Afară este o vreme câinească. Este burniţa, o atmosferă mohorâtă, apăsătoare şi pe deasupra oraşul este plin de bălţi şi noroaie. Aproape, condiţiile ideale de a nu ieşi din casă! Dacă se întâmplă să o faci, te înnămoleşti ca porcul şi inevitabil devii un pachet de draci. Nu de alta, dar maşinile te stropesc cu noroi din cap până în picioare, lumea urlă de zici că-i descreierata, ce mai…, un tablou apocaliptic.
Ca şi când toate acestea nu ar fi de ajuns, astăzi este şi o aglomeraţie ca înainte de Crăciun. Oraşul era blocat, circulaţia înţepenită şi peste tot sunt cozi ca-n vremea lui Ceauşescu. De ce? Este Sâmbăta Morţilor frate, în morţii… .
Şi eu, ce am făcut? Am ieşit la cumpărături, m-am îngrămădit şi îmboldit cu toate babele pământului prin magazine, m-am umplut de draci şi de noroi din cap până-n picioare şi aproape că am pierdut ziua de pomană. Nu am avut “sânge” să-mi termin cumpărăturile, că pe nesimţite s-a făcut ora 17.00 şi muream de foame (eram plecat de dimineaţă), iar pe deasupra, dacă aş mai fi rămas atârnat pe la vreo coadă, cu siguranţă vreo două babe împreună cu moşii lor, plecau în lumea celor drepţi. Şi ar fi fost păcat… Păcat pentru mine zic, că sunt băiat tânăr!
Aşadar, am lăsat totul baltă, m-am întors acasă şi am început să fac ceea ce trebuia de fapt. Adică să mănânc, să beau şi să mă simt bine.
Scurt de tot, am aruncat două cotlete de berbecuţ pe grătar şi în premieră am desfăcut două sticle de vin. Ambele sticle au fost cu vin roşu şi anume: Chateauneuf – du Pape, Domaine Barville 2007 şi Cuvee Charlotte 2010, S.E.R.V.E. Ambele sunt vinuri scumpe, primul putând fi achiziţionat de aici la 162 ron, cel de al doilea la 84,32 ron de aici.
Acum să vedem vinurile:
Chateauneuf – du Pape Domaine Barville 2007, alcool 14,5%
Culoare: rubinie cu o uşoară nuanţă cărămizie, limpiditate bună, dar puţin opac, nu foarte strălucitor.
Nas: persistenta medie, direct, cu fructe de pădure pentru început şi condimente din belşug, apoi ceva aromele terţiare de piele de animal şi sânge. Ce să spun, după părerea mea, aromele nu sunt foarte precise, foarte curate şi se simte mirosul de alcool etilic. Nu deranjant, dar se simte…
Gustul: amplu, bogat, gros, cu fructe de pădure uşor acrişoare, piper şi cuişoare. Aciditatea este bună, tanini fermi ce nu deranjează şi nici nu-ţi usucă gura. Alcoolul nu se simte absolut deloc. Finalul este lung şi elegant cu cireşe amare şi migdale. Un vin plăcut şi catifelat cu o structură excelentă, dar parcă puţin prea greoi pentru gustul meu.
Cuvee Charlotte 2010, S.E.R.V.E, alcool 14,5%
Culoare: rubinie, limpede şi strălucitoare.
Nas: începe tot cu fructe de pădure, poate şi puţină prună, mentă, ceva condimente. Dar, cu toate că vinul este tânăr şi încă nu au apărut aromele terţiare nasul este mai sofisticat, enigmatic, ce parcă te îmbie să-l descoperi. Este fin, curat şi cu un uşor iz plăcut de vanilie. Aromele acestui Cuvee Charlotte personal le apreciez mai mult decât ale primul vin, pe care le consider puţin cam dure, sau rustice, să zic.
Gustul: vine cu fructe de pădure, lemn dulce, piper şi o idee de scorţişoară. Aciditatea este bună, taninii integraţi, la fel şi alcoolul. La “corp” mi se pare că nu sta la fel de bine ca şi cel de mai sus, fiind mai “uşor” şi parcă finalul nu la fel de lung.
Dar, ca şi concluzie generală, chiar dacă Chateauneuf-ul – du Pape are o structură şi complexitate net superioară, gustul mult mai evoluat şi mai complex, personal eu prefer Cuvee-ul Charlotte fiind mai plăcut, mai elegant, mai uşor şi deci mai băubil. A fost o bucurie să-l întâlnesc tocmai astăzi, după neplăcerile avute şi vă asigur că mi-a redat imediat bună dispoziţie.
Bogdan
.
.
.
.
.
Comentarii recente