Un popas la Cetate

Scris la 3 august 2018 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
–-Prognozele meteo câh pentru ultimul week-end m-au făcut să mă îndepărtez de litoralul nostru, astfel că o apucarăm în direcția opusă, mai precis spre Oltenia profundă. De ceva vreme eram curios cum se prezintă mult mediatizatul “Port Cultural Cetate“, locul pus pe harta turistică a țării de poetul revoluționar Mircea Dinescu. Mai ales că week-end-ul trecut fusesem la Brăila, celălalt capăt al Dunarii…
–-Am ales traseul cel mai lung, prin sudul țării, fiind interesat să descopăr porturile fluviale (de care auzisem la radio cu ani în urmă la buletinele hidrologice care indicau cotele apelor Dunării) dar și de a trece prin celebra localitate Dăbuleni (unde însă nu am văzut un pepene la vânzare… probabil la cât de pustiu era drumul, nu se merita să mai piardă vremea stând în drum și așteptând clienții).
–-Dacă în Turnu Măgurele am sărit peste port, drumul spre acesta arătând destul de părăginit, tot am putut admira ceva interesant în centrul orașului: monumentul Independenței.
–-În Corabia am vizitat microportul unde tocmai sosise un grup mic dar decis de pescari, puși pe fapte mari (cu un munte de scule și provizii), iar la 100 m de am găsit și o plajă micuță, mărginită de câteva restaurante care se pregăteau de ultimul week-end cu nunți înainte de postul Sfintei Maria.
–-Ne-am continuat drumul și am ajuns în Bechet la ora prânzului, astfel că am profitat de oprirea la benzinărie ca să mă interesez de posibilitățile de a ne potoli foamea în urbe. Am ales (foarte inspirat) restaurantul Escape de lângă port, cu o frumoasă perspectivă (inclusiv asupra orașului cu rezonanță istorică de la vecinii bulgari, Rahova), dar și cu o senzațională (dar și mai aparte, fiind servită în bol de supa) saramură de crap cu mămăliga vârtoasă, cu multe roșii și ardei, dar și cu o aromă puternică de usturoi. De prețuri ce sa mai comentez, când cel mai scump fel de mâncare era 19 lei?
–-După prânz în două ore am ajuns în localitatea Cetate, apoi urmărind indicatorul Port am nimerit obiectivul propus, unde am recunoscut multe din operele de artă și utilajele arhaice văzute la televizor la emisiunea “Politica și delicatețuri“. Ne-am cazat și după un tur rapid al împrejurimilor, am pornit pe malul Dunării spre locul unde se îndrepta un număr foarte mare de mașini. Aici aveam să descoperim o neașteptat de frumoasă plajă amenajată cu umbrele din stuf și șezlonguri. Bine și cu un bar unde duduia muzica livrată de un post de radio….bulgăresc! Deși renunțasem la litoralul Mării Negre, nu am fost prinși în “zasada” (offside), astfel că având costumele de baie la noi ne-am repezit la plajă să ne răcorim. Mai întâi cu câte o bere rece de la bar, apoi în undele revigorante ale Dunării.
–-După câteva reprize de înot am decis să ne îndreptăm spre hotel, să testăm și produsele restaurantului local. La citirea meniului am avut impresia că se păstrase versiunea de toamnă-iarnă, mai ales că iahnia cu carnați sau varza călita cu costiță numai pentru vară nu mi se păreau.
–-Am analizat și lista de vinuri găsită printre câteva sticle de vin etalate în interiorul restaurantului, mai ales că văzusem ca majoritatea turiștilor aleseseră un rose zmeuriu la carafă, care mie nu prea îmi inspira încredere. Cum aveam chef de un vin roșu, am avut de ales intre un vin stătut pe un raft din restaurant și un vin din beci. Astfel că alegerea a fost simplă, vinul din beci venind la o temperatură potrivită pentru consum. Astfel ne-am delectat cu un vin cu IG Dealurile Olteniei: Cuvée Rosu 2016 de la crama Galicea Mare. Realizat din Merlot și Cabernet Sauvignon (chiar dacă asta am aflat ulterior, soiurile nefiind menționate pe etichete), vinul emană tinerețe, dar mi-a plăcut că alcoolul destul de mare (14,5%) nu deranjează, fructul este prezent, iar taninii nu sunt agresivi. Un vin plăcut, echilibrat care s-a dovedit un bun companion cotletului de porc tras la tigaie în sos de vin și un pic ait, dar nici ostropelul de pui nu s-a simțit chiar din alt film.
–-Cum se lăsa seara și intuind apariția țânțarilor, ne-am grăbit să imortalizam apusul de soare și ne-am retras în cameră.
–-A doua zi după un mic dejun rustic cu produse locale, ne-am îndreptat spre casă, dar în drum am mai făcut o oprire și la crama Galicea Mare…dar despre vizită cu altă ocazie.
–-Ca o concluzie (chiar dacă nu este un chilipir) aș spune că, măcar odată in viață, merită făcut un drum până în Portul Cultural Cetate (apropo de cultură, aruncați un ochi aici DIVAN FILM FESTIVAL 2018), pentru priveliști, mâncarea gustoasă, plaja frumos amenajată pe malul Dunarii, atmosfera relaxată și…pentru cramele din zonă.

{lang: 'ro'}

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Bloguri, Bloggeri si Cititori