#Winelover. Episodul 3. Budapesta. Prima parte.
—Duminică am fost la Budapesta la o noua întâlnire a grupului de #winelover-i.
—Iniţiativa lui Luiz Alberto, dar şi a celor de la Taste Hungary (Carolyn şi Gabor Banfalvi). O seară de BYOB, desigur, unde fiecare a adus câte ceva din partea sa de lume, şi care, spre deosebire de alte dăti, toţi am avut timp suficient de prezentare a soiurilor, vinului, poveştii etc. 
Taste Hungary e amplasat într-un demisol din buricul oraşului şi reprezintă un fel de Tasting Room de-al nostru, dar cu specific exclusiv maghiar, de la mâncare şi până la soiurile de vin pe care le poţi degusta acolo sau cumpăra pentru acasă.
—Am ajuns suficient de devreme ca să pot pune la rece vinurile cu care venisem după un drum cu avionul până la Timişoara şi cu o maşină Global Connexion până la Budapesta. Dupa forma sticlelor am fost întrebat dacă sunt spumante pentru a fi răcite într-un loc separat. Le-am explicat că sunt vinuri liniştite, dar cam zgâlţâite de pe drum. Când le-am spus ca vin din România, de dupa cuptor a ieşit Gabo, salutându-mă în româneşte şi urându-mi bun venit, ea fiind cea care ne pregătea masa şi care (antreprenor fiind) face parte dintr-un proiect de promovare a zonei viticole Tokaj, pregătind tot felul de bunătăţuri ungureşti pentru vizitatorii cramelor.
—În scurt timp au tot sosit iubitorii de vin ce-şi atârnaseră de mână fiecare, câte una sau două sticle preferate. Din Slovacia, S.U.A., Austria, Italia, Germania, dar mai ales maghiari au pus la bătaie tot felul de vinuri, unde cele de Tokaj erau preponderente. Şi cum printre alte politeţuri mă tot conversam în româneşte cu Gabo (originară din Baia Mare), apare şi fac cunoştinţă cu Loszlo Balint, bucuros că poate să-şi mai amintească limba română, pe care n-a prea mai exersat-o din 1990, de când a părăsit oraşul de baştină, Tg. Mureş. Şi uite-aşa, minicomunitatea de limbă română începuse să devină din ce în ce mai vocală, alternând cu aprecieri despre vinuri în engleză şi ceva maghiară. Am beneficiat şi de prezenţa unui vinificator local care era aproape mangă, deoarece în week-end se desfăşurase un festival de vin şi omul (profi fiind) a încercat toate vinurile expozanţilor (pe motiv de schimb de experienţă).
—Pe motiv că există (în spatele legendei) o posibilă legatură ştiinţifică între Furmint şi Grasa de Cotnari, i-am servit cu Colocviu la Moscova (în 2 exemplare) şi le-am spus tot ce ştiam eu despre provenienţa soiului, mic istoric, stil de vinificare şi crama nouă de la Vlădoianu. În afara aprecierilor politicoase de rigoare, Luiz m-a luat deoparte şi m-a întrebat dacă pot veni cu acelaşi vin şi la Montreux (#DWCC) în noiembrie. I-am promis că mă gândesc, dar nu promit, pentru că mai sunt şi alte vinuri de prezentat.
—I-a plăcut aroma, aciditatea ridicată și ineditul soiului mai ales pentru un brazilian stabilit în America și care cutreieră Europa 80% din an.
—În tot timpul astă, prin fața noastră s-au perindat platouri cu brânzeturi de 6 feluri, salate de vinete, 
dovlecei și mai ales mezeluri în 3 genuri diferite: spicy, iuți și picante. Toate aveau să ne pregătească pentru salba de vinuri roșii.
—Până atunci, însă, Loți Balint a intervenit cu un spumant din furmint, dar mai ales cu un vin tot din producție proprie – 2010, 2011 și 2012, furmintul din urmă fiind foarte tare pe placul meu. Felicitări!
—Partea a 2-a o aflați maîne.
—Cu bine,
—RaSto
TASTEVIN – Confreria Vinului
Desigur aţi bănuit că este vorba despre o confrăţie, sau o grupare de oameni cu vederi şi pasiuni comune, sau cum vreţi voi să o numiţi. Dar, cine sunt mai exact membrii acestui proiect:
– SORLA – cel mai mare distribuitor de vinuri din România, reprezentat de domnul Florin Chiţu;
WWW.SAVORHD.TV – singurul web TV de gastronomie din România, proprietate a domnului Achim Laurenţiu Avram, cunoscut publicului ca preşedinte al Sommelier Federation România
ARGR ZEXE – Asociaţia pentru Restaurarea Gastronomiei Romaneşti, organizaţie nonprofit al cărei preşedinte executiv este domnul Alexandru Consulea, iar preşedinte onorific domnul Andrei Pleşu. ARGR ZEXE îşi propune redefinirea gastronomiei romaneşti ca element al patrimoniului naţional şi reintegrarea acesteia în circuitul valorilor europene.
CONFRERIA VINULUI – “TASTEVIN” promovează vinurile romaneşti de înaltă calitate, obiceiurile şi tradiţiile legate de cultura vinului şi a viţei-de-vie şi încurajează turismul oeno-viticol, astfel încât România să devină o destinaţie gastronomică.
De asemeni, Confreria urmăreşte o evaluare transparentă a vinurilor (cu vizibilitate în segmentul HORECA), făcută de către un juriu care, surpriză, va fi numai parţial format din specialişti. Noul concept propune ca alături de sommelieri, oenologi, degustători, producători, chefs, bloggeri specializaţi, să participe la evaluări şi oameni de cultură, jurnalişti, critici gastronomici, operatori din industria ospitalităţii, pasionaţi de fenomen.
Calificativele obţinute în urma jurizării vor purta numele de Note Zexe, iar vinurile laureate vor primi din partea CONFRERIEI VINULUI – “TASTEVIN” însemne menite să le ateste calitatea.
Acestea fiind spuse, ţin să vă menţionez că a fost o cinste pentru mine, să fiu invitat săptămâna aceasta la “Restaurant-Zahana ZEXE”, pentru partea a doua, a evaluării vinurilor roze. Vinurile, aşezate după categorii de preţ, au fost per total interesante, cu toate că pe majoritatea le ştiam, le degustasem, dar mi-a plăcut foarte mult atmosfera, mi-au plăcut oamenii şi pasiunea care o transmiteau prin toţi porii. Un proiect nemaipomenit, desfăşurat într-o locaţie mai mult decât pitorească, cu preparate extraordinare şi un deşert care-ţi oferă gusturi şi senzaţii greu de descris pe hârtie.
A fost o seară pe care nu o voi uita vreodată, dar pe care sper să mi-o reamintesc măcar parţial, prin cât mai multe incursiuni în lumea Restaurantului Zahanaua – Zexe!
P.S. Foto Valentin Cefalau şi TASTEVIN – Confreria Vinului
Bogdan
Mai multeNew Rose
—
Cu ceva timp în urmă am participat la o evaluare de roseuri românești sub emblema TASTEVIN – Confreria Vinului. A fost evaluarea cu numarului 1 pentru roseurile de pe piața noastră, iar despre generoșii organizatori și structura arbitrilor puteți citi aici, așa că am să mă rezum la unul din vinurile pe care le-am redescoperit și care mi-a plăcut foarte mult. E vorba de Alira 2013.
—Tot acolo am aflat că acest vin nu a fost oficial lansat (explicațiile ce țin de distribuție, nefindu-mi foarte clare), totuși, am insistat să comand o cutie din acest vin, iar în câteva zile am putut să-l iau la bani mărunți. 
—Genul de culoare pe care-l prezintă acest vin (din fetească neagră și cabenet sauvignon) este una pe care mai toți producătorii noștri se străduiesc să o nimerească. Culoare rose de Provence fără dubii, pală, de sirop diluat de căpșune cu inserție portocalie… aproape perfect.
—Redegustat dupa câteva luni (la Ginger), e mult mai bun acum, pentru că îi simţi mai bine şi aromele, dar şi nuanţele de grapefruit roşu, ceva cireșe, aglomerație de fructe de pădure, unde fragii domină gustul. Echilibru foarte bun dintre aciditate şi alcool (12,5%), fin, elegant și mai ales revigorant. Nu pot fi zgârcit și am pregătit +7papioane din 8, iar reîntâlnirea cu Alira rose 2013 va fi mereu o plăcere.
—Cu bine,
—RaSto
Săptămâna cu succese
—Săptămâna trecută a fost una de succes pentru sportivii noştri.
—Mai întâi, pe 4 septembrie, naţionala noastră de fotbal U21 a bătut echipa din Muntenegru după o repriză secundă extraordinară. Nu știu ce poţiune magică le-a pus Viorel Moldovan jucătorilor, dar dupa 1-3 (la pauză) au terminat învingători cu 4-3. Nu-mi aduc aminte de vreo răsturanare de scor în favoarea noastră la nivel de echipă naţională. Bravo lor!
—Baschet 3 la 3! Până de curând nici nu știam că există concursuri oficiale. Ei, uite ca există și ai noștri sunt buni. Au caștigat finala europeană (ținută în Piața Universității) suflându-le spuma de la bere-n ochi slovenilor și luându-le medaliile de aur. Bun așa!
—A venit şi ziua de duminică, când seara, naţionala mare de fotbal avea de reglat nişte 
conturi cu grecii, care, pe cât de primitori sunt ei cu turiştii români, ne-au tras-o în barajul pentru Brazilia. Acolo unde jucătorii lor au avut cel mai urât joc, cea mai plictisitoare prestaţie şi cea mai norocoasă calificare din grupe, uitându-se la echipe mai mari cum se îmbarcau spre casă (Spania, Portugalia, Anglia, Italia, Rusia).
—Eu eram încrezător tocmai datorită zvonurilor că Pițurcă pleacă definitiv în țările calde după acest meci și pentru că oltean (el) fiind, poate i-a mai rămas un dram de mândrie și zvâc, încât ca să plece după un rezultat, măcar, onorabil, dacă nu unul mare. Tocmai de-aia mă pregătisem să văd meciul, urmând să deschid doar una din cele doua sticle, funcţie de evolutia meciului.
— 
Pusesem la bătaie un sauvignon grecesc, pe care prima dată l-am degustat la Corks și unde facându-i-se milă de mine, Horia mi-a adus o sticlă la întoarcerea sa din vacanța grecească de prin crame. Alături în luptă, pusesem un Revelatio 2013 primit de la Dan Balaban și așteptam pe uscat să văd ce vin deschid. Să-i dea Dumnezeu sănătate lui Holebas (care l-a faultat pe Chipciu în min. 9) și… 11 metri pentru România. Marica de abia își așeza mingea pe var, că eu (expresia iscusinței la deschis sticle de vin) eram cu dopu-n nas pentru verificare. Gol marcat de Marica și spor la umplut paharul cu Alpha 2013.
—De-aici încolo, meciul a trecut în plan secund, pentru că acest sauvignon bate un alt vin (drag mie), Chateau La Verriere. Alfa are o culoare pal-gălbuie, iar inserțiile verzui apăreau numai când apărea în prim-plan Tătărușanu, care, am observat că a învățat să iasă la centrări și să boxeze. Vinul ăsta are în miros toate caracteristicile unui sauvignon blanc: pisoi fără pamperși, soc la greu, ardei gras fără număr, ierburi uscate și tot ce-i trebuie. Tipicitate de mare clasă și te face nerăbdător să-l deguști.
—Aproape că nici n-am obervat când a fost eliminat Marica pentru un șpagat pe verticală spre coafura unui jucător grec, pentru că atacul fresh, vioi și zvelt al sauvignonului Alpha Estate, m-a copleșit. Note florale complexe, revigorante, aciditate „așezată” sus și în mare echilibru cu alcoolul (13,5%). Ceea ce găsesc definitoriu la vinul ăsta este eleganța, delicatețea și postgusul mediu spre lung.
—
Ultimele 20 de minute ale meciului m-au găsit într-un extaz, chiar dacă Pițurcă dădea din mâini ca la 2-1 zar de fugă și doar schimbarea lui Maxim cu Enache mi-a mai trezit interesul.
—Revenind la sauvignonul de la Alpha Estate (cramă ce se numără printre cele lăudate de Wine & Spirits Magazine) vă sfătuiesc să-l încercați măcar pentru că i-am acordat +7,5 papioane și nu sunt sigur că n-am fost cam zgârcit.
—Așa am rămas eu cu Revelatio 2013 nebăut, dar nu-mi pare rău, pentru că mi-a spus mie cineva , că e bun și mai încolo. Ne mai întâlnim noi.
—Mare băftos Piți, ăsta, pentru că s-a terminat meciul cu ai noștri victorioși și cu o opțiune importantă pentru calificarea la Euro 2016. Dar vorba lui Costin Stucan, nu scăpăm de personaj?
—Cu bine,
—RaSto
.
.
Comentarii recente