Prietenul la munte se cunoaște

….Ce ziceți de puțină răcoare la munte?
….E frumos și la mare, dar parcă îmi era dor de cabana de la Dâmbovicioara, de intrarea în cheile sale frumoase și restul peisajului superb. Nu ascund că îmi era dor și de terasa Pensiunii Cerbul. Şi poftă de un păstrav la grătar și restul bunătăților făcute de Cristi Ochi- propietarul așezământului. Și ce vin credeți că îmi propune Cristi? Cu lacrimi în ochi m-am îmbrățișat cu Castel Stârmina sauvignon blanc 2012. Prietenul meu vechi. Doamne, câte aveam să ne spunem de-un an de zile… Odată destupat, ne-am pupat pe toate părțile, până a sosit propunerea bucătarului: muşchiuleţ de viţel la sloi cu cartofi!!
….Păi se potriveşte viţelul cu sauvignonul? O fi bine, domu’ Cristi? Şi am încercat. Prima impresie a fost că mănânc pulpiţe de pui la cuptor cu ceva iz de afumătură. Reiau vinul gălbior-verzui și-mi dau cu nasul prin el. Afumătura bate mireasma vinului, de altfel destul parfumat, plăcut și destul de îmbietor.  Notele de degustarea ale vinului se îmbină cu gustul vițelului sloit și nu știi care pe care. Cert este că nenea Iustin iar m-a făcut să-mi scot pălăria în fața unui vin de 17-18 lei, care e cam greu de bătut în momentul ăsta. Și să știți că doar cu o sticlă la masă, alături de 2-3 prieteni, nu faci treabă. Așa că am mai luat una și acum pot să vă spun că stă foarte bine cu alcoolul, simți și aciditate și tipicitate și gust plăcut acrișor și mai vrei. Sauvinion blanc Castel Starmina 2012 de la Vinarte merită încercat la serate lungi de vară, iar când se face mai răcoare, ori vă ridicați gulerele, ori mai renunțați la apă. Simplu.
….RaSto