La Vie En Rose
….Despre punctele bune sau slabe ale Good Wine de abia încheiat vor scrie alții, dacă n-au și facut-o. Eu m-am bucurat că în ultimele două zile de martie chiar a venit primăvara. Soare din belșug și 19 grade Celsius. În afară de asta, s-a dat și dezlegare la vinurile proaspete făcute în 2012 și nu sunt puține. M-am mai bucurat de revederea amicilor de la Clubul Degustătorilor Neautorizați din Cluj, de revederea cu mai mulți bloggeri de vin, de participanții la standurile producatorilor și mulți alți cunoscuți cu care nu mă mai văzusem din toamnă.
….Una din noutațile târgului de-acum, ce merită scoasă în evidență, ar fi lansarea unui vin pe care îl așteptam de ceva vreme: Busuioaca de Bohotin – Colocviu la Paris vinificată în sec de la Casa de Vinuri Cotnari. 
Am tot auzit de intenția de completare a gamei, am tot așteptat și în sfârșit, iată-l lansat. Cu o sticlă speciala, frumoasa, asa cum ne-au obisnuit vinurie premium din gama Colocviu, uite c-au pus si Parisul pe harta Colocviilor. Și eticheta e neobișnuită și cred că foarte greu de realizat. Chiar sunt curios unde s-a facut? Culoarea vinului e de un roze somoniu, cu tente de sirop diluat de zmeură și capșune. Despre nas, nu-i de spus prea mult, pentru că are acea aromă de busuioacă, cu care în vremea studenției ne clăteam gurile pe de gros. Atunci, erau acele “vinuri” dulci, cleioase, pe vremea când ficatul ne suporta orice. Ei bine, de data asta, după ce vârsta și statutul au început să ne rafineze puțin gusturile, nu prea mai putem duce la gură decât vinuri seci, cu foarte mici exceptii. BB-ul ăsta nou iți umple nasul de flori, dar evident, mai mult de busuioc proaspăt, creând niște așteptări pentru gust. Închizi ochii și ducând paharul la gură te trezești cu un atac foarte acid. Simți eleganța și rafinamentul vinului, nu-ți dai seama dacă e tare sau nu în alcool (13,5), fiind echilibrat, dar e foarte sec. Dacă ar fi după mine, parcă i-as mai fi lăsat 1-1,5 grame de rest de zahăr. La a doua înghițitură te obișnuiești cu el. Intră mai bine pentru că ești pregatit psihic pentru ce urmează să vină la papile.
….Dar și lansarea vinului a fost neobișnuită, pentru că sâmbătă, pe 30, am asistat la o oră de concert autentic al Izabelei Barbu (Jezebel), acompaniata la pian de Alexandru Burcă. Chansonettele pariziene îmbinate cu melodiile vechiului mic Paris s-au îmbinat foarte bine cu spiritual vinului, completând nota de eleganța binemeritată. Poate că cei de la standurile vecine să fi fost oarecum bruiati în prezentarile lor, dar sunt convins că viitoarele lansări vor urma acest model: muzical. Se spune despre vin că e bun, atunci când e băut la anumite temperaturi, asociat cu o gastronomie potrivită și însotit de persoanele care-ți plac. Și aș mai adăuga că starea perfectă e dată și de muzica potrivită, creând premize pentru momente de La Vie En Rose. Ceea ce datorită Izabelei, am avut. Iar efectul s-a vazut la standul Ecce Vinum, unde pe la ora 16.3o, Busuioaca de Bohotin Colocviu la Paris era demult vandută.
….Modelele de succes nu trebuie reinventate, ci doar aplicate.
….RaSto
Piatra de moară
….23 martie. Sâmbătă, după o dimineaţă plăcută la lansarea Erismei 15, unde am cunoscut oameni speciali şi după o prelegere a lui Gabriel Liiceanu despre Plictiseala de duminică, am ajuns acasă.
….Mă mănâncă în fund şi deschid televizorul. Zbang-portocaliu. Se votează viitorul preşedinte al unui partid care a trăit bine. Se alege decisiv între un fost şef de vamă şi o curtezană (ca să fiu elegant). Şi totuşi, cineva şi-a băgat coada şi se acuză că s-a numarat a la Roberta.
….Și dacă-i cu alegeri, hai să facem și noi, dar cu crâmpoșii selecționate. Fară nicio legatură cu textul de mai sus, avem conte vs. guvernator. Știrbey contra Isărescu, ambele 2011. Citim „platformele lor program” de pe contraetichete, ne luăm carneţelul şi scriem (în ordinea gradelor de alcool):
…
.–Casa Isărescu– culoare gălbuie, clară, cu nas de ierburi discrete și atac ușor acidulat. Gustul are iz de sâmbure de corcodușe, amărui, ușor rugos, cu alcoolul (12,5%) insinuat aproape corect, corpolent. Un vecin de-al meu a concluzionat că vinul ăsta e ca o țărăncuță frumușică, sinceră, dar mai prost îmbrăcată.
….–Agricola Știrbey– aproape tranparent, cu inserții verzui, cu un miros parfumat plăcut, foarte floral, asemanari cu ceva sauvignon. La gust se simte acidulat, acrișor-amărui, dar elegant, fin și catifelat, cu flori multe și vioi. Cele 13% de alcool sunt foarte bine așezate, dar cu un post gust cam scurt.
….Scor final, fără turul 2: 6,5 la 7 ppn-e, pentru Stirbey. Mi-au plăcut.
….Seara, pe facebook, mare agitaţie. După ce de dimineață iși declarase marea dragoste față de Omu’ bun și pomu’ copt, 
marele mâncător de spanac îşi ia adio de la hoţi şi fsn-iști (din 2000 – foștii camarazi) şi asta pentru că găozărimea n-a înțeles cum trebuia să voteze. Piatra de moară a românilor se retrage „uşor”, „tăcut”, „discret”, „liniștit” şi „responsabil” – în stilul său – bătând toba mare, spre viitoarele laboratoare ale discordiei, minciunii și falsului interes național, cu deschiderea pe partea dreaptă.
….Ce să-i urăm? Succesuri eterne!
….RaSto
Degustare Fetească Neagră
….De curând am organizat o degustare de Feteasca Neagră la munte, mai exact la Moeciu de Sus, pensiunea: “La Turcu”.
….Am avut parte de o vreme exact ca o “nevastă disperată”, cu ninsoare, vânt şi un frig de crăpau pietrele, dar ne-a prins bine pentru că am avut timp să ne ocupăm atât de vinuri cât şi de bucatele alese. Astfel, am aflat cu stupoare, cât de bine merg preparatele tradiţionale turceşti cu Feteasca noastră Neagră. Că unse! Aşa de bine, că ne-am retras tocmai pe la patru dimineaţa, de a doua zi arătăm precum cadavrele umblătoare. A fost bine! A doua zi a fost chiar excelent, deoarece am luat-o de la capăt. Bine că în cea de a treia am plecat, astfel ratând milimetric transplantul de ficat de la atâtea grăsimi zic, că de alcool…
….Cum spuneam, a fost o degustare între prieteni, fără pretenţii, iar scopul principal a fost să ne simţim bine să râdem şi să glumim, bineînţeles în prezenţa a 18 tipuri de Fetească Negră după cum urmează:
1. Domeniul Coroanei Segarcea FN – 2008
2. Hyperion FN, Cramele Halewood – 2010
3. Prince Stirbey FN – 2008
4. Basilescu FN – 2009
5. Purpura Valahica FN, Davino – 2009
6. Origini FN, Budureasca – 2007
7. Lacerta FN – 2010
8.La Cetate FN, Cramele Oprişor 2010
9.La Putere FN, Cramele Recaş -2011
10. Artisan FN, Domeniile Săhăteni 2009
11. Villa Vinea Premium FN – 2011
12. Terra Romana FN, SERVE – 2010
13. Budureasca FN – 2011
14. Paganus FN, Urlaţi 2007
15. Eclipse FN, Crama Basilescu – 2010
16. Urlaţi FN – 2012
17. Nomad FN, Domeniile Săhăteni – 2009
18. Special Reserve FN, Cramele Halewood – 2009 
…Le-am degustat la comparaţie două câte două, dar nu am mers mai departe cu semifinale, finală etc.
…Parte de surprize nu am avut, decât poate Domeniul Coroanei Segarcea pe care nu o ştiam şi mă aşteptam la mult mai mult din partea ei.. Va mai spun decât un singur amănunt – Artisan-ul mi s-a părut la fel de bun ca întotdeauna!
….În rest tocăniţa de berbecuţ, se potriveşte excelent cu Feteasca Neagră, plăcintele turceşti cu brânză se lipesc parcă de Villa Vinea – Sauvignon Blanc, iar baclavalele şi sarailiile se topesc alături de Tămâioasa Românească – La Cetate Miracol.
…A fost bine, am râs, am glumit şi vom rămâne cu o amintire de neuitat.
…P.S. Am uitat să vă spun că majoritatea vinurilor le-am cumpărat de la www.evino.ro, magazin online pe care vi-l recomand cu căldură.
…Bogdan
Degustare Feteasca Neagra
Interviu cu un artist
Stau de vorbă cu Cristian Neagu la un pahar cu vin alb demidulce, deh nu poţi să obligi omu’ să bea ce trebuie… Fost campion de culturism (pe la 1900 toamna, cum îi place lui să se autoironizeze) actualmente actor şi scenarist pentru serialul TRĂSNIŢII de pe Prima Tv, Cristi e un tip cu un fizic de peste 100kg care nu poate să treacă neremarcat. Mereu spune despre el, că se îmbracă de la raionul de huse auto. Gustă din vin şi îl savurează cu ochii închişi, tipul e un gurmand perfect şi dacă îl vezi mâncând mormăind de plăcere ţi se face poftă şi vrei şi tu din ce mănâncă el.
Bogdan
Cristi ştiu că ai făcut sport de performanţă mulţi ani, de ce te-ai oprit? A fost atinsă o limită de vârsta sau?…
C.N-In afara unei accidentări foarte urâte în 1995 toamna, trebuia să mă retrag odată şi odată şi să mă apuc de ceva profitabil.Că, sertarele alea pline cu medalii şi diplome nu produc nimic! (râde) Încă nu m-a retras definitiv din sport, de prin 1996 sunt arbitru la competiţii de culturism, fitness, skandenberg, powerlifting şi strongman.În ultima vreme însă am rărit-o şi cu acestea, pentru că îmi direcţionez energia spre domenii noi.
Bogdan
Cum ai ajuns de la un sportiv medaliat să scrii scenarii pentru televiziune? Cele două activităţi mi se par total opuse!
C.N-Da, mă lovesc mereu de întrebarea asta! (râde) E suspect un individ cu gâtul mai gros decât capul şi care arata că Brutus din desene animate să scrie scenarii pentru tv! Cred că pur şi simplu aşa a fost să fie! Eu scriu articole sportive în presa din 1991, apoi din 2004 când am colaborat prima oară cu Trăsniţii în rol de boxer, mi-am dorit să scriu comedie.Şi din 2007 am tot scris câteva sute de episoade! E fascinant să vezi cum de la o idee aparent banală, dar funny, se naşte un episod pe care în scurt timp îl vezi seara la audienţă maximă pe un post tv. Încă nu m-am obişnuit cu asta!
Bogdan
De unde îţi iei ideile pentru scenarii? Te inspiri din viaţa reală sau inventezi poveşti şi situaţii?
CN-Bogdane recunosc că vinul ajuta creaţia şi nici măcar nu spun ceva nou, toţi artiştii care au creat, au pictat, au compus muzică sau poezie, etc. se ştie că foloseau vinul ca substanţa dopantă. Am simţit asta pe pielea mea când în pauză de inspiraţie mai gustam un pahar cu vin. Însă da, mă inspir din viaţa reală, pentru că nu degeaba există vorba aceea: “Viaţa bate filmul”
Bogdan
Dă-mi un exemplu de întâmplare reală, care a dus la ideea unui episod! Ştiu că îţi cer să dai din casă, dar negociem la o ciorbă de burtă costul dezvăluirilor! (Cristi nu spune nimic, mustăceşte, însă în ochi îi văd două luminiţe – gurmandul din el biruie şi începe să vorbească…)
C.N-Intr-o seara veneam de la filmare rupt după 13 ore pe platou în care filmasem 3 episoade. Urcând scările, dau peste o pisică la etajul doi, eu locuind la 3. Fiind mare iubitor de animale, socializez cu ea, apoi intru în apartament şi scot pungă cu gunoi să nu o uit dimineaţa când plec de acasă. Dimineaţa, pungă vandalizată de mâţă, gunoiul împrăştiat pe hol, vecini supăraţi! Aşa a apărut episodul Pisica Antidrog din actualul sezon, episod difuzat pe Prima Tv săptămâna trecută şi care poate fi vizionat online aici!
Bogdan
Ca o ultimă întrebare, având în vedere că suntem pe un blog de vinuri, tu ce părere ai despre vin? Te întreb în primul rând, ca fost sportiv de performanţă!
CN-Clar – în sportul de înaltă performanţă, e mai complicat cu consumul de vin, că acolo caloriile sunt calculate, etc., dar să fim serioşi, sport de performanţă face 0,00001% din populaţie!
Pentru restul oamenilor obişnuiţi, activi sau nu, vinul e un ingredient care conţine nutrienţi vitali pentru sănătate, nu degeaba când am fost la Paris am văzut oameni de 80-90 de ani drepţi ca bradul, care la prânz beau un pahar cu vin!
Eu personal beau cu plăcere vinuri albe demiseci sau demidulci, beau şi rose-uri şi nu prea mă ating de vinul roşu. Asta, ca să ştii exact ce cadou să îmi faci de ziua mea! Apropos vinul ăla din 1974 (Riesling de Rhin) primit de la tine, a fost cel mai bun vin băut de mine vreodată! Să-ţi păstrezi obiceiurile!
Salutări pentru toţi cititorii vin2.ro
Mai multe
.
.
Comentarii recente