Într-o seară de octombrie, pe un vânt şi o ploaie torenţială, împreună cu Mihai Vasile (www.berbecutio. blogspot.ro) am organizat o degustare “în orb” de chardonnay-uri romaneşti la restaurant Neptunus. Am avut treizeci de invitaţi, toţi pasionaţi de vin şi ce este foarte important, oameni care îşi permit să consume frecvent astfel de vinuri. Aşadar, mare mi-a fost de exemplu mirarea, când am aflat că majoritatea ştiau de Chardonnay – Château Valvis 2010, pe care îl comandaseră şi băuseră prin restaurantele bucureştene la un preţ de 150-200 ron. Ce să vă zic, mie personal preţul de 82 ron din magazinele online mi s-a părut întotdeauna abracadabrant, aşadar eram singurul personaj din sală, care nu ştia vinul în cauză. Mai mult chiar, unii dintre participanţi l-au recunoscut imediat ce a ajuns în pahare!
Vinurile – au fost 14 chardonnay-uri plus unul de calibrare – Karakter 2011 de la Aurelia Visinescu. Le aveţi în fotografia de mai jos.
Ţinând cont că sunt baricate (cu o singură excepţie) au fost deschise cu o oră şi jumătate înaintea concursului şi servite la temperatura de opt grade Celsius, pentru a putea fi degustate în jur de zece – doisprezece grade.
Trebuie să recunosc că, nu mică mi-a fost mirarea când am văzut acest clasament, pentru că după gusturile mele ordinea trebuia să fie puţin diferită. Oricum, acest lucru nu prea contează, importantă este părerea oamenilor care cumpără frecvent aceste vinuri şi cred că de ei ar trebui să ţină cont producătorii romani, mai mult decât de părerea bloggerilor, etc.
Acum că o opinie personală, eu fiind un pasionat de chardonnay am rămas cu o uşoară dezamăgire. La acesta degustare în orb, nivelul vinurilor mi s-a părut destul de jos. Trebuie să recunosc că servite la masa de duminică şi asortate cu mâncarea, ajutate probabil de imaginea producătorului, de subconştientul propriu care-mi caută veşnic argumente în sprijinul vinului respectiv, aveam o părere uşor suprarealista despre aceste vinuri. Se pare însă, că mai e mult de muncit la Chardonnay-urile romaneşti!
O sa fiu sincer si sa va spun că, la ora degustării eram răcit rău, şi primele două trei vinuri, nu au mers chiar excelent după bomboanele cu mentă pentru gât. Si că nu am făcut întotdeauna cele mai fericite alegeri din punct de vedere al anului vinului, Animă 2011 fiind după părerea mea superior în acest moment celui din 2012, ori Thea 2009 care mi se pare Dumnezeiesc faţă de 2012.
Dar, până una alta, nimeni nu e perfect, cu atât mai puţin concursul nostru. A fost un început şi sper ca din an în an să iasă mai bine!
Cu drag, Bogdan!
Cupa Chardonnay 2013
.
.
.
.
.
Comentarii recente