Barcelona Wine Trip. Third Episode. Freixenet

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—-Ultima oprire a turului Wine and Cava din zona adiacentă Barcelonei a fost la crama Freixenet. (numărul doi în producția de cava din Spania). Pe drum am putut afla din DVD-ul de prezentare, că Freixenet este rezultatul unei căsătorii convenabile dintre doi membri ai unor familii de viticultori din zonă, mega afacerea având o vechime de peste 100 de ani.
—-Plasată strategic chiar lângă gara unei mici localități medievale (Sant Sadurni d’Anoia), crama ne-a întâmpinat cu o curte plină de vehicule haioase, care ne-au binedispus suplimentar  față de efectul avut de vinurile degustate anterior.
—-Am așteptat un pic să se încheie vizita unui alt grup, după care am fost preluați de o domnișoară ghid care ne-a introdus în lumea fascinantă a celebrului vin spumant spaniol. Așa am aflat că grupul Freixenet deține terenuri plantate cu viță de vie în zone viticole celebre (Priorat, Rioja, Ribeira del Duero, Champagne, Bordeaux, Carneros,  Coonawara, Mendoza etc), dar și  în Queretaro din exoticul Mexic.  Aici m-am trezit eu să întreb ce soiuri sunt folosite la Cava de Mexic. Răspunsul primit a fost frustrant de sincer: Aaaaaah…Good question. I don’t know but  I will ask my colleagues.
—-Ni s-au prezentat etapele de vinificare (metoda tradițională), soiurile cele mai utilizate pentru Cava,  turul continuând  prin hrubele care coborau din ce in ce mai mult, ajungând până la 40 m sub nivelul solului.  Am văzut mii de sticle din prima producție al unui sortiment mai ieftin al cramei, Carta Nevada (din 1941), dar și din primul an al gamei de top Reserva Real (din 1982) creată pentru familia regala spaniolă, ambele variante cu rol decorativ, lichidul din sticle nemaifiind potabil.  Am fost preluați apoi de un trenuleț electric și am parcurs zona rezervoarelor de inox și a depozitelor de sticle ce așteptau să iasă pe piață, ieșind în final la suprafață oprindu-ne în zona de etichetare. Peste aceasta am trecut rapid, așa că am ajuns în sala de degustare.
—-Aici ne așteptau farfuriile cu Jamon, Manchego, salam uscat , chipsuri și un fel de bruschete. Până să apară primul vin, domnișoara ghid (care nu uitase, primind astfel o bilă albă) mi-a dat un bilețel (nevoit să-l arăt și soției..) cu soiurile folosite pentru cava mexicană  – Chenin, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Ugni Blanc și Macabeo.
—-Degustarea a început cu binecunoscutul Cordon Nero Brut, realizat din clasicul blend de Parellada, Macabeo și Xarel·lo.  Un vin fresh, de vară și cursă lungă, dar fără pretenții de complexitate sau să iasă în evidență cu ceva deosebit. O Cava corectă la un preț de maxim 7 euro.
—-A urmat un Brut Rose din soiurile Trepat si Garnacha, mult mai fructat, cu o perlație fină si persistentă, dar la care, deși tot brut, parcă se simțea ceva mai tare în postgust zahărul rezidual.
—-Abia aici am reușit să comunicăm cu cele două moldovence de peste Prut (mai precis din zona Bălți), care ne-au spus că au vinuri bune și în Republica Moldova, dar nu sunt bine prezentate și cunoscute. Auzind că intenționăm la vară să facem o vizită la două crame din ce a mai rămas din provincia istorică Basarabia, ne-au sugerat și alte obiective de vizitat (bineînțeles tot viniviticole). Am mai aflat că vizitaseră și unele crame din Italia, (deci nu erau începătoare) și că doar prețurile exagerate ale biletelor de avion (se pare că mult mai mari ca la noi) le-au împiedicat să viziteze toate cramele pe care puseseră ochii.
—-Ieșirea a fost ca de obicei prin magazinul cramei, surprinzător de mare, dar având în vedere că Freixenet produce și vinuri liniștite, era normal. Am luat doar un Tannat uruguayan din zona Arerungua, recolta 2002, eu fiind fan al soiului care a găsit în micuțul stat sud american condiții propice de exprimare.
—-Ne-am îmbarcat apoi în autocar cu direcția Barcelona, de data aceasta într-o liniște desăvârșită, Morfeu dovedindu-se mai tare ca Odin (cu largul ajutor al lui Bacchus). 3 crame, vinuri noi, locuri frumoase cu numai 58 euro/persoană.
—-Astfel s-a încheiat un tur extrem de plăcut al cramelor catalane din apropierea Barcelonei, o idee simplă care ar trebui aplicată mult mai intens și pentru cramele din vecinătatea orașelor noastre.