Poveste Marină

Scris la 8 iulie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Mă trezesc de dimineaţă, dar nu am nici un chef de plajă. Ca să fac, ce să fac, într-un târziu mă hotărăsc, îmi iau labele, vizorul şi mă duc să scot nişte midii dintr-un loc numai de mine ştiut. Mă duc undeva între Mangalia şi Saturn, unde fundul mării este stâncos şi nu există fir de nisip pentru că, nu am nici un chef să-mi “clănţăne” midiile în gură. Adâncimea nu depăşeşte zece metri, aşa că nu am de cărat buteliile, sau orice altfel de echipament, în afară sacului din plasă, pe care sper să-l umplu cu midii.
….Zece midii pe o stâncă, în bătaia curenţilor şi cu plictiseala pe ele până la suprafaţa apei, stăteau la bârfă pe teme existenţiale. Ce viaţă mai avem şi noi, zice una grasă dintre ele, stăm ca proastele ne bate curentul şi nimic altceva! Să nu vezi tu un peşte (că, cine a mai văzut vreun peşte în Marea Neagră), nu tu vreo barcă, nici măcar o lebădă nu mai trece să ne vadă. Gata, să mă ia vârtejul şi să mă ducă-n alge, dacă nici acum nu o pun de o navigaţie. Să ne dăm cu valul până la mal, zice una mică, puişor de scoică! Ba, să te dai tu cu mă-ta aia grasă şi zemoasa, îi răspunde scoica gata pietrificată, care era un fel de tată al tuturor midiilor. Lua-v-ar rechinii să vă ia, dacă nu faceţi voi o aroganţă, să putem pleca şi noi spre lumi exotice, tine să se bage în seamă şi baba midiilor, una cu cochilia spartă, numai piatră pe ea de nici nu prea putea să se deschidă.
….Ajung la mare, înot până la locul stabilit şi ce să vezi: nişte midii pe o stâncă făceau cu carapacea la mine. Mă frec la vizor, mă ciupesc de labe să mă asigur că nu m-am înecat şi mă duc grăbit spre ele. Le salut, umplu repede sacul cu ele şi în viteză pornesc spre casă să le pregătesc. Le deşert la robinet şi stăm la o mică sueta, pentru a-mi povesti dorinţa lor de inedit în timp ce le curăţ de alge şi le perii niţel. Le asigur că aşa experienţă ca cea pe care o să le-o ofer eu, nu o să mai întâlnească, până crapă! Şi acum de exemplu ce înseamnă “treaba” asta întreabă o midie închisă, ca toate celelalte. Acesta este un fel de masaj, înainte să vă duc la băi termale, le asigur arătându-le oală de inox cu apă clocotind. Apoi le arunc direct pe foc!
….Ce să vă zic, au rămas toate cu carapacele deschise de uimire şi s-au fiert cât ai zice “peşte” alături de ceva roşii, usturoi, pătrunjel şi toate cele trebuincioase. Apoi aşa căscate de uimire, le-am pus pe toate pe un platou, m-am uitat fix la ele şi le-am zis: acum arătaţi perfect mânca-v-aş! Şi pentru ca această aventură pe tărâmul artei gastronomice să fie deplină, o să vă asociez cu unul dintre cele mai exclusiviste vinuri de pe plaiurile mioritice: Rezervă Alb 2009 de la DAVINO, un vin cu semnătura, le spun eu răspicat. Şi încep povestea: este un cupaj de Riesling şi Sauvignon Blanc, care a stat 6 luni la baric şi are 14,4% alcool.
….Culoarea este galben – verzui, strălucitoare, neaşteptată pentru un vin din anul 2009.
….Primul “nas” este puţin iodat cu arome de vanilie şi citrice. După câteva minute petrecute în pahar simţi o tuşă de fum şi arome mai complexe de nucă şi miere. Un “nas” discret, plăcut şi de o fineţe deosebită. Emana rafinament şi nobleţe.
….Gustul vine în continuarea “nasului”, este fresh, dar totodată dezvolta o dulceaţă plăcută de miere şi caise. Post gustul este lung, mineral cu senzaţii de citrice. Aciditatea acestui vin este foarte sus, alcoolul nu se simte, iar complexitatea şi eleganta lui sunt de excepţie. Un vin care m-a impresionat de la prima gură şi pe care cu siguranţă nu-l întâlneşti prea des pe la noi prin bătătură.
….Bine, acum şi preţul este pe măsură, undeva la 130ron/sticlă. Un vin foarte, foarte scump după părerea mea, dar eu personal îl recomand cu căldură. Este un vin deosebit, pentru ocazii deosebite. Îl văd numai pe mese festive, o dată maxim de două ori pe an, servit cunoscătorilor şi celor care apreciază aceste vinuri de o mare complexitate, cum spuneam rafinament şi elegantă duse spre perfecţiune.
….V-am impresionat până acum, întreb midiile? Daaaaa, răspund toate în cor! Şi vinul, vinul când vine întreabă una mai din spate? Acum zic (şi îl aduc pe masă la fix 12 grade celsius), iar în timp ce beau din el, vouă o să vă povestesc şi exemplific întâlnirea lupului cel rău şi a iezilor neascultători care au deschis uşa!
….Bogdan

{lang: 'ro'}

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Bloguri, Bloggeri si Cititori