Penedes Wine Trip. Second Episode. Torres

Scris la 16 aprilie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

–-Cu o mică întârziere (datorată suedezilor care nu s-au lăsat până nu au golit toate sticlele scoase la degustare) am plecat de la micuța cramă Jean Leon și în 20 de minute am ajuns la gigantul Torres, înființat în urmă cu mai bine de 100 de ani și care a supraviețuit Războiului Civil cu o  scurtă întrerupere.
–-Presați un pic de timp, începem rapid turul domeniului cu ajutorul unui minicar electric, întreaga cramă fiind înțesată de tehnologii care folosesc energii regenerabile (probabil beneficiind astfel și de unele stimulente financiare). Trecem pe rând printre viile frumos lucrate, pe lângă depozitele frigorifice unde strugurii culeși sunt păstrați la adăpost de arșiță până la procesare, prin hrubele pline de mii de butoaie, pe lângă rezervoarele de fermentare din inox.
–-După ce turul cu minicarul se oprește, suntem preluați de unul din zecile de ghizi ai cramei, care printre câteva rânduri de viță ne povestește pe scurt despre tehnici de cultivare, combaterea dăunătorilor, soiuri cultivate etc.  Prezentarea în limba engleză a fost plăcută, ghidul punând la rândul său câteva întrebări legate de diverse aspecte oenologice. Așa am constatat că australienii nu erau doar degustători pasionați, dar aveau și cunoștințe teoretice in domeniu. La una din întrebări m-am dat și eu rotund, răspunzând la cea referitoare la prezența tufelor de trandafiri la capătul rândurilor de vițe. Probabil așa a aflat englezul (da, ghidul era englez pur sânge) că și în România există acest “sistem” de semnalizare a problemelor viței de vie.
–-Am trecut apoi la momentul cel mai așteptat al vizitei: ședința de food and wine pairing. Mesele erau deja pregătite cu paharele de degustare și farfuriile cu brânzeturi, tortilla și saleuri.
–-Degustarea a început cu un Vina Esmeralda 2014, un vin alb ușor (11,5 % alcool),  aromat, din Moscatel și Gewurtztraminer care a mers de minune cu brânza Brie. Un vin pe placul majorității doamnelor din grup (îl găsiți la Winery Outlet). Apoi un merlot tânăr, Atrium 2013, cu arome fructate (cireșe majoritare) asociat de gazde cu o brânză semimaturată produsă local. Un vin ok, dar înșelător, cele 14% de alcool (deși bine integrate) nerecomandându-l ca un vin de cursă lungă.
–-Degustarea s-a încheiat cu Gran Coronas Reserva 2012, un cupaj din Cabernet Sauvignon (majoritar) și Tempranillo.  După mine un vin încă prea tânăr, ușor agresiv cu gingiile și care fără brânza Manchego nu ar fi fost de băut. De asemenea 14% alcool (destul de bine integrat), dar nu cred ca este prea surprinzător pentru zonă.
–-La capitolul diverse, copiii au beneficiat de must, tortilla nu am reușit să o asociez fericit cu nici unul din vinurile degustate, iar blondele de peste Prut au atacat brânzeturile în ordinea inversă celei indicate de ghid (bine, după primul vin mai aveau doar tortilla în farfurie).
–-Am continuat cu vizitarea muzeului cramei și apoi vrând sa bem și noi ceva mai bun, ne-am îndreptat spre barul de degustare.
–-Aici ne-am intersectat și cu alte grupuri de turiști care ne-o luaseră înainte, dar cum barul era imens, am găsit loc ușor. Am decis să încercăm vinuri realizate din soiuri locale și am avut noroc, oferta zilei fiind chiar din două vinuri care se potriveau la fix cu ce doream.
–-Primul a fost Perpetual 2012, din Priorat, realizat din Carinena și Garnacha (la francezi Carignan și  Grenache), un vin care ne-a uluit prin catifelare, prin echilibrul perfect între tanini, aciditate, alcool (15 %) și postgustul interminabil. Un vin mult mai evoluat decât vârsta sa și care putea fi băut cu plăcere acum, confirmând potențialul zonei excepționale din care provine.
–-Am încheiat degustarea cu Grans Murales 2009 (91 pct Wine Advocate și 93 pct Penin), un cupaj din Carinena, Garnacha, Monastrell, Garro și Samso (ultimele două fiind soiuri prefiloxerice), provenit din zona Conca de Barbera. Un vin mult mai matur, mineral, condimentat, cu tanini fini, “doar” 14 % alcool (dar perfect integrat), ușor note de fum, cu un postgust extrem de lung. Un vin de excepție, dar și cu un preț pe măsură (125 euro).
–-Suedezii (ajunși la bar după ce mai zăboviseră în sala de degustare), au mers pe un vin pe care am avut senzația că îl știau (Gran Sangre de Toro), fără să se mai complice.
–-Ieșirea din cramă, normal, prin magazin, unde eram deciși să achiziționăm un Perpetual, însa prețul de aproape 50 euro ne-a mai scăzut entuziasmul (ulterior l-am găsit un pic mai ieftin în duty-free-ul aeroportului din Barcelona), făcându-ne să achiziționăm fratele mai mic, Salmos (care are și un pic de Syrah) cu numai 90 pct Wine Advocate  plus medalie de aur la Mundus Vini (asta însă am aflat de pe site-ul producătorului când am ajuns acasă), dar care era la un preț mult mai prietenos.
–-Am plecat din crama Torres plăcut impresionați de modul în care au știut să-și prezinte “marfa”, de modul de organizare al acestui colos și nu în ultimul rând cu intenția de încerca și alte vinuri din portofoliu (mai ales că și în România este posibil acest lucru, vinurile fiind importate de unul din distribuitorii Casei Regale de la noi).
–-Ultima etapă a turului este crama Freixenet, dar despre ea într-un episod următor.

 

 

 

{lang: 'ro'}

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Bloguri, Bloggeri si Cititori