salam de casă, etc) afară pe terasă. M-a impresionat faptul că totul este făcut de traditional, mesele și scaunele sunt făcute din butoaie de lemn, un butoi fiind transformat într-o canapea încăpătoare, unde poți trage și un pui de somn. Mi-a plăcut și cu siguranță îi voi vizita din nou.
–-Cele 5 vinuri pe care le-am degustat, se află în al doilea an de îmbuteliere, iar rose-ul Madmoazela se află în primul an. Favoritul meu este Sauvignonul Blanc, pe acela l-am cumpărat și pentru acasă. Este un vin răcoros, proaspăt, cu o explozie de arome vegetale de agrișe, ardei gras, urzică, dar și cu note de citrice, având o aciditate bună. El poate fi servit singur, dar și alături de salate, pește sau fructe de mare. În topul preferințelor urmează rose-ul Madmoazela, care este un vin rar, deoarece este obținut din struguri albi, Pinot Gris. Cel mai delicat vin din gama Gorgandin este Traminerul, care vine cu arome discrete de trandafiri și migdale. Poate fi asociat cu mâncăruri asiatice, condimentate, dar și lângă un platou cu brânzeturi. Rieslingul, Pinot Gris și Muscat Ottonel sunt deasemenea foarte gustoase, având personalități puternice.
–-Proprietarii domeniului viticol Apold, familia Barbu, organizează periodic degustări în diverse locații din Sibiu. Vinurile sunt completate cu platouri tradiționale, toate produsele fiind achiziționate de la producători locali, din satele din împrejurimile Sibiului, asa ca sunteti asteptati.

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Le Fume nouveau est arrivé! Budureasca

Scris la 7 iunie 2018 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

În gama Premium, cei de la Budureasca au un produs ”tractor”. Adică, este apreciat, se vinde bine și este printre vinurile care nu m-a dezamăgit în niciun an de când îl știu.
Și cel din recolta anului 2017 combină în mod fericit sauvignonul, chardonnayul si pinot grisul și chiar dacă aroma de vanilie de la baric poate părea cam proeminentă, acoperind ceva din fructele albe coapte date de cele 3 soiuri. Îl găsesc ca fiind un vin jovial, pentru că în gust este echilibrat, avand tot ce-i trebuie unui vin alb de vara-toamnă, seara pe terasă: suficientă aciditate, corp, anumită eleganță și alcool (13%) bine ticluit. E și mai bun alături de mâncăruri cu sos alb,picant… Dar nu vă dau eu idei. Îl potriviti voi mai bine cu mâncarea. Post gust destul mult peste medie. 85 puncte. Aproximativ 36 RON în marele retail.
Cu bine,
RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Vin rose. Iar?

Scris la 4 iunie 2018 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Imediat dupa Concursul de Vinuri Rose din 14 mai, la mijlocul saptamanii incepea The Balkans Int’l Wine Competition – BIWC la Sofia, concurs ajuns la cea de a 7-a editie, cu un model de evaluare apropiat de cel Australian si care a avut si un jurat roman: Horia Hasnas. Inca din timpul jurizarii, de vineri, pe terasa Grand Sofia Hotel incepea desfasurarea unui festival de vinuri, un fel de minitarg cu crame prezete din Turcia Grecia, Serbia, Romania si mai multe din Bulgaria. Majoritatea celor prezenti au avut si vinuri in concurs, iar printre cele aproape 700 de probe regaseai 10 tari.
Vin2.ro fiind si partener media, mi-am propus sa vad vinurile de la Festival, sa ma salut cu mai multi prieteni bulgari si mai ales sa particip la Gala Dinner (de sambata) unde urma sa se decerneze premiile. Nu multe, doar 8. Cel mai bun vin alb, cel mai bun rose, cel mai bun rosu, cel mai bun vin dulce, cel mai bun sparkling, crama cu cele mai multe medalii din concurs si cea mai reusita eticheta. Premiul cel mare si trofeul BIWC: Cel mai bun din concurs. Anul trecut, crama cu cele mai multe medalii a fost din Romania… Cotnari! Imi doream sa fiu prezent la inca o performanta romaneasca aici… Si s-a intamplat!
Sambata, dupa turul cramelor la standuri de pe terasa hotelului, la 18.3o, impaiat in smoking am intrat in sala care era pregatita pentru Gala si am fost foarte norocos sa stau alaturi de o parte din jurati si prieteni mai vechi: Ivana din FRY a Macedoniei, Igor din Serbia, Horia, enologi de la crame din Grecia, dar si aproape de Anca Maria Vladoi insotita de bunicul sau Grigore. Am aflat, astfel, ca si Domeniul Vladoi trimisese probe la concurs si m-am bucurat stiindu-le vinurile.
Minisocializare pe repede inainte, revederea cu Peder Larsen – un amic winelover din Danemarca – si el jurat la concurs, pentru ca incepuse sa curga nominalizarile. Clar am fost asezat la masa cu premii, pentru ca rand pe rand se ridicau comesenii. Insa, la premiul pentru cel mai bun rose m-am cam umflat in pene, pentru ca vinul Anca-Maria Vladoi rose 2017 a castigat locul intai. Chiote, aplauze, urale, pupaturi, poze… si o nedumerire din partea lui tataie al Ancai… se vorbea in engleza, nu s-a prins din prima si n-a apucat sa-si felicite nepoata, fiind nevoit sa stea la coada. Mai radem mai glumim si ne bucuram in micul colt romanesc de reusita vinului de la Domeniul Vladoi. Aveam o dubla bucurie, deoarece acelasi vin se clasase al doilea la Concursul nostu de Vinuri Rose cu 5 zile inainte. Premiul de la Sofia avea o dubla semnificatie pentru mine, stiind ca bulgarii si grecii au cateva crame cu vinuri rose foarte bune, iar unele exceptionale, iar la Kazanlâh (un oras mic din centrul tarii) se organizeaza un festival si un concurs dedicat vinurilor rose.
Nu ajungem bine la desert, ca apare venerabilul Master of Wine John Salvi, isi ocupa pozitia din centru si alaturi de Galina Todorova Niforou –organizatoarea BIWC solicita un pic de liniste si pregatesc frumosul trofeu al concursului pentru cel mai bun vin din concurs atribuit vinului… rose… Anca-Maria Domeniul Vladoi.
Ce vorbesti, frate?! Wow! Ingesuiala, fotografi, “we are the Champions” in boxe… nebunie! Niciuna din cele 19 poze cu telefonul nu mi-au iesit, desi eram la 5 metri de locul premierii. Ancuta era coplesita de moment, fiind nevoita sa stea la poze mai mult de 10 minute. Colegii de la alte mese imi faceau semn sa imping catre ei cele doua sticle de rose castigator de la masa noastra, dar n-am cedat decat una – simtindu-ma bine in pozitia de “traficant de valuta”. M-am intors la tataie Vladoi am stigat spre el felicitandu-l si mi-a facut un semn cu ochiul, in stil oltenesc, ca si cum totul era sub control. M-am gandit, apoi, seara taziu la ce traisem acolo. Mi-as fi dorit sa-l fi vazut si pe Nelu Vladoi – olteanul din Murfatlar – cum se bucura live de premiu si mai ales de siguranta transferului de pricepere gerenratiei urmatoare.
Ce seara! Sa ai din aproape 700 de probe din 10 tari cel mai bun vin? Cum sa nu fii mandru?! Desigur, au mai fost vinuri romanesti in concurs care au luat medalii conform punctajelor, iar rezultatele complete le puteti vedea aici. Cand traiesti asemenea bucurii, nicio competitie nu e prea mica. Iar daca te gandesti ce vinuri mari se fac prin Grecia, Bulgaria, mai nou in Serbia si ce mamut de export este FRY a Macedoniei, incepi sa te bucuri si mai tare.
Se cuvine ca felicitarile de la momentul “cald” sa le reiau aici si sa le multumesc tuturor cramelor medaliate si in primul rand marelui castigator: cele 3 generatii ale familiei Vladoi.
Nazdrave!

{lang: 'ro'}
Comenteaza
Pagina 5 din 114« Prima...34567...102030...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori