Rose Riviera 2011 LacertA

    Ultimele zile călduroase de vară. Tundem iarba în curte, stropim și după atâta muncă istovitoare, zic să ne omenim cu un vin roze, că n-am mai băut de ceva timp. Numita Rose Riviera 2011 se ia de gât din răcitor (ținută la 9 grdC), se desface de dop și dau să mai citesc odată pe spatele duduiei: “vinificat în alb din Blaufraenkisch” (soi austriac, taninos, cu aromă de cireșe). Vinul ăsta a fost lansat doamnelor, drept Marţişor în luna martie 2012. Frumos. La 6 luni de la eveniment sărbătorim şi noi “autumn equinox”  după cosit.
Ce zic analizele de laborator?  Culoare frumoasă de sirop de căpșuni și ceva somon, cu stralucire și picioruse lunuungi. Miroase bine, fructe roșii de pădure și căpșunele. Atacul acid, acrișor, fructos cu urmă usoară de amărui și alcool, care apoi se echilibrează. Se simte ceva elegant acolo, dar în stilul lui Mihai Baniţă, pe care l-am auzit cu urechile mele: „mie-mi plac vinurile un pic mai alcoolice”.
Reiau paharul și îl agit iar, de dragul piciorușelor alea lungi. Îmi imaginez o don’şoara cu pantofi cu tocuri mari și care face reclamă la ciorapi roz. Ei bine, piciorușele se scurg în gură și nu-ți stau în gât, pentru că vinul e bun, dar nici pe după umeri nu poți să le dai… Hai, gata cu viziunile.
Din punctul meu de vedere, se clasează în primele 3 vinuri roze din România.
E mai bine să numeri paharele băute, pentru că la 13,8 grade alcool, te cam face. Băut seara pe terase la mare, cu brânzici fine, vinul va ieși și mai bine în evidență, mai ales dacă  ai franțuzoaica lânga tine.

RaSto