“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
….
…Nu știu dacă mai țineți minte filmul de război realizat în 1969 prin Italia (o coproducție, de fapt).
Un commando format din cinci soldați americani face praf o unitate SS de vreo 100 de oameni pentru a pune mâna pe nu știu ce plan „diabolic”. Din cei cinci se mai întorc doar doi, dar „mission accomplished”.
Probabil Stallone sau Bruce Willis nici nu ar fi avut nevoie de ceilalți patru, iar Chuck Norris sigur o rezolva de-acasă.
Acum să vedem cine sunt cei cinci plecați la lupta în primele doua luni ale lui 2014.
1. Sgt. Sam McCarthy – Paganus Fetească Neagră 2009.
Primul din cvintetul de Dealul Mare Urlați și cel care mi-a plăcut cel mai puțin. Luat din Auchan (poate că și aici a fost buba), este un vin cu 14 % alcool care cam deranjează chiar și după ce l-am am răcit ușor. Prim nas… de acetonă! Dispare destul de repede (noroc, că tocmai mă uitam la unghiile soției, poate oja trebuia curățată), dar al doilea miros persistent, vegetal (de frunze de mușcată zdrobite) a însoțit vinul chiar și a doua zi. Culoarea (cam prea închisa) și corpul mediu nu cred că sunt prea tipice pentru soiul declarat. Ceva arome de fructe negre, vag și un pic de pruăa uscată. Tanini medii. Un postgust mediu spre scurt. Preț mare pentru ce oferă – 35 lei.
2. Al Siracusa – Paganus Fetească Neagră 2011.
Un vin interesant (dar după o aerare serioasa în sticlă). Un nas dominat la început, de note vegetale. Culoare granat cu o ușoara tentă violacee. La rotire lasă „picioare” frumoase pe pahar ajutate și de 14 % alcool, surprinzător de bine integrat de această dată. Gust cu aceleași note vegetale (muscata este și aici prezentă), coacăze negre, prună uscată dar și o ușoară notă de lemn ars. Corp mediu spre light, tanini discreți. Destul de catifelat. Vinul promite și cred ca la anul va fi mai bun.
3. Johnny ‘Chicken’ White -Paganus Fetească Neagră 2007.
Aici este vorba de o reîntâlnire după doi ani. Din păcate aveam amintiri mult mai plăcute. Același procent de alcool (14 %), care este bine integrat. Ce m-a intrigat din start este culoarea ușor violacee, anormală pentru un vin care se vrea din 2007 (dar îmbuteliat in 2012), dar aceasta problemă a fost semnalată și de alții. Nu am mai regăsit onctuozitatea și gustul acela mirific, dominat de fructe coapte, cu pruna uscată la rang de obersturmbannführer. Reapare obsedant mirosul de mușcată (cred că s-au cam încurcat butoaiele pe la Urlați). Sincer, având în vedere ca l-am băut la scurt timp după primele doua versiuni prezentate, pot spune că nu diferă cu mult de 2011 (2009 sper că a avut niște probleme). Ca o curiozitate: a fost achiziționat la o lună după îmbuteliere, la 27 lei de la Casa Bacchus.
4. Nick Amadori – Paganus Merlor 2007
Surpriză plăcută a gamei. „Doar” 13,5 % alcool, insesizabil (aparent bineînțeles, ca după ce am golit sticla eram foarte vesel). L-am lăsat sa stea un pic la rece şi s-a deschis frumos după o oră. Nas fructat. Culoare granat. Corp mediu spre subțire. Gust dominat de vișine coapte şi spre final chiar prune uscate! Tanini medii. Postgust mediu. Un vin plăcut şi care se duce repede. A fost o surpriză plăcută si prețul:19.99 lei, rezultat dintr-o lichidare de stoc…tot în Auchan!
5. Lt. Glenn Hoffmann – Paganus Cabernet Sauvignon 2007
Cred că a fost cel mai bun (cel puțin la ora actuală) din cvintet (șeful commando-ului). 
Alcoolul (13,5 %) bine integrat. Un prim nas iodat, apoi apar fructele negre coapte. Culoare granat închis. Gust de vin serios (mi-a adus aminte de un Soare 2008), combinat cu o surprinzătoare senzație de catifelare. Corp mediu, ca și postgustul. Nu mai sunt sigur de sursă, dar cred că din Carrefour!
….Acum rămâne întrebarea cine este Infernul? Piața? Ăla negru care respira greu? Vă las pe voi să ghiciți.
.
.
.
.
.
.
Comentarii recente