Cu ce-am rămas?

Scris la 4 august 2013 in Povesti despre vin, Slider | 9 comentarii

….Am avut o zi la dispoziție să le-arăt unor prieteni americani frumusețiile patriei. Plecați la 9.3o din Chitila, am gonit spre Cheile Dâmbovicioarei, am luat-o pe scurtătură spre Bran și le-am propus să viziteze Castelul Bran, că tot știau ei ceva despre un vampir ciudat din Transilvania. Apoi , i-am amețit cu mașina pe serpentine până la Azuga la Rhein Winery să vadă cum se face spumantul pe-aici și fuga la Sinaia, unde , binențeles, Castelul Peleș era închis. Și uitându-mă eu din aleea pietruită la frumosul castel, și pentru că tot aveam în mașină un vin de sorginte prusacă, zic să fac o poză.
….Rhein Riesling de la Budureasca, iar de curând terminasem de citit povestea lui  Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen scrisă de Paul Lindenberg. Ce legatură să fie între frumosul castel al regelui Carol I și un riesling de Rhein  românesc? Ei bine, cei familiarizați cu istoria, geografia și istoricul soiurilor de vin vor face imediat legăturile corecte, iar pe ceilalți îi invit să citeasca și cartea și să guste Rhein Rieslingul de Budureasca. La sfârșitul celor două, veți rămâne cu întrebarea: am avut germani în România, dar cu ce-am rămas de pe urma lor? Și o să vedeți că nu sunt puține lucruri, iar cele mai multe sunt lucruri bune și marcante.
….Și-acum, despre vin: lăsând deoparte eticheta simplă și culoarea galben-verzuie, trecem direct la mirosul licorii, care nu prea seamănă cu niciun rhein riesling făcut pe la noi (nici nu știu mai mult de 4 variante). Nu vine nicio tentă de petrol, însă aduce a tămâioasă, cu iz trandafiriu și citrice crude, care amestecate nu displac deloc. Nasul e foarte promițator și trecem la gust. Atac destul de acidulat, dar remarc o mineralitate caracteristică, vinul fiind extractiv, trockener bine de tot, dar și gustos. Cu alcoolol stă bine, fiind așezat corect și ai senzația după a doua gură că bei un vin zglobiu. După ce te obișnuiești cu gustul de sâmbure de caisă şi cârcei de viţă, începe să-ți placă. Răcit bine, dar și lăsat să ia aer 3-4 minute, te și gândești cu ce să-l asociezi. Și chiar dacă pe contraetichetă ai trimiteri la tot felul de mișcatoare de prin apă, eu zic să-l încercați și cu ceva cărniță de porc slabă, ceva sos ușor și legume de sezon.
….Cele aproape 7 papioane sunt rezervate acestui vin și nu uitați de povestea cu germanii din România.
….Anbeten Glas in Ihrer Ehre,
….RaSto

De ce iubesc femeile vinul? ( publicat in vinul.ro)

Scris la 2 august 2013 in Povesti despre vin | Un comentariu

Cum spune si titlul, aici o sa vorbim despre vin, nu despre englezoaicele care beau bere prin pub-uri pana fac pe ele, sau rusoaicele care consuma vodca pana pleaca pe targa din discoteci, sau cluburi. E clar pentru toata lumea, ca acestea au un singur scop in viata – si anume sa se imbete crita!

Dar, de la un timp incoace, din ce in ce mai multe femei participa la degustari, incep sa le sclipeasca ochii de cum deschizi discutia despre cate un vin exceptional, le citesti pe fata satisfactia aproape orgasmica de la primul pahar de vin dus la gura.

Initial, sincer va spun,  am crezut ca este vorba despre faptul ca vor sa braveze, sau sa epateze, dar acum sunt convins ca am fost naiv, explicatia dragostei fata de vin fiind mult mai adanca.

Studiind amanuntit problema (deoarece oamenii de stiinta englezi inca nu au facut-o), am ajuns la cateva concluzii simple, pe care doresc sa vi le impartasesc.

In primul rand ,am observat ca femeia iubeste exact acelasi vin ca si barbatul,iar expresiile: vin dulce pentru doamne, sau vin moale feminin, sunt derizorii. Sa-i spuneti voi femeii ca e moale, din orice punct de vedere… si mai vorbim! Bine de stiut este ca prefera tot vinul rosu la carne rosie, cabernetul sauvignon la preparate din vita, vinul dulce la desert, si am putea continua…

Vesnica iubitoare de frumos si eleganta, este permanent indragostita de aceasta licoare magica si tot ce indeamna ea. De la culoarea luminoasa pe care o are in pahar si atingerea matosoasa a vinului cu varful limbii, pana la piscaturile nebunaticelor “bule”din sampanie, sau starea placut  euforica de dupa primul pahar,  totul reprezinta fascinatie vizuala si senzoriala pentru femeie. Adevarul este ca vinul tinde spre perfectiune fiind incadrat la arta pura,arta care este parte din fiinta gingaselor creaturi.

Spirit sensibil si romantic,femeia este prima care traieste bucuria sau suferinta launtrica din spatele povestilor lumii vinului, sau legendelor artei degustarii. Ce femeie nu ar fi topita, cand l-ar vedea pe James Bond, ducand numai pentru o secunda paharul de vin rosu la nas, apoi cu importanta in glas si mima de cunoscator ar exclama: Bacanta Merlot 2009 de la Crama Garboiu, de exemplu? Nu aceste momente mistice pot umple de bucurie sufletul neprihanit al unei femei?

Dar, daca tot James Bond ar spune ca acest Bacanta Merlot 2009 te imbie cu  aromele fructelor de padure imbracate in haina usoara de vanilie? Ca este un vin echilibrat, cu aciditate cat ii trebuie si un final lung cu gust de ciocolata cu visine? Sau, ca este un vin care-ti lasa o senzatie de prospetime, eleganta si o catifelare placuta a gustului.

Deci, ce ziceti ca ar face imediat femeia in aceasta situatie?

Eu cred ca nu ar rezista tentatiei de a cumpara si desface o sticla chiar in acest moment! Nu singura ,bineinteles, ci alaturi de cate un James Bond mioritic, enigmatic si frumos, bland, dar puternic si protector precum cel din poveste. Dar, eu acum va las, ca vad la poarta, doua muze nu una, cu cate o sticla de Bacanta in mana…

Bogdan

De la etilism la elitism

Scris la 30 iulie 2013 in Povesti despre vin | 4 comentarii

….Un amic îmi povestea o parte din agitata sa tinerețe, din începutul studenției. Ceva mai mult de 25 de ani de-atunci. Răzvane!..când mergeam la căminiști, până nu ne făceam…mangă, să ne scoată vier pfoten cu paznicii, nu ne lăsam! Cred c-am băut piscine de vodkă și drojdeli de-alea tâmpite! Cu Brifcor, cu Quick,..că Pepsi, nu găseai oricând…Apoi, am dat de vin. Ne-a deschis ochii unul mai mare decât noi. Rupeam banca-n parc cu „corabioara” de la Murfatlar. Parcă eram apucaţi: video şi băutură. De-aia …motorină! Acum nu mai merge. Nici ficatul nu mai  ține.
….Și spovedania asta o ascultam la o degustare de vinuri, unde vedeta propriuzisă era asocierea cu mâncarea. Ce să se fi întâmplat între timp?
….Die Hard-ul nostru, acum de 58 de ani, Bruce Willis, scăpat de alcoolism, spune că: nu puteam să scap de alcool, bând o sticlă de vodkă pe zi. Acum beau vin, mai ales când mănânc. Gene Erwin- profesor de ştiințe farmaceutice- anunţa că factori genetici, dar mai ales cei de mediu cresc consumul de alcool.
….Nu tratăm problema de genetică, dar mediul de dezvoltare umană și socială, tind să cred că sunt de mare importanță.  Mediul de educație, care nu ține de numărul de ani de școală acumulați, ci grupul de prieteni, anturajul, gașca de apropiați, amici, colegi pot conta în parcursul de alegere a ceea ce vei consuma pe mai departe. Și ce, și cât, și cum. Pentru că nu cred, că fiind prieten cu Dorel din reclamă, vei comanda cel mai potrivit chardonnay sau cupaj de vin alb într-un restaurant pricopsit, dacă vrei să mănânci o sofisticărie de somon cu sos franțuzit.
….Vinul nu este numai rezultatul uneia dintre cele 50 de idei mari care au schimbat lumea, el este și un element aproape nelipsit în momente importante ale vieţii. Şi nu în ultimul rând, este o plăcere. În ultimul timp vinul este sinonim cu bunul gust, cu gastronomia rafinată şi cultura. Și spui despre o persoană care se pricepe la vin că e o persoană sofisticată. Şi nu mă refer la vinul făcut din bolta porții lui tataie.
….E suficient să citești, să te informezi și să asculți oameni care se pricep la vin, fără să îl testezi, fără să îi faci propria analiză? Nu. Însă, vinul nu e chiar ieftin. Vinurile cu care să te bagi în vorbă în domeniul ăsta costa și 200 lei o sticlă.
….Și iată că pe lângă educație şi anturaj, mai apare un element destul de complicat: statutul social. Studii făcute în România spun că profilul consumatorului de vin, locuieşte în capitală şi în oraşele mari ale ţării, sunt cei cu studii superioare şi meserii în care contează afirmarea. Venitul este peste 2000 de lei şi un stil de viaţă care îndeamnă la hedonism ca recompensă a muncii. Cei care au crescut consumul de vin fac parte din clasa medie, aflată în ascensiune în România, alcătuită din oameni care ţin la cultivarea şi afirmarea individuală în afara serviciului. Rafinamentul gastronomic nu stă nici el deoparte şi vine să completeze cu succes afirmarea vinului bun.
….Vinul bun și gastronomia au atribute aspiraţionale şi sunt elemente esenţiale ale celor care îşi doresc să trăiască bine. Ei sunt numiţi hedoniştii cultivaţi , adică acei oameni care doresc să ducă o viaţă fără griji, să se bucure de confortul material, de cultură şi de echilibru. Informarea privind vinurile are un nucleu în jurul căruia gravitează găsirea calităţii. Frecvent își doreasc vinuri din ediţii limitate pentru că vor neapărat să consume calitate megapremium.
….Până la urmă, vinul este chiar un simbol al statutului social și un vector excelent de socializare, fiind alăturat adesea discuțiilor despre artă, istorie, geografie, tradiții, gastronomie, iar drumul până la elită nici nu mai e lung.
….Să nu disperăm. Între etilism și elitism avem o viață întreagă. Ficatul să ne țină.
….RaSto

_____________________________________________________________________________________________________________________________
English version
From Ethylism To Elitism
—-A friend told me some things from his restless youth, from his early years as a student…a little bit more than 25 years since then. “ Hey Razvan! …when we went to the student hostels we did not give up until we got really drunk…as drunk as a sow…guards would have kicked us out!
I think I drank tons of vodka and those stupid scum! With shitty juice or something else… Pepsi could not be found anytime…then I met wine. Somebody bigger than us opened our eyes. We partied hard in the park thanks to the cheap “Little Ship” wine from Murfatlar Winery. It was like we had no choice: video and drinking. That kind: fuel! It does not work anymore. Not even the liver stands so much”.
—-This confession I listened at a wine tasting where the star was nothing else than the association with food. What might have happened meanwhile?
58 years ago, our Die Hard hero- Bruce Willis, healed by alcoholism said: I could not have got rid of alcohol by drinking a bottle of vodka a day. Now, I am drinking wine, especially when I am eating. Gene Erwin – professor of pharmaceutical science announced that genetics, mainly the environmental factors increase alcohol consumption.
I do not try to study genetics issue here, but I do consider that environment of human and social development is of great importance. The education system which does not mean the number of the study years but friends, the gang, the close ones, buddies, colleagues may influence significantly upon our road towards what we want to do further…and what, and how much and how. I do not think that being a friend with young truck driver, you would order the best Chardonnay or the best blend of white wine in any-who restaurant if you want a sophistication of salmon with a French dressing.
—-Wine is not only the result of one of the 50 big ideas that changed the world, it is also an element almost always present within the most important moments of our lives. Last but not least, it is a pleasure as well. Lately, wine has become synonymous with good taste, exquisite cuisine and culture. And so you can say about a person who is good with wine that he is sophisticated. And I do not mean the wine made from grandpa’s vault vineyard at the countrysid.
Is it sufficient to read, inform yourself and listen to people who are good with wine without testing it, without analyzing it? No. Still, wine is not so cheap. Wines that worth starting a conversation within this field cost even 200 RON a bottle, or more.
—-And here it comes beside education and entourage another element – quite complicated: the social status. Romanian studies reveal that the wine consumer profile lives in the capital and the biggest cities in the country, has a higher education and works in fields where promotion counts. The income exceeds 2000 lei and there is a lifestyle that leads to hedonism as a reward for the work they made. Those who increased the wine consumption are from the middle class, which is rising in Romania, consisted of people who care about their development and personal affirmation after job. Gourmet does not stay away either and it comes to complete successfully a fine wine.
Good wine and gastronomy have promising, essential features important to those who want to live well. They are known as developed hedonists meaning those people who want to live without any concern, enjoy material comfort, culture and balance. Information on wine is essential for those in search for quality. They often desire limited edition wines as it is mandatory for them to test mega premium wines.
—-Eventually, wines are a real symbol of the social status and an excellent factor in order to socialize, most of the times represented by topics such as art, history and geography, customs, cuisine and the road towards the high-class ones is not far away.
—-Not despair, I may say. There is a lifetime between ethylism and elitism. Let the liver support us!
—-RaSto

Degustare Mosia de la Tohani

Scris la 29 iulie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Care ar putea fi maximul pe care ti l-ai putea dori intr-o seara calda la sfarsit de martie, va intreb? Exact! Compania oamenilor frumosi de la Tohani ( si aici nu ma prea refer la barbati J) si multe vinuri bune! Toate, intr-o admosfera relaxata, cu povesti inedite si multa, multa voie buna.

Nu o sa va mai spun decat ca, acest eveniment a fost pregatit si  derulat perfect, apoi o sa trecem repejor la vinuri.

Au fost multe! Multe vinuri din gamele de top ale acestei crame si toate foarte bune. O sa incep cu miniverticala Apogeum – Feteasca Neagra 100%:

Apogeum 2011, alc.13,8% – este un vin usor oxidativ, echilibrat, corpolent, cu tanini fermi si foarte bine structurat. Aromele de visina, lemn dulce si cuisoare, pe care le simti in nas, continua natural pana in postgustul lung al acestuia. Un vin serios, care se afla dupa parerea mea pe pozitiile fruntase ale topului de Feteasca Neagra de la noi din tara.

Apogeum 2012, alc.14% – mai catifelat si mai rotund decat primul, cu tanini mai moi si corpul mai usor, un vin cu siguranta mai versatil din punct de vedere gastronomic decat primul. Atat aromele vanilate cu mult fruct copt, cat si gustul, au o tusa dulceaga, care-l fac foarte prietenos si placut de baut. Nu este cu nimic mai prejos decat primul si sunt convins ca are deja fanii lui.

Apogeum 2013, alc.14% – inca nu este gata, dar de pe acum se poate remarca corpul bogat, complexitatea aromatica si gustativa, ceea ce face din el, un vin care le poate depasi curand pe cele doua surate de mai sus.

A doua miniverticala a fost cea de Merlot – Principele Radu:

Principele Radu 2010, alc.14% – aromatic foarte complex, pe langa notele primare de vanilie, fruct, incep sa apara si cele tertiare de marochinarie, sanguine, sau bacon ori piele de animal. Gustativ este la fel de bogat, pe fondul unui corp plin, dens, simti in gura de la fruct la ciocolata neagra, de le lemn dulce la condiment. Aciditatea este foarte buna, iar postgustul lung si catifelat. Foarte reusit acest vin, iar dupa parerea mea a fost cel mai bun din aceasta degustare.

Principele Radu 2011, alc.14% – aciditatea putin cam jos, iar postgustul o idee cam scurt, cu ceva note vegetale. In rest arome frumoase si gust de fructe proaspete putin afumate coiocolata si migdale.

Principele Radu 2012, alc.14% – si el are o usoara lipsa de aciditate, dar compenseaza cu arome intense de mure, vanilie si cappuccino. Gustativ este foarte fresh, cu fructe acrisoare, si un final plin, cu multa ciocolata neagra.

Au mai fost vinuri dar, despre acestea cu ocazia viitoare!

Ca si concluzie generala – inca intr-o perioada de tatonari si cautari de identitate, vinurile sunt din ce in ce mai bune. Cred de asemenea, ca ar merita o vizibilitate mai buna pe piata, deoarece multi dintre noi nu au auzit inca de ele, nu le-am degustat si e pacat. Mare pacat!

La final nu-mi ramane de spus decat: Felicitari Mosia de la Tohani!

Bogdan

Cu Fify la mare…

Scris la 29 iulie 2013 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Week-end-ul trecut la mare. Mai bine zis, cazat prin Năvodari, mese și plajă în nordul Mamaiei, excursie în 2 Mai și Vama Veche. Vinuri? Multe. Peste tot.
….E primul an când o scoatem pe Fify la mare și tare-mi pare rău că nu mi-a picat fisa până acum, pentru că m-aș fi putut îmbogăți. Micuța caniche a fost vedeta tuturor locurilor pe unde am umblat.
….În prima seară, la Marttinez, unde ne-am pus pe SB-ul Cuvee de’Exellence 2012 recomandat de George Moisescu, Fify n-a prea suportat tobele mari ale celor de la Friends, așa c-am culcat-o în mașină. Am mâncat un superb tot de ciocolată de ziua Denisei și-am comentat cu Cezar, Bogdan D. și Silviu vinul de la Vinarte. Între 6,5 si 7 papioane. Petrecere mare, cu gălăgie și poftă de vin. Ușor din creastă, ne-a facut cu ochiul un cocoș de timişorean, s-a recomandat ca fiind de loc dintre vii și răspunde la porecla de savignon blanc 2012. Pe bune?! ..Și nu puteai să aduci și-o punguță cu ceva bani? …ca în poveste?…Mi-a plăcut Cocoșul dintre vii – vin serios, cu tipicitate, cu structura bună și destul de corpolent. Nimic nu-ți fuge aiurea din armonia de miros, gustul în sine sau tăria.
….A doua zi, la 2 Mai și Vama Veche , Fify a fost atracția plajelor și a restaurantului Bolo Steak– un loc unde mâncarea bună și vinul rezonabil ca preț sunt tare buni prieteni. Îl reținusem de anul trecut. Aici, Crampoșia Arezan 2011 cu caracatiță în sos de lămâie și boabe de piper roșu au fost la înălțime. Cu crâmpoșia asta o să mai avem de lucru, pentru că amicilor noștri Adina, Crânguța, Mugur și Lucian le-a cam plăcut și nu m-am prins când naiba s-a deschis a doau sticlă așa repede. Că ți-e sete la mare, nu-i de mirare, dar 5 pahare în 12 minute…e record local. Aromat, sec, cu toate florile și citricele de pe lume în el și mai ales cu alcoolol bine așezat în pat cu aciditatea, vinul ăsta ne-a deschis apetitul pentru ce avea să urmeze seara.
….Stabilisem baza la La Mama în Mamaia nord, așa că am fugit înapoi, dar ne-am împotmolit prin Eforie Nord unde treceau elefanții Circului Gartner, blocând stațiunea. În Mamaia am luat cinele la La Mama și ne-am mai răcorit c-un Cavaler rose 2012, cu care nu prea făcusem cunoștință până atunci. S-a prezentat politicos, destul de elegant și prietenos la „vorbă”, iar când l-am prins fără gardă, l-am pus jos de nu s-a vazut, ca la un turnir medieval. Fify se uita tot mai atent la mine să vadă cât mă mai ține armura când se perindau tot felul de alte fifi și piți pe platforme pe lângă masa noastră.
….Duminică am reunit gașca cu amicii constănțeni Ghiursel, Migladia și copii și ne-am mai distrat cu sabrarea unor Jacob’s Creek sparkling rose. Fify n-a apreciat efortul deschiderii sticlei cu paharul, considerând-o cam zgomotoasă și și-a văzut mai departe de ședintele foto organizate pe șest de vecinii de sezlong.
….Peste trei săptămâni, mă duc din nou. Cu Fify și aparatul foto, evident, să facem rost de bani: Lume, lume… Nu dați banii pe prostii, faceți poze cu Fify!
….Vacanță plăcută!
….RaSto