Rosés de Tavel

Scris la 9 noiembrie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Ziua de 28 octombrie a fost contra cronometru pentru mine.
În drum spre #Digital Wine Communication Conference 2014 de la Montreux, am facut un ocol de două zile (cu opriri în Tavel şi Chateauneuf‑du‑Pape), după un parcurs Bucureşti-Geneva-Lyon-Orange-Tavel (călărind avioane, trenuri şi taxiuri) reuşind să ajung şi eu la 21.15 la locul ultimei degustări.
Invitat fiind de Syndicat Viticole de L’Apelatin Tavel, alături de alți 14 iubitori de vinuri de prin lume, mi-am regăsit câțiva prieteni mai vechi: Carolyn și Gabor de la Taste Hungary, Magnus și Arto, care m-au pus rapid la curent cu ce se întâmplase în decursul zilei alături de Sandra Guy din partea organizatorilor.
Am intrat direct „în pâine”, așezându-mă la masă alături de cei doi producători prezenti la cină, Séverine Lemoine – Domaine La Rocaliere și Guillaume Dugas – Prieuré de Montézargues. Și multe am aflat degustând vinurile lor, dar și ale producătorilor din zonă. Pentru că despre vinuri nu se poate vorbi fără să discuți despre terroir, geografie, istorie și mai ales depre oameni. Lăsând deoparte vechile sloganuri „Tavel, capital of rose” și „Tavel, France’s premier rose”, am aflat lucruri în plus despre cum se lucrează cu succes într-o cooperativă (la propriu) a proprietarilor de podgorii mici, despre faptul că nuanțele de roze pot fi de la un roșu deschis rubiniu până la acel pal cu tentă portocalie, iar în cele aproximativ 950 de hectare de viță de vie (unde se produc cam 5 milioane de sticle anual) majoritatea producătorilor nu sunt luați niciodată prin surprindere. E intrat deja în tradiția lor ca în fiecare an, indiferent de condițiile oferite de natură, să improvizeze la nesfârșit până la realizarea celui mai bun vin posibil. Cele trei tipuri ale structurii de sol (pietre rotund-bolovănoase, roci de șist colțuroase, cît și cel nisipos) în combinație cu cele nouă soiuri de struguri (grenache, mourvedre, cinsault, carignan, syrah, clairette, bourboulenc, piquepoul și calitor) le pot permite blend-uri care să salveze oricând un an dificil. Rolf Bishsel scria în cartea sa despre Tavel că winemaker-ii de aici sunt adevarați performeri precum muzicienii de jazz, interpretând partituri vechi de vinificare (adesea ale bunicilor) cu instrumente ale tehnologiei moderne în variante proprii ce dau vinurilor acea tentă de noutate pentru „melodii” vechi. Remake-urile arată de fiecare dată bine, fie că vorbim de un roze cu comportament de vin roşu (putând fi păstrat și până la 8-9 ani), fie de un roze foarte proaspăt și light, de culoare străveziu-roze-portocalie cu comportament de vin alb ce se bea rece în primii 2 ani de când e lansat.
Discuțiile luaseră o turnură destul de tehnică atunci când ambii vinificatori prezenți se lansaseră într-o discuție despre fermentarea malolactică asupra unor tipuri de vinuri, așa că am avut timp să degust mai retras și aprofundat un vin de-al lui Guillaume (55% Grenache – roșu și alb, cu 30% Cinsault, 13% Clairette, 2% Syrah, Mourvèdre, Carignan și Bourboulenc), ceva mai aproape de gustul meu (foarte revigorant, proaspăt, cu aciditate destul de mare și în mare acord cu peștele și legumele din farfurie).
La final, discuția a atins și zona de vinuri bio, legislație franceză și despre alți colegi de-ai lor ce fac vinuri bune în zonă: Domaine des Carabinieri, Domaine Florența Mejan, Domaine de la Mordorée, Chateau de Tinqoevedel, Domaine Maby, Chateau d’Aqueria și Domaine Lafond.
Experiența în Tavel, deși scurtă, a fost chiar bună, pentru că în ciuda a ceea ce se spune despre vinurile de-acolo, am în minte câteva rozeuri românești, care, chiar lipsite de Grenacheul de Tavel, ar putea face față cu mare success unei degustări comparative.
Lecția de la Restaurant L’Auberge despre vinurile roze de pe malul drept al Rhone-ului se terminase, pentru că a doua zi, vizita spre Chateauneuf‑du‑Pape începea la ora 8.oo.
Alt drum, altă poveste cu vinuri.
RaSto
P.S. Mulțumiri lui Tim Lemke pentru cele mai reuşite fotografii.

{lang: 'ro'}

Niciun comentariu

Trackback-uri/Pingback-uri

  1. Alte vinuri de la DWCC | Vinul din Cluj - [...] din Tavel. Gasiti la RaSto o descriere mult mai detaliata si pertinenta, asadar nu ma lansez in divagatii, spunand ...

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Bloguri, Bloggeri si Cititori