“Lauri” de la Alira

Scris la 14 aprilie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Săptămâna trecută am fost invitat la o degustare – Alira. Au fost cei doi “Lauri” şi două rozeuri.

Încep să vă povestesc despre Lauri –Cuvee Aliman 2011 şi Cuvee Rasova 2011, apoi câteva cuvinte despre rozeuri.

Aceşti “Lauri” au apărut pentru vânzare în reţeaua de retail, conceptul fiind nou creat începând cu eticheta, poveştile şi vinurile în sine. Nu este prima dată când degust aceste vinuri şi impresia mea a rămas aceeaşi. Vinurile trebuie deschise cu minim două, trei ore înainte de a fi băute. Iniţial au un nas greu, închis, de sânge, carne crudă. Apoi, încet, încet, după cum spuneam, încep să se deschidă, aromele devin mai prietenoase, apar fructele roşii, condimente şi parcă ceva vanilie.

Gustul, dacă la Cuvee Aliman este simplu, direct fără mari pretenţii, la Cuvee Rasova lucrurile se schimbă. Rasova este un vin mult mai corpolent, cu o structură mai amplă cu tanini încă verzi dar foarte puternici şi cu un final lung şi persistent. Un vin dintr-o clasă superioară atât ca şi calitate, dar şi preţ. Dacă Cuvee Aliman ajunge la preţ de raft în jur de 25 ron, Cuvee Rasova urca spre 45-50 ron. Eu personal voi cumpăra aceste vinuri, dar cred că le voi păstra cel puţin încă un an înainte de a le deschide.

Alira Rose 2013 este un vin făcut în genul Provence, de culoare somon foarte deschisă, cu arome florale suave, discrete şi un gust plăcut şi fresh.

O surpriză pentru mine a fost însă, Lauri Cuvee Rosa 2013. La preţul de aproximativ 20 ron este vinul ideal pentru grătarul de duminică cu prietenii, terasa de la mare, sau cluburile de noapte. Este demisec, cu un rest de zahăr de aproximativ 4% (dacă am reţinut corect), alcoolul 12,5% şi cu o culoare roz ceva mai închisă. Aromele îţi dau o senzaţie de fructe coapte, dulci, iar gustul este nemaipomenit de prietenos. Echilibrat, cu o aciditate mare şi creându-ţi senzaţia de vin uşor acidulat, frizzante, nu te lasă să te mai opreşti din băut. L-am încercat rece, dar şi cald după o jumătate de oră sau mai bine de stat în pahar şi vă pot spune, că a fost la fel de bun, la fel de plăcut aromat şi fără să mă deranjeze în vreun fel alcoolul, sau să pară dezechilibrat. Cred, că va fi unul dintre vinurile de “chefuri” ale acestei veri şi dacă ar putea poveştii, multe năzdravanii ne-ar fi dat să auzim. Dacă, o voi comite şi eu, povestea o voi aşterne aici. Vă promit!

Bogdan

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *