Vin in Vrancea
—-Toată 
lumea știe că județul Vrancea este județul din România cu cea mai mare suprafață plantată de vița de vie, astfel că vinul vrancean, și datorită Consiliului Județean Vrancea, a căpatat o recunoaștere și mai mare prin proiectul cultural „Vin în Vrancea, tradiții și meșteșuguri”. La începutul toamnei, am avut bucuria să particip la o conferinta la Muzeul Viei și Vinului din Focșani unde am putut vorbi autoritaților locale și elevilor de la la Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” din Focșani și Liceul de Agricultură și Industrie Alimentară Odobești despre pasiunea mea pentru vin, dar și despre proiectele Asociației Winelover România.
—-M-am bucurat să vizitez muzeul dedicat viei și vinului, să reîntâlnesc persoane cunoscute dragi și, evident, să degust cele mai bune vinuri din regiune, atât soiuri românești, cât și soiuri internaționale. Totodată, recomand și albumul „Muzeul Satului Vrâncean”, o colecție de imagini care surprind frumusețea satului tradițional din zona podgoriilor vrâncene.
—-Finalul vizitei a fost și mai inspirational, cu vizite la Crama Gîrboiu, Beciul Domnesc și Crama Pandora.
În fiecare loc, am regăsit parte 
din vinurile mele preferate, dar și multe noutăți, pe care de abia aștept să le “revad”: Șarba Bacanta de la Girboiu și un outstanding Cabernet Franc “pe țeavă”, o Fetească Neagră Grand Reserva de la Beciul Domnesc, dar și vinarsul Miorita (în 3 variante), iar la final, de la Crama Pandora Cuvee Roșu 2021 (Fetească Neagră, Merlot si Cab. Sauvignon) și Mon Blanc (Șarbă, Sauv. Blanc și Chardonnay).
—-Vrancea are locuri de vizitat, atât în orașe, cât și în zona de enoturism, o bogăție culinară și o salbă de crame performante, care pe mine, unul, mă fac toate să mă mândresc.
Votre Blanc
—-Zona vitiocolă a Coteștiului începe să fie din ce în ce mai cunoscută și print-un soi care a reușit să-și facă loc între preferințele de consum ale românilor. Șarba!
—-
Pornit din zona Odobeștiului, găsim astăzi Șarba în Panciu, Odobești, dar mai ales în zona Cotești.
—-Am degustat Șarba de pe la fiecare, mai ales monosoi, dar de curând am regăsit-o și-ntr-un nou blend surprinzător.
—-Mon Blanc, recoltă 2023, de la noua și frumoasa cramă Pandora. Pe scurt, alături de cele 50 de procente de Șarbă, s-au adăugat Chardonnay și Sauvignon Blanc. Aroma discretă și specifică Șarbei, alături de corpolența plus cremozitatea Chardonnay-ului și vigoarea Sauvignonului au dat un rezultat câștigător. 12.5% vol. alcoolice, îmbietor și prietenos îl face un partener fără cusur pentru o primăvară precoce și o vară călduroasă.
—-Eticheta sa modernă îl scoate clar în evidență pe raft, deși o să-l găsiți mai mult în HoReCa. Vinul în sine este o invitație în a descoperi pairing-uri fresh, trezirea din hibernare, prospețime, iar la al doilea pahar vorbim de voie bună.
5th Red
—-Din cate stiu eu, dintre vinurile rosii imbuteliate in Romania, aveam pana de curand patru soiuri: Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Negru de Dragasani si Novac.
—-In toamna anului trecut, in Bucuresti s-a lansat Alutus. Soi ce provine din Dragasani si aparut la statiunea de cercetare din zona, din incrucisarea Babestii Negre cu Saperavi. De pe o suprafata de jumatate de hectar s-a recoltat din viile Avincis si s-a realizat acest vin nou.
—-Prima data l-am degustat in 2021, in tripul de documentare pentru Wine Secrets of Romania – Dragasani Region alaturi de Julia si Bruno Scavo. Asa, din barrique, pe repede inainte, apoi la un an distanta din nou la crama… tot mai promitator.
—-Astazi, Alutus, imbuteliat intr-o sticla cu o eticheta moderna si interesanta, poarta numele de Cuvee Valeriu. Eu am nimerit sticla nr. 1078 din doar 2221. E un vin solid, puternic, cu o culoare rubiniu-violacee, dezvoltand toate aromele complexe ale fructelor rosii si negre de padure. In ciuda celor 14.5 vol. alcoolice, este echilibrat, catifelat si exprima o eleganta aparte, fiind un vin din categoria ce tinde spre “strong”. Aerarea de minim 2 ore nu-i va face decat bine.
—-Astept editiile viitoare ale acestui vin, stiind ca tot ce-a lansat Avincis in gamele premium a avut success.
—-Mult noroc, Alutus!
Vinarium 2024
—-Am
fost prezent și la aceasta ediție a concursului internațional de vinuri VINARIUM. Desigur, am fost onorat să pot juriza în primele 2 zile ale concursului organizat la Ploiești, dar mai ales să reintru în atmosfera plăcută pe care ți-o poate oferi un astfel de cadru. Reîntâlnirea cu vechi prieteni din afară și cunoașterea altor jurați străini a fost sentimentul cel mai plăcut.
—-Multe probe în concurs – 1502, cu multe (opt) comisii a câte 5 jurați, au pus la încercare organizatorii, însă echipa complexă condusă de Cătălin Păduraru a fost din nou la înălțime.
—-Sunt importante rezultatele, medaliile, clasamentele etc, pe care le găsiți aici. Dar e important ce se întamplă și după aceste rezultate, dar ar fi un gând pe care îl am și pe care vreau să-l cunoașteți. E vorba de cum am observant că se jurizează și cum cei mai mulți dintre cei pe care i-am cunoscut notează vinurile.
—-Nu 
e prima dată când văd lucrul ăsta, dar acum, m-am cam convins. Întro- comisie de 5, obligatoriu (conform regulamentului OIV) 3 jurați nu sunt români. Și e normal, atâta timp cât numarul vinurilor românești înscrise e și el mare. Membri comisiei, e clar, vin din culturi diferite, tradiții diferite și chiar cu experiențe vinicole relativ diferite. Fie că juratul e din Portugalia sau Olanda (de exemplu), notează obiectiv până la un moment dat… Dar în momentul când recunoaște un soi ultra răspândit, instinctiv crește notarea cu unu sau două puncte. Cazurile la care am asistat au fost numeroase atunci când notele de Sauvignon sau Pinot Noir (în general la soiuri internaționale) erau mai clare. 
Așa se întâmplă, probabil, și cu jurații români, însă, atunci când un străin dă de un vin făcut din Crâmpoșie sau Fetească Albă, să zicem, punctele se opresc acolo… nu mai apare plusul de 1-2, puncte asemenea unui soi internațional cunoscut.
—-Merită să experimentați întru-un grup de prieteni pasionați o degustare în blind să vedeți cum punctați un Rkațiteli, Touriga Nacional sau alte soiuri mai puțin încercate. Dacă aveți alături și un Chardonnay rezonabil, aproape sigur va primi mai mult.
—-Categoric, multe vinuri din soiuri românești se întorc cu medalii strălucitoare de la concursuri unanim recunoscute, dar gândiți-vă cât de valoroase trebuie să fie în condițiile în care majoritatea juraților cunosc prea puțin soiurile noastre. Câți din ei pot spune clar că avem în pahar un Negru de Drăgășani sau Șarbă? N-am niciun dubiu asupra obiectivitații și experienției juraților, dar de cele mai multe ori, în cazul soiurilor românești, de 1-2 puncte rămân neacordate. Și nu e vina lor.
—-Până la urma, 
a face cunoscute vinurile din soiurile românești e mai mult decât datoria noastră.
—-Astfel de concursuri de mare anvergură, alte acțiuni legate de degustări internaționale cu vinuri românești pot spori atenția și cunoașterea specialistilor internaționali, ei fiind extrem de deschiși.
—-Programul extra concurs pe care VINARIUM, printr-un efort enorm, l-a făcut prin degustări și deplasări la crame din Dealu Mare, cu cine de un rafinament aparte,
cu explicații din partea enologilor, 
nu pot decât să sporească inițierea și cunoașterea soiurilor noastre, care… Da, Romania face vin, dar altfel cine le-ar cunoaște?
—-Închei aici, felicitând călduros acest proiect de tradiție și pe toți cei care au stat în spatele unei noi ediții de succes. Felicit toți medaliații și pe cei care au dat viață vinurilor, cu o mențiune specială pentru Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa pentru cele 15 medalii de aur.
—-Avem multi pași de parcurs, iar VINARIUM este unul
important pentru România.
Pe data viitoare,
.
.
.
.
Comentarii recente