Mesaje cu tagul "ADAR"

Continuare… Mere cu pere. WSET vs ADAR

Scris la 19 septembrie 2016 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

–-De curând am asistat pe Facebook la o așa zisă dezbatere pe tema valorii si supremației „școlilor” de vin din România. WSET vs ADAR. Dezbaterea s-a dus în termenii unei surde “discuții” la limita “cartonașului galben”.
––Lucrul ăsta m-a pus pe gânduri pentru că cele două organizații cred ca nu pot fi asemănate, iar orice comparație e nelalocul ei. Mai ales că fiecare a fost creată pentru scopuri diferite.
–-Astăzi, despre ADAR.
–-ADAR nu este a 6-a luna din calendarul ecleziastic…  A.D.A.R. reprezintă Asociația Degustătorilor Autorizați din România, o organizație fără scop lucrativ (așa cum e definiția dpdv juridic), care a fost inființată în 1993 și are un statut care poate fi studiat aici. Multe dintre nelămuririle celor care contestă sau sunt ultrașii acestei asociații pot găsi multe din răspunsuri chiar în statut.
–-Înscrierile la cursurile ADAR se fac pe bază de cerere și au loc periodic. Cursurile sunt structurate pe trei nivele. Absolvirea feiecărui nivel se face după un examen teoretic și practic, în urma căruia poți atinge statutul de: degustător inițiat (nivel 1), degustător autorizat (nivel 2) și degustător expert (nivel 3). Pentru a putea fi degustător expert, trebuie sa fi avut pregătire de specialitate, să lucrezi în domeniul viniviticol sau să ai un masterat în cadrul Facultății de Horticultură – secția de viticultură și vinificație.
–-Un plus pentru ADAR îl reprezinta faptul ca una din probe (deloc usoară) este testul de aptitudini asupra capacității senzoriale a cursanților. Pe diferite nivele de concentrație (din ce în ce mai diluată, până aproape de apă chioară) trebuie să distingi cele 4 gusturi: sărat, amar, acru și dulce. Cealaltă probă este recunoașterea vinurilor pe soiuri și regiuni, având și soiuri românești printre probe. Nu întâmplător ADAR este recunoscut ca autoritate pentru examinare organoleptica de către ministerul de profil. Asta spre deosebire de WSET, unde poti ajunge absolvent de Level 2, fără să te fi întâlnit cu vinul vreodată și unde România nu este menționată ca fiind țară producătoare.
–-Din punctul meu de vedere, ADAR a fost creată  și continuă să fie în mare parte o asociație profesională, dedicată întâlnirilor între enologi. Un spațiu organizat unde abordarea este colegială și prietenească despre vin. Un cadru unde se degustă, se discută și se analizează (fără accente de concurență) vinurile, se împărtășesc experiențe, evoluții și probleme apărute. Și pentru că în ultimii ani organizația s-a deschis foarte mult, printre membri poți întâlni oameni din industrie sau domenii conexe (din laboratoare, profesori universitari din cadrul USAMV, de la stațiuni de cercetare, vânzători de echipamente de vinificație, proprietari de crame, oameni de marketing și din alte organizații). Trebuie menționat că nu orice absolvent al cursurilor devine membru ADAR. Primirea de noi membri se face la intâlnirile de început de an, pe baza prezentării candidatului și votul membrilor.
–-În relație directă cu OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului) ADAR este organizația reprezentativă pentru România și partener principal în organizarea concursului internațional IWCB, dar și alte concursuri regionale (ex. Strugurele de Aur și Bachus). Din acest punct de vedere, ADAR este primul consultat și principalul furnizor de jurați români la concursurile de vinuri din afară, cât și baza de reprezentare a părții române la IWCB, ca jurați oficiali. Mulți dintre membrii ADAR fac parte din comisiile de certificare ale vinurilor DOC si IG în România.
–-Probabil că discreția cu care ADAR si-a desfașurat până acum activitatea, lipsa de comunicare și modestia excesivă în a se promova, au făcut ca în jurul acestei asociații să se nască tot felul de idei preconcepute, învăluiri în mister și mai ales exagerări.
–-Acum, după cum vă puteți da seama, nu există concureță între cele două organizații (WSET vs. ADAR), nu cred că există vreo asemănare, iar comparațiile kinky sunt doar ca să-și dea unii cu păr pe piept, funcție de ce cursuri și-au dorit să absolve, după trend. Bine e să știți de amândouă și dacă vreți să aflați mai multe despre vin, să vă informați și să degustați cât mai multe din ele. Restul e cancan.
–-Cu bine,
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

Mere cu pere. WSET vs ADAR

Scris la 1 august 2016 in Povesti despre vin | Un comentariu

–-De curând am asistat pe Facebook la o așa zisa dezbatere pe tema valorii si supremației „școlilor” de vin din România. WSET vs ADAR. Dezbaterea s-a dus în termenii unei surde “discuții” la limita “cartonașului galben”.
–-Lucrul ăsta m-a pus pe gânduri pentru că cele două organizații cred ca nu pot fi asemănate, iar orice comparație e nelalocul ei. Mai ales că fiecare a fost creată pentru scopuri diferite.
–-În rândurile de mai jos voi încerca să punctez plusurile și minusurile fiecareia, așa cum le-am perceput eu, prin prisma unui cursant WSET si a unui membru ADAR. In doua episoade.
–-Wine & Spirit Education Trust – este o scoală britanică destinata pasionaților de vin care  doresc să afle cat pot de mult despre vinurile din lume, avand la îndemana un manual, vinuri spre exemplificare si un trainer calificat. La finalul fiecarui nivel se da un examen si se certifica nivelul de cunostinte. Intreaga structura a cursului este foarte bine organizata si structurata, dar mai ales isi propune sa te treaca prin toate vinurile lumii, atat cat poate sa-si doreasca si sa inteleaga un britanic. Aici e una din cheile importante.
–-La cursul de nivel 3 am intrebat trainerul nostru – Godfrey Spence – de ce nu exista o jumatate de pagina (macar) despre Romania, Balcani sau ceva soiuri din aceasta zona de Europa. Raspuns sec, prompt si zambitor: “pentru ca nu contati suficient de mult pe piata din UK”. Clar?! Nu e vina lor, dar nici nu-si bat capul cu asta prea tare. Pe de alta parte, orice student WSET din lume ar avea mai putin de invatat si asta multumita eforturilor noastre “profesioniste” de promovare de până acum. Poate intelegeti de ce oricarui wine enthusiast strain Romania i se pare mereu surprinzatoare si plina de potential? Pentru ca Romania promite mereu si nu confirma aproape niciodata. Dar asta e alt subiect.
–-Cei care au facut programa de studiu WSET sunt absolut profesionisti. Au studiat toate vinurile de interes petru ei, au apelat la statistici, au intocmit harti si au scos un manual (pentru fiecare nivel), astfel incat sa intelegi pe deplin apelatiuni, zone si regiuni asa cum si le-a propus fiecare tara producatoare.
–-Apoi, au conceput două fișe menite a descrie vinurile degustate. Una privind câțiva descriptori în legătură cu aspectul vizual, olfactiv și gustativ, dar și aprecierea funcție de calitatea și evaluara din punct de vedere al prețului. Cealaltă fișă are o înșiruire de câteva plante, fructe și alte caracterizări cu care să poți asemui vinul descris. Pentru mine, aceasta este una din cele mai importante găselnițe ale cursului. Și asta pentru că odată ce ai degustat un vin, îl poți descrie unui alt absolvent WSET (fără ca celălalt să-l fi degustat) și poate înțelege la ce fel de vin te referi. E ca la șahiștii care stau pe bancă în parc fără table si piesele în față (in blind) și auzi: cal la E6. Dacă tu îi spui că ai dat de un vin purple medium minus, light body, medium plus acidity, low tanin, medium finish, high price… îți poate răspunde: German pinot noir?… n-ar fi departe de adevăr.
–-Încă una din părțile bune este ca WSET te plimbă prin vinurile lumii și te pune bine în temă cu geografia țărilor care produc vin. Capeți mai multe cunoștințe despre istorie și-ți poate da o alternativă asupra unui vin pe care-l dorești, dar nu-l ai la dispoziție, funcție de zonă, regiune, condiții de climă și tip de vinificare.
–-În ciuda faptului că la WSET nu există o examinare asupra calităților de evaluare senzoriala a stundenților (lucru pe care-l gasesc necesar), ne place sau nu, WSET este cea mai cunoscută și prestigioasă școală din lume, care te poate ridica nivelul de la wine enthusiast la nivelul de cunoscător calificat de vinuri internaționale (funcție de gradul de absolvire)… repet, în accepțiunea britanică. Poate nu ar trebui să ne mire faptul că francezii nu abundă în a se-nghesui la astfel de cursuri, iar Italia și Spania nu au un Master of Wine, în ciuda calității vinurilor sau a clasamentului producătorilor. Ei au, deja, nume si pot exporta suficient fără să aibe inalte calificari WSET.
–-Întâmplător, când am început cursul nivelului 3, tocmai se votase cu o zi înainte Brexitul. Asta va aduce multe implicații imprevizibile, majoritatea cu impact negativ asupra exportului către UK.
–-WSET, prin puterea de propagare (limba engleză – în special, dar și prin puterea financiară) a britanicilor si din dorința de a aduce pe piața lor cele mai bune și variate vinuri din lume, a devenit o instituție care va trebui să se susțină, iar asta a transformat sistemul într-un business în sine. Și trebuie ținut cont de asta. Ca orice instituție mare, WSET poate părea un organism rigid, astfel că noutățile și up-grade-urile au o inerție destul de mare față de viteza cu care se schimbă lucrurile în lumea mare a vinului. Ca în oricare organizație, apar icoane și sperietori, una din ele fiind: Niciodata, dar niciodată, nu o contrazici pe Jancis (Jancis Robinson)!, lucru care poate părea neobișnuit în ziua de azi.
–-Eu cred că pentru pasionații de vin de la noi, pentru care limba engleză nu este o barieră, pentru cei ce dispun de ceva bani, timp și vor sa treacă dincolo de nivelul de pură pasiune sau hobby, merită să facă aceste cursuri. Dacă sunt atât de iubitori de vinuri, de călătorii și vizite în crame din lumea mare și au o fire deschisă și sociabilă, WSET le poate aduce acea satisfacție prin plusul de cunoștințe, a limbajului comun și a unor experiențe noi. Însă, niciun moment nu trebuie uitat că la baza acestor experiențe plăcute sta numărul de vinuri degustate. Cât mai mare, cât mai variate și cât mai des în compania oamenilor cu care împărtășesti aceleași valori.
–-Pentru că altfel, iti iei informatiile de pe Facebook de la oameni care se plictisesc, lucru care n-ar fi cine stie ce!
–-Episodul următor despre ADAR.
–-RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe

IWCB 2014 în câteva cifre

Scris la 3 iunie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Din comunicatul de presă al IWCB 2014 am ținut să scot în evidență câteva cifre ce merită atenția iubitorilor de vinuri de la noi.
International Wine Contest Bucharest 2014, concurs desfășurat sub egida OIV, în perioada 22-25 mai 2014, la Biblioteca Națională a României.
Numarul de probe: 723 probe inscrise initial, din care au intrat in concurs 712 datorita unor intarzieri de expediere.
Numarul de tari participante: 19 (alaturi marilor tari producatoare, au fost inscrise probe din China, Slovacia, Macedonia).
IWCB are ca obiectiv atragerea in concurs a competitorilor din Georgia, Armenia, pe cei din spatiul ex-iugoslav (Serbia, Croatia, Slovenia, Muntenegru, Macedonia), Ungaria, Turcia, Liban, Israel, Cipru.
In acest fel se asigura o crestere constanta a concursului dar, in egala masura, se profileaza un “poligon de incercare” pentru producatorii romani.
Numarul de operatori care au inscris probe: 124 dintre care:
• 56 producatori romani
9 importatori care au inscris probe de la 55 producatori straini
59 producatori straini
Asadar, au fost inscrise probe de la 170 producatori: 33% producatori romani si 67% producatori straini.
Se constata ca predictia privind pragmatismul producatorilor straini se confirma. Firmele romanesti care stau deoparte (si dezechilibreaza balanta) vor deconta destul de scump aceasta pozitie in viitorul apropiat.
Jurizarea pe tablete
In primavara 2014, unul dintre cele mai mari concursuri din lume, anunta, cu mandrie, implementarea jurizarii pe tablete. Erau implicare firme mari de soft si producatori de device-uri IT. In absenta oricarui tip de suport, IWCB, prin forte proprii, reuseste la fix doua luni, sa impuna jurizarea pe tablete, pe un fundament teoretic original emis acum trei ani; cu alte cuvinte, cu mai multa intelegere, am fi putut avea o premiera mondiala.
Analizor Y15 Biosystems
Pentru intarirea increderii consumatorilor consumatorilor in valabilitatea ierarhiei stabilite de IWCB, s-au facut analize de laborator pentru cateva sute de probe din concurs. Se vor confrunta aceste determinari cu cele care vor fi efectuate, peste cateva luni, pe acelasi analizor, pe aceleasi vinuri, luate de aceasta data direct din piata, de la raft.
Doua probe din Romania au obtinut Marea Medalie de Aur
Nivelul excelent al concursului a facut ca un vin rosu si un vinars de 28 de ani din Romania sa isi adjudece cea mai pretioasa distinctie. Registration 2014
Pentru obtinerea acestei medalii este nevoie ca media obtinuta in urma notarii tuturor membrilor din panel, dupa eliminarea extremelor, sa fie de peste 92 puncte.
IPPU Packaging, in calitate de partener IWCB, aduce in prim-plan eticheta autoadeziva tiparita pe suport metalic la Concursul International de Vinuri, editia 2014, disponibila, in acest an, doar pentru Marea Medalie de Aur.
Din juriu au facut parte 12 jurati straini si 9 jurati romani.
Cei 12 jurati straini provin din tari ca Franta, Italia, Germania, Elvetia, Statele Unite, Columbia, Bulgaria, Moldova, dar si din tari reprezentate pentru prima data in juriu: Hong Kong, Polonia, Croatia, Slovacia.
Total probe intrate in concurs: 712:
●  663 vinuri din care:
• 624 vinuri linistite
• 26 vinuri de colectie – jurizate si premiate in categorie separata
• 6 Natural Sweet Wine (Late Harvest, Botrytised wine, Ice Wine,)
• 7 vinuri speciale (Porto, Marsala, Madera, Mistelles, Tokay Aszu, Jerez, Fino, Montilla-Morilles)
●  43 vinuri efervescente
●  6  distilate de origine viti-vinicola
Pentru ca rezultatele obtinute sa nu fie derutante pentru consumator, au fost atribuite medalii in fiecare sectiune. Astfel, se poate spune ca “vinurile de colectie”, cu o circulatie redusa in piata, nu au “furat” din medaliile vinurilor curente.
Distributia pe tari a probelor:
Ø  55% din total probe au fost probe din Romania si 45% probe din strainatate
An de an, raportul dintre participarea celor din strainatate si a producatorilor romani se echilibreaza. In aceasta dinamica, nu este exclus ca, in urmatoarele editii, vinurile din strainatate sa depaseasca 50% din totalul vinurilor inscrise.
Analiza vinurilor linistite:
• Dupa provenienta: 58% romanesti (362) si 42% din strainatate (262)
• Dupa culoare: 48% vinuri albe, 10% vinuri rose, 42% vinuri rosii
• Dupa felul vinului: 94% vinuri seci si demiseci, 6% vinuri demidulci si dulci
Punctaje peste 82 au obtinut 55% dintre probe, dar medalii au obtinut 31.6% din total probe, adica un numar de 225 medalii.
Repartizarea medaliilor:
• 2 Marea Medalie de Aur….1%
• 76 Medalia de Aur……….34% din total medalii si 11 % din total probe
• 147 Medalia de Argint….65% din total medalii si 20% din total probe
Topul participantilor cu cele mai multe medalii de aur:
1. Cotnari SA 7
2. Vinexpert 7
3. Vincon 4
4. Viile Budureasca 3
5. Castel Vinum.3
6. Casa de vinuri Cotnari 3
7. Casale del Giglio, Italia 3
Topul participantilor cu cele mai multe medalii:
1. Vinexpert2 9
2. Cotnari SA 10
3. Cramele Halewood.9
4. Viile Budureasca.8
5. Castel Vinum.7
6. Lusarom 7
7. Jidvei 7
8. B-Winegrower.7
Ultima medie,pe clase de produse:
• Vinuri linistite albe…………………83
• Vinuri linistite rose…………………83
• Vinuri linistite rosii………………...83,33
• Vinuri de colectie……………………84,67
• Natural Sweet Wines………………84,33
• Vinuri speciale……………………….84
• Vinuri Efervescente………………..82,67
·Distilate de origine viti-vinicola    90
“Normalizarea” consumului, eforturile de comunicare ale vinurilor, dau rezultate.
Vinurile albe si vinurile rosii sunr aproape in echilibru, vinul rose in crestere. Daca adunam procentele vinurilor rosii cu cele ale rose-ului (tot rosu), obtinem majoritatea pentru cele rosii. Este o inversare istorica de procente.
Top tari dupa numarul de probe inscrise:
- 395 probe   Romania         30% medaliate
- 110 probe  Moldova          34% medaliate
- 68  probe   Italia          24% medaliate
- 38  probe   Franta          42% medaliate
- 23  probe   Portugalia      30% medaliate
- 15  probe   Bulgaria        47% medaliate

Mai trebuie menționat că pentru al doilea an consecutiv, la IWCB au putut participa pe parcursul celor 4 zile de concurs și bloggerii de vin, într-un panel separat de cel oficial. Cei prezenți au putut să-și confrunte punctajele date cu jurații oficiali și să-si verifice capacitatea de jurizare. Au fost prezenți bloggeri de la Oenolog.ro, vin2.ro, lucruribune, pistoane baricate și Cosmin Tudoran, iar numai cine nu a putut sau nu a vrut, nu a fost acolo. Pe tema asta, orice discuție ar fi degeaba.

Azi e Gala Premiilor IWCB 2014. Mă voi duce și am să mă bucur (unblind) de redegustarea vinurilor medaliate și totodată vreau să-i felicit pe toți medaliații de azi, cât și pe organizatori.
Noroc,
RaSto

{lang: 'ro'}
Mai multe
Bloguri, Bloggeri si Cititori