“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—-
==-Pe 19 noiembrie nu am ratat ocazia oferita de importatorul Vinimondo, de a degusta unul din vinurile de top ale Italiei, in cadrul Atelierului de Vinuri intitulat ” Sassicaia – Nasterea primului super toscan„.
—-Evenimentul, organizat intr-o locatie bine aleasa pentru renumele vinului – 
restaurantul La Cucina din hotelul J.W. Marriott- a fost onorat cu prezenta de un numar mare de participanti: oenologi, bloggeri, comercianti de vin, sommelieri, oameni politici, practic atat profesionisti cat si doar pasionati de lumea vinului.
—-Din partea producatorului a fost prezenta Priscilla Incisa della Rocchetta, care, dupa prezentarea istoriei familiei care a creat Sassicaia (https://vinimondo.ro/stiri/cine-este-sassicaia), ne-a facut scurte prezentari ale fiecarui vin, dar de la care am aflat mai multe in urma unor discutii avute la masa.
—-Seara am inceput-o (ca de obicei la Atelierele de Vinuri) cu un spumant, Contadi Castaldi – Franciacorta Brut Satin, obtinut 100% din Chardonnay. Perlatie fina si continua, cu note de paine proaspata, mere si chiar fructe uscate (smochine). Destul de dens cu un final mediu spre lung, dar totusi nu foarte fresh, senzatie amplificata de faptul ca (desi am ajuns mai devreme la eveniment) vinul pus deja in pahare nu era suficient de rece.
—-Primul vin rosu a fost Le Difese 2011, (practic al treilea vin al familiei). Un cupaj de 70% Cabernet Sauvignon si 30 % Sangiovese, cu 14 % alcool. Culoarea ii tradeaza varsta, visiniul 
cu tenta purpurie indicand un vin tanar. In nas descoperim fructe negre si anticipam unele senzatii dulci, dar parca si alcoolul isi face simtita prezenta. In gust fructele negre sunt insotite de unele note vegetale si de senzatia glicerinosa indusa de alcool. Corp mediu spre light, tanini neasteptat de moi. Postgust mediu. Este un vin nu prea complex, care poate fi incadrat la categoria vin de zi cu zi. S-a potrivit bine cu un carpaccio de vita cu parmezan.
—-Am continuat cu o mica verticala Guidalberto 2009, 2010 si 2011. Interesanta initiativa organizatorilor de a lasa simultan vinurile pe masa in 3 pahare diferite (pe fiecare pahar fiind trecut anul recoltei), avand astfel posibilitatea de a le analiza repetat, pentru a seziza cat mai bine diferentele dintre ani. Guidalberto (al doilea vin al familiei) este un cupaj de 60 % Cabernet Sauvignon si 40 % Merlot si a fost creat pentru „a fi apreciat tanar, prin comparatie cu Sassicaia”, dupa cum bine a spus producatorul, Nicolo Incisa.
—-Guidalberto 2009 cu o culoare rubiniu inchis, cu nas fructat, condimentat, piele. In gust visina coapta, note dulcege (14 % alcool), corpolenta medie, catifelat, aciditate medie, postgust lung. Un vin extrem de bine echilibrat, care este destul de evoluat si care cred ca mai poate ramane la acest nivel inalt 3-4 ani.
—-Varianta 2010 a debutat cu un nas greu, cu note sulfuroase, cremene si care a necesitat o aerare mai lunga. Anul ploios si-a pus amprenta asupra vinului, aciditatea fiind mult mai sus, insa pe plan aromatic, desi mai discret ca 2009, se prezinta destul de interesant, fiind mai putin dulceag (alcool 13,5%), dar cu note de fructe negre si rosii, condimente. Si taninii sunt un pic mai robusti, dar vinul cred ca are potential de invechire mai mare ca primul.
—-Guidalberto 2011 (14 % alcool), rubiniu, este un vin prea tanar acum, notele de visina astringenta si aciditatea ridicata recomandandu-l pentru un consum in 2-3 ani, potential de invechire avand din plin.
—-Asocierea culinara aleasa de organizatori a fost o exceptionala farfurie cu ravioli, cu rata salbatica si ciuperci (hribi si trufe). Pacat ca ciupercile erau extrem de aromate, acoperind practic aromele vinurilor pentru o perioada.
—-Am incheiat degustarea cu artileria grea: miniverticala Sassicaia 2009, 2010 si 2011. Celebrul supertoscan este realizat din 85% Cabernet Sauvignon si 15% Cabernet Franc si toate variantele au 14 % alcool, extrem de bine integrat.
—-Sassicaia 2009 s-a prezentat extrem de bine: nas elegant de fructe rosii coapte. In gust extrem de rotund, matasos, cu un echilibru bun intre tanini si aciditate si cu un postgust lung. Totusi cred ca ar mai trebui sa mai stea un pic la sticla.
—-Varianta 2010, defavorizata de anul ploios, a inceput cu un nas usor sulfuros (senzatie care dispare dupa o aerare intensa in pahar). Este mai spicy ca 2009, dar per ansamblu destul de asemanator, poate un pic aciditatea mai sus.
—-Sassicaia 2011 (cel putin la masa mea) a inceput cu stangul, sticla avand defect de dop. La a doua incercare am dat de un vin cam tanar, cu un corp mult mai light ca primele variante incercate. Domina in gust visina, tanini mai verzi, aciditatea mai ridicata, iar finalul este usor amarui. Clar un vin scos prea repede pe piata si care mai are 4-5 ani de stat „la cutie”.
—-Asocierea culinara a fost fabulosul Rossini (muschi de vita si foie gras).
—-Favoritul meu in aceasta seara a fost Guidalberto 2009, un vin care este in acest moment cel mai pregatit pentru a fi baut.
—-Sassicaia 2009 si 2010 pot fi si ele incercate acum, dar ar fi pacat sa nu mai fie reincercate peste minim 3 ani, fiind vinuri prea „rasate” ca sa nu fie exploatate la potentialul lor maxim.
—-In concluzie am participat la o seara de vis, cu vinuri cu care nu te intalnesti prea des intr-o viata.
—-
.
.
.
.
.
Comentarii recente