Care ar putea fi maximul pe care ti l-ai putea dori intr-o seara calda la sfarsit de martie, va intreb? Exact! Compania oamenilor frumosi de la Tohani ( si aici nu ma prea refer la barbati J) si multe vinuri bune! Toate, intr-o admosfera relaxata, cu povesti inedite si multa, multa voie buna.
Nu o sa va mai spun decat ca, acest eveniment a fost pregatit si derulat perfect, apoi o sa trecem repejor la vinuri.
Au fost multe! Multe vinuri din gamele de top ale acestei crame si toate foarte bune. O sa incep cu miniverticala Apogeum – Feteasca Neagra 100%:
Apogeum 2011, alc.13,8% – este un vin usor oxidativ, echilibrat, corpolent, cu tanini fermi si foarte bine structurat. Aromele de visina, lemn dulce si cuisoare, pe care le simti in nas, continua natural pana in postgustul lung al acestuia. Un vin serios, care se afla dupa parerea mea pe pozitiile fruntase ale topului de Feteasca Neagra de la noi din tara.
Apogeum 2012, alc.14% – mai catifelat si mai rotund decat primul, cu tanini mai moi si corpul mai usor, un vin cu siguranta mai versatil din punct de vedere gastronomic decat primul. Atat aromele vanilate cu mult fruct copt, cat si gustul, au o tusa dulceaga, care-l fac foarte prietenos si placut de baut. Nu este cu nimic mai prejos decat primul si sunt convins ca are deja fanii lui.
Apogeum 2013, alc.14% – inca nu este gata, dar de pe acum se poate remarca corpul bogat, complexitatea aromatica si gustativa, ceea ce face din el, un vin care le poate depasi curand pe cele doua surate de mai sus.
A doua miniverticala a fost cea de Merlot – Principele Radu:
Principele Radu 2010, alc.14% – aromatic foarte complex, pe langa notele primare de vanilie, fruct, incep sa apara si cele tertiare de marochinarie, sanguine, sau bacon ori piele de animal. Gustativ este la fel de bogat, pe fondul unui corp plin, dens, simti in gura de la fruct la ciocolata neagra, de le lemn dulce la condiment. Aciditatea este foarte buna, iar postgustul lung si catifelat. Foarte reusit acest vin, iar dupa parerea mea a fost cel mai bun din aceasta degustare.
Principele Radu 2011, alc.14% – aciditatea putin cam jos, iar postgustul o idee cam scurt, cu ceva note vegetale. In rest arome frumoase si gust de fructe proaspete putin afumate coiocolata si migdale.
Principele Radu 2012, alc.14% – si el are o usoara lipsa de aciditate, dar compenseaza cu arome intense de mure, vanilie si cappuccino. Gustativ este foarte fresh, cu fructe acrisoare, si un final plin, cu multa ciocolata neagra.
Au mai fost vinuri dar, despre acestea cu ocazia viitoare!
Ca si concluzie generala – inca intr-o perioada de tatonari si cautari de identitate, vinurile sunt din ce in ce mai bune. Cred de asemenea, ca ar merita o vizibilitate mai buna pe piata, deoarece multi dintre noi nu au auzit inca de ele, nu le-am degustat si e pacat. Mare pacat!
La final nu-mi ramane de spus decat: Felicitari Mosia de la Tohani!
Bogdan
.
.
.
.
.
Comentarii recente