….Am avut un week-end frumos, cu vreme bună și destul de călduros pentru lucrările de primăvară de prin curte. Îmi planificasem o grămadă de lucruri de făcut: de tuns iarba, de vopsit gardul pe interior, de dezmembrat foișorul, montat pompa de apă și de făcut curățenie. Cum singur nu puteam dovedi atâtea cazne, am organizat o clacă cu câțiva vecini, punând la dipoziție sculele, vopseaua, compresorul, sfaturile tehnice, dar și grătarul, micii, fripturile și vinul. Unul din vecini ne-a ameninţat cu un aligote de Niculițel și era să ne speriem când am ajuns la a 3a sticlă. Odată cu sfârșitul mesei de prânz, am dat vina pe soarele care ne bătuse în cap, că ne cam moleșisem.
….După ora 6, când dogorelul începuse să se dea pe după nori și ne văzusem cu treburile aproape gata, am zis să sărbatorim reușita acţiunii, fără accidente de muncă şi mai ales ca toţi aveam toate degetele întregi. Am trecut la un vin, cu care mai tot anul m-am întreținut foarte bine şi se cam lăsase aşteptat la masă: Terra Romana Millenium Alb 2011 de la SERVE.
….Cu puteri supraomenești am reușit să deschid prima sticlă, trăgând de tirbușon ca ospătarii de birt din Tărtășești, dopul scoțând un pocnet de s-au zdrăngănit termopanele în gara din Chitila. Febra musculară se instalase în tot corpul și mă rugam la Dumnezeu, ca măcar mâna dreaptă sa mi-o lase validă, pentru a duce paharul la gură. Am luat repede un boţ de pâine și un colţ de caşcaval să-mi dreg laboratorul ca să vă pot spune așa: la culoarea felinarului (că era deja seară bine) e gălbior cu inserții timide de verzui și strălucitor, ca ochii mei la ora aia.
….Ducându-l la nas, printre miresme de flori și fructe coapte, vine și o nuanță mică de petrol, dar dacă-l lași 3-4 minute turnat în pahar, ea dispare și revin tușele de citrice și chiar de piersică. Millenium alb e un cupaj de sauvignon blanc cu riesling și nu ai cum să nu-l îndrăgești de la prima gură. Toate aromele zglobii din nas se regăsesc și în gust. Socul (ca să nu mai povestesc de pisoi) și fânul cosit de la sauvignon, se rotunjesc bine cu rieslingul, împlinind o textură elegantă, fină și tare prietenoasă. Cele 13,5% de alcool sunt în echilibrul bun și dau consistența și structură. Milleniumul alb îi zice bine și la post gust, având șmechereala aia de vin care se bagă-n sufletul tău și care, când te ridici să mai aduci din casa vreo farfurie sau scobitoare, te trimite să mai iei de la rece încă o sticlă. Cele 7 ppn-e sunt pe deplin justificate.
….L-am băut cu plăcere și nesaț, lângă un cașcaval de oaie, la finele unei zile istovitoare.
….Iugi și Alex, cărora le mulțumesc pentru ajutor, cât și consultanților pe probleme tehnice Dan și Make, toți ne-am admirat iscusința și priceperea din curte, care de-abia se mai vedea de sticle și de pahare.
….Week-end-ul următor continuăm lucrările şi revenim.
….Noroc,
….RaSto
Mai este loc pentru un voluntar? Priceput în domeniul tehnic, (practic şi teoretic) cu precădere la dat indicaţii, iar la mod practic, în special la destupat sticle (cu sau fără pocnet, după preferinţele comesenilor) 😉 :))
Centurioane, mi-am notat nr. tau de telefon si te anunt pt. data viitoare 🙂