Poveștile Bucătăriei Românești -Episodul 3- Friptură de miel ca-n Banat

Scris la 24 aprilie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Ce ne spune Radu Anton Roman despre aceasta rețetă? Obicei şi bucăţică sărbătorească, pulpa sau spata umplută a Paştelui bănătean e atât de gustoasă că-ţi ia minţile.
….Reţeta originală: 1 sfert de miel, spată sau pulpă, cu coaste cu tot / unt pentru prajit şi uns, vin dulce, ceapă şi usturoi verde, pieper boabe, boia.
….Între carne şi os se deschid cu cuţit fin buzunare. Friptura se sărează şi se lasă cam un ceas (mielul fiind fragred, nu se-ntăreşte ca alte cărnuri de la sare). Ceapa se toacă şi se căleşte împreuna cu măruntaiele, apoi totul se amestecă cu ouă , sare şi piper. Friptura: se umplu buzunăraşele, se presară ceva paprică, se unge cu unt şi se pune în tavă, cu vin, usturoi şi ceapă verde, piper. Se dă la cuptor încins, vreo 2 ore, stopind mereu cu apă sau cu vin şi sos din tavă.
….Faţă de cele de mai sus ne-am abătut foarte puţin, adică am renunţat la la măruntaiele de umplutură ale bietului miel, pe care le-am pus la drob și în plus, n-a ieșit friptură bănățeană, ci chitileană. În timpul elaborării minunii din cuptor, am trebăluit la o salată verde cu puţină ceapă şi mici bucaţele de ardei capia, dar mai ales m-am ocupat de aerarea unui vin roşu. Asta mi-a luat cel mai mult timp. Feteasca neagră 2011 de la Budureasca, dintr-o ediţie limitată la 400 de sticle. Vin roşu, deci! Beau atât de rar, încât trebuia să-mi fac curaj. Şi am avut.
….N-am făcut mai multe poze, pentru că nu ne-a ieșit platigul dorit, iar nerăbdarea gustării fripturii alături de musafiri ne-a alungat inspirația
….Combinaţie foarte reusită. Friptura de miel, aproape rumenită la cuptor şi un vin rubiniu, aproape gros, destul de aromat şi catifelat. Suficient de tainos şi vârtos, dar delicat în acelasi timp, cu fructe de pădure şi prune afumate discrete. Simţi şi ceva stejar, dar nu din calea afară, aşa că mi-am petrecut restul mesei sorbind cu decenţa un vin plăcut, dar la care mă abţin să acord papioane, experienţa mea cu vinurile roşii nefiind una care să dea sfaturi.
….Dar cum sărbătoarea unei mese excesiv de bogate ţine mult, am să ma opresc aici, pasca şi cozonacul fiind urmatoarele vedete ale unui show culinar prelungit şi la care se cerea schimbul de vin.
….Hristos A Înviat!

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Hai la Concurs!

Scris la 18 aprilie 2014 in Povesti despre vin | 9 comentarii

Poţi câştiga una din cele 3 invitaţii la
Târgul Internaţional de Vinuri Goodwinede luna asta, dacă răspunzi corect la întrebarea:
Ce sumă s-a oferti pe o sticlă de Iluminare din gama ISPITA semnată de Liviu Grigorică la licitația caritabilă de la Brăila din 6 februarie?
Răspunde până la 22.04.2014 – ora 12.oo și te poți bucura de cele mai bune vinuri. Vin2.ro îți urează Succes!

http://vin2.ro/valurile-vinului-la-braila/

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Iepuraşul de Paşte

Scris la 16 aprilie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Se spune, ca iepuraşul este cel care aduce de Paşte, ouăle roşii şi cadourile. După cunoştinţele mele, aceste tradiţii au apărut prima dată la fraţii noştrii germani şi tot pe acolo se mai zice, că acelaşi iepuraş simbolizează fertilitatea. Corect zic, atâta timp cât aduce ouăle roşii. Aduce două ouă mă gândesc, că mai multe de unde? Dar, ce fac iepuroaicele în această perioadă a sărbătorilor Pascale, ştie cineva? O “ard” cu ursul din pădure, sau ce fac?

Oricum, ţin să vă anunţ că eu anul acesta, nu o să am parte de ouă roşii, daruri şi toate cele… Nu vine iepuraşul, o să întrebaţi? Nu! Nu vine nici un iepuraş! De ce? Pur şi simplu, pentru că l-am mâncat!!! Şi nu acum, ci de câteva luni bune!

Dar, să vă povestesc cum a fost. Prin luma februarie, Cătălin Mahu proprietarul lanţului de restaurante “La Mama”, m-a invitat la o masă festivă, alături de câţiva prieteni din lumea vinului, bloggeri de food şi vedete de televiziune. A hotărât ca în fiecare lună să organizeze o astfel de sindrofie, pentru a prezenta lanţul său de restaurante, lista de vinuri, meniul şi ideile sale manageriale. O idee extraordinară, unică în peisajul autohton după ştiinţa mea, pe care o aplaud, şi care sper să-i aducă cât mai multe beneficii.

Acum eu fiind “bloggerul de vin”, am fost însărcinat, cu alegerea vinurilor. La antreuri am servit alături Crâmpoşia 2012 de la Crama Stirbey, un vin pe care eu îi iubesc şi care niciodată nu m-a făcut de râs, iar la felul de bază – Drăgaica 2011 de la Crama Oprişor. Dar, ce ziceţi că a avut alături Drăgaica? Extraordinar, iar aţi ghicit: “iepurilă” la tava! A fost ceva… Un aşa festin nu mai trăisem de mult. Iepurele a fost gătit fabulos (şi acum când scriu îmi vine să-mi ling degetele), ţi se topea în gură, iar Drăgaica roşie l-a îmbrăcat în arome şi gusturi greu de imaginat, dacă nu ai fost acolo. S-au potrivit de minune şi nu regret nici un minut ca acum de Paşte am rămas fără iepurele care să-mi aducă ouă roşii, daruri multe şi ce o mai fi avut el în plan. Asta este… O să mă uit la alţii cum ciocnesc ouăle între ei, cum se îngroapă în cadouri gen cozonaci şi toate cele, iar eu o să trăiesc fericit cu amintirea acelei mese.

Sau poate… dau o fugă până la “La Mama”, să comand un iepure la tava pentru masa de Paşte de anul acesta. O să fie iepurele de anul viitor, pentru că până atunci mai este vreme şi văd eu ce o să fac… Am plecat!

Şi vă doresc tuturor Paste Fericit!

Bogdan

{lang: 'ro'}
Comenteaza

“Lauri” de la Alira

Scris la 14 aprilie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Săptămâna trecută am fost invitat la o degustare – Alira. Au fost cei doi “Lauri” şi două rozeuri.

Încep să vă povestesc despre Lauri –Cuvee Aliman 2011 şi Cuvee Rasova 2011, apoi câteva cuvinte despre rozeuri.

Aceşti “Lauri” au apărut pentru vânzare în reţeaua de retail, conceptul fiind nou creat începând cu eticheta, poveştile şi vinurile în sine. Nu este prima dată când degust aceste vinuri şi impresia mea a rămas aceeaşi. Vinurile trebuie deschise cu minim două, trei ore înainte de a fi băute. Iniţial au un nas greu, închis, de sânge, carne crudă. Apoi, încet, încet, după cum spuneam, încep să se deschidă, aromele devin mai prietenoase, apar fructele roşii, condimente şi parcă ceva vanilie.

Gustul, dacă la Cuvee Aliman este simplu, direct fără mari pretenţii, la Cuvee Rasova lucrurile se schimbă. Rasova este un vin mult mai corpolent, cu o structură mai amplă cu tanini încă verzi dar foarte puternici şi cu un final lung şi persistent. Un vin dintr-o clasă superioară atât ca şi calitate, dar şi preţ. Dacă Cuvee Aliman ajunge la preţ de raft în jur de 25 ron, Cuvee Rasova urca spre 45-50 ron. Eu personal voi cumpăra aceste vinuri, dar cred că le voi păstra cel puţin încă un an înainte de a le deschide.

Alira Rose 2013 este un vin făcut în genul Provence, de culoare somon foarte deschisă, cu arome florale suave, discrete şi un gust plăcut şi fresh.

O surpriză pentru mine a fost însă, Lauri Cuvee Rosa 2013. La preţul de aproximativ 20 ron este vinul ideal pentru grătarul de duminică cu prietenii, terasa de la mare, sau cluburile de noapte. Este demisec, cu un rest de zahăr de aproximativ 4% (dacă am reţinut corect), alcoolul 12,5% şi cu o culoare roz ceva mai închisă. Aromele îţi dau o senzaţie de fructe coapte, dulci, iar gustul este nemaipomenit de prietenos. Echilibrat, cu o aciditate mare şi creându-ţi senzaţia de vin uşor acidulat, frizzante, nu te lasă să te mai opreşti din băut. L-am încercat rece, dar şi cald după o jumătate de oră sau mai bine de stat în pahar şi vă pot spune, că a fost la fel de bun, la fel de plăcut aromat şi fără să mă deranjeze în vreun fel alcoolul, sau să pară dezechilibrat. Cred, că va fi unul dintre vinurile de “chefuri” ale acestei veri şi dacă ar putea poveştii, multe năzdravanii ne-ar fi dat să auzim. Dacă, o voi comite şi eu, povestea o voi aşterne aici. Vă promit!

Bogdan

{lang: 'ro'}
Comenteaza

Poveștile Bucătăriei Românești – Episodul 2 – Scrumbie de Dunăre

Scris la 13 aprilie 2014 in Povesti despre vin | Un comentariu

….Ce ne spune Radu Anton Roman despre aceasta rețetă?
„Magnifica scrumbie de Dunăre se găteşte în ţara ei, adică în Tulcea sau Galaţi, în primul rând la grătar şi la cuptor. Se mai poate face prăjită, marinată sau plachie şi ciorbă, dar tot nu iese prea mare lucru de capul ei, că-i prea grasă și nici nu se întâlnește bine cu unsori încinse. Se conserva curent la sare și apoi la fum”. Rețetă din volumul 5.
….Reţeta originală: La cuptor sau la grătar. Scrumbii / hârtie pergament (dacă aveți) / o legatură de pătrunjel verde / sare și piper / o lămâie.
….Cum se face? „Scrumbiile se grijesc de mațe, apoi se crestează des pe lățime, după obiceiul de la Dunăre, ca să pătrundă. Se freacă cu sare și piper. Se învelește îngrijit fiecare pescuț în hârtie pergament (dichis domnesc, lipovenii și haholii nici n-au auzit de așa ceva) unsă cu ulei (mai nou, e perfectă folia de aluminiu). Se pun în cuptor, pe tavă, la foc mic sau discret pe grătar, la jar potolit. Când e gata – cam 20 de minute – se desface din hârtie, cu grijă, să nu se piardă sosul.  Se așează în farfurie și se presară cu pătrunjel verde tocat. Sosul fierbinte se amestecă într-o căniță cu zeamă de lămâie și se toarnă ploaie peste pește”.
….Față de cele de mai sus, scrumbia asta se poate face la grătar și  în Chitila, iar vinul de băut cu succes ar putea fi un Renatus alb de Măcin (despre care am scris anul trecut aici), fie un chardonnay 3 Hectare de Murfatlar, că tot a luat medalie bengoasă.
….Respectând (aproape) cu sfințenie de ziua Floriilor rețeta originală, am montat un nou furnal „locomotivei” din curte și-am pus la încins cărbunii. Pregătit înotătoarele în pergament, dar și în foiță de aluminiu, aranjat toate cele și destupat cele două sticle, așa… de sclifoseală mai mult, deși merită să verificăm cu care vin dobrogean se „zbate” scrumbia mai bine.
….Am mai pus şi nişte cartofi picanţi ca să sporească cheful de vin (de parcă ar mai fi fost nevoie) și-am ținut scumbiile vreo 10-12 minute pe fiecare parte, apoi le-am mutat într-o tavă, să se adune sucul lor de Dunăre (că tot le-am cumpărat de la Carrefour) și să se cunoască și cu chardonnay-ul, un strop-două.
….Cu scrumbia în farfurie și cu vinurile în pahare am început aventura cunoașterii…dezlegării la pește. Adică, ce vin se potrivește mai bine cu scrumbia? Concluzie personală: Renatus Alb e un vin mai complicat, mai soft, așa că 3 Hectare de la Murfatlar, deși mai puțin cremos decât ar trebui să fie un chardonnay, a stat mai bine lângă un pește gras. ….Culoarea vinului e strălucitor aurie, destul de îmbietoare, iar mirosul bate multe baricuri afumate românești. Cu 14,5 grade vol. de alcool, mie mi-a amorțit buza de sus la primul pahar, așa că despre caise și piersici coapte, pot spune doar că erau pe-acolo. După gustul meu, i-am acordat 6,5 papioane, iar cei care i-au dat medalie de aur la Chardonnay du Monde şi Vinitaly au avut criterii mai bune decăt scrumbiile mele,  probabil pentru că „afumătura” și nivelul de alcool sunt mult mai bine apreciate acolo.
….Una peste alta, am sărbătorii Ziua de Florii…avec scrumbii și 3 Hectare cu medalie mare.
….La Multi Ani tuturor Florilor,
….RaSto

{lang: 'ro'}
Comenteaza
Pagina 60 din 106« Prima...102030...5859606162...708090...Ultima »
Bloguri, Bloggeri si Cititori