Ultimul târg din Paris. Partea a doua: Gigondas

Scris la 25 aprilie 2020 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-După ce în prima parte in care am trecut în revistă vinurile roze din Provence degustate în perioada 10-12 februarie la târgul WineParis, a venit și randul vinurilor roșii, care erau mai în ton cu anotimpul…și cu vremea extrem de vijelioasă din acea perioadă din Paris.
—-Am încercat să fac o vizită prin Valea Rhone-ului, lucru deloc ușor, spațiul oferit de organizatori producătorilor din această celebră regiune fiind imens, astfel că m-am rezumat la o apelațiune în care am găsit de-a lungul anilor, vinuri bune la prețuri accesibile: Gigondas.
—-Zona de degustare avea circa 44 de exponate, grupate după anii de recoltă: de la 2018 la 2015. N-am putut trece prin toate, având în vedere nivelul ridicat al alcoolului, plus că voiam să mai încerc și alte regiuni sau apelațiuni.  Așa cum mă așteptam, pe 2018 nu prea era de insistat, ambele vinuri degustate având în comun senzația arzătoare lăsată de alcool, plus notele specifice de vin foarte tânăr, neșlefuit.
—-La 2017 însă am dat peste câteva vinuri care mi-au atras atenția:
– Romane Machotte al lui Pierre Amadieu (80% Grenache, 20 % Syrah) s-a dovedit foarte ready to drink, suculent (cireșe în special), spicy, destul de corpolent și cu 15% alcool extrem de bine integrat;
– Domaine Grand Romane de la acelasi Pierre Amadieu,  realizat din 65 % Grenache  20 % Mourvèdre și 15 % Syrah, viile având 40 de ani,  a fost cu o clasă peste primul, mult mai elegant, mai complex, cu un postgust mai persistent, deși suculența și condimentele erau acolo, iar cele 15% alcool…..nici nu le simțeai. De urmărit!
– Chateau Saint Cosme Gigondas, respectiv Le Claux mi-au plăcut, deși cred ca mai au de așteptat pană sa atingă momentul de vârf. Daca Le Claux părea un pic cam baricat, la primul postgustul spicy – amărui parcă cerea imediat o pulpă de miel la cuptor.
– Domaine La Bouissiere Tradition (70% Grenache, 30% Syrah), a părut mai ready to drink, cu mult fruct, taninuri neagresive, lemnul este acolo dar nederanjant, multe condimente (piper, cuișoare), postgust lung. Din nou foarte bine integrat alcoolul (15 % deloc arzător).
—-Anul 2016 l-am început în forță, dând din prima peste un vin minunat: Domaine Dauvergne Ranvier Grand Vin (Grenache majoritar, Syrah și Mourvedre). Un vin extrem de fin, elegant, cu fructe picante, taninuri medii, alcool (14,5%) extrem de bine integrat și un postgust interminabil.
-Arcane L’Hermite 2016 (100% Grenache, 14,5%) a părut mai light, dar la fel de fin, și de atrăgător ca precedentul, poate postgustul fiind parcă mai „timid”.
—-Chateau La Croix des Pines Le Parpaillon 2016 (60% Grenache, 20 % Syrah, 20% Mourvèdre), a fost primul vin organic al degustării, cu note de plante aromatice,  taninuri mai îndrăznețe, ușor vanilat, postgust peste medie. Un vin fin, plăcut.
-Domaine La Ligiere Les Bergines 2016 (vin bio, 70% Grenache din vii de 50 ani, 30% Mourvedre din vii de „numai” 30 ani), mi s-a părut peste precedentul, punctând la eleganta, taninuri mai catifelate, având parca mai mult „zvâc”, poate și de la o tentă mai picantă. Ambele deși aveau 15% alcool…nu îl simțeai.
—-Am incheiat degustarea cu două vinuri mari din anul 2015:
-Chateau du Trignon de la Famille Quiot (Grenache, Syrah, Mourvedre, Cinsault), suculent (cireșe, prune), taninuri catifelate, aciditate vioaie, ușor spicy, alcool nederanjant (15%), postgust lung. Un vin foarte fin și care o mai duce ani buni.
-Domaine du Terme Reserve (Grenache 80%, Syrah 15%, Mourvèdre 5 % din vii de 45 ani) cu un nas de vin un pic mai evoluat, dar cu o eleganță și finețe de vis. Fructe negre coapte, note licorice, un pic de cremene. Un vin deosebit.
—-Eu cred că am avut parte de o experiență interesantă, Gigondas fiind zona vinurilor puternice, fine și picante, evident gastronomice, dar care scot în evidență diversitatea și complexitatea acestei lumi minunate a vinurilor!
Beți acasă!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *