S-a incheiat si aceasta editie, care mie mi-a placut. Targul a fost deosebit fata de cel din anii trecuti, cu standuri mult mai frumos randuite, cu producatori mici si mari, toti veseli, deschisi si foarte serviabili. In primul si in primul rand, am scapat de paharele atarnate de gat, lucru care ma enarva la culme, motiv pentru care la ultimele targuri nici nu prea am stat. Apoi, producatorii mici au fost mai bine reprezentati decat in anii trecuti, au avut si vinuri interesante, lucru care nu poate fi decat de bine. E adevarat a lipsit crama Cotnari, dar oricum vinurile lor sunt arhicunoscute, ca de altfel a tuturor producatorilor mari, deci nu acesta a fost targetul meu.
Zona VIP si ea interesanta, dar destul de “subtire”. Mi-ar fi placut sa gasesc mult mai multe vinuri “mari”, poate ceva producatori din Champagne, de exemplu. Asteptam si din partea cramelor o abordare putin diferita: sa prezinte vinurile lor de top, vinuri vechi, plus ceva miniverticale pentru a putea face comparatii, sa ne dam cu parerea despre ani, calitate, etc. Si ce sa vezi, S.E.R.V.E. a venit cu tot portofoliul Horeca…
O alta idee care mi-a placut a fost suprapunerea acestui targ, peste Salonul Auto (cu toate ca era de preferat Targul de Carte). Acesta lucru cred ca a adus destui noi vizitatori, lucru de bun augur. Bine, de cum ai lasat masina in parcarea Romexpo, trebuia sa fi fost toata viata la “cercul de cercetasi”, ca sa poti descoperi Salonul de Vinuri. Nici un banner, nici o sageata, nici o indicatie, tacere totala…
Comunicarea a fost si ea diferita fata de anii trecuti. De luni bune de zile, internetul a fost plin de reclame care prezinta evenimentul, biletele si abonamentele puteau fi achizitionale online, posturile de radio au avut reclame aproape zilnic. La TV nu ma uit…
Si nu in cele din urma, in cadrul targului au fost ceva lansari de vinuri. Cel mai mult mi-a placut lansarea facuta de Crama Tohani, cu noul vin “Siel” – Suflet! Un produs care a venit cu pachetul complet: un vin mai mult decat interesant (produs din 7 soiuri de struguri), imbracat intr-o poveste de exceptie, si o prezentare mai mult decat frumoasa. Mi-a placut; felicitari echipei Tohani!
Ca si concluzie: da, mai e mult pana departe, pana cand tot orasul o sa fie in straie de sarbatoare, fiecare restaurant sa respire prin porii acestui eveniment, producatorii de vin sa se bata pe un loc la targ, care sa le si aduca bineinteles profituri substantiale. Dar, dupa parerea mea, calea pe care a pornit acest eveniment este cea buna si nu pot decat sa-i felicit pe organizatori!
Bogdan
Un comentariu
Lasa un comentariu
.
.
.
.
.
pun si eu un comentariu mic cu titlu de sfat pentru cramele mai mici sau mai noi, cele care au o vizibilitate mai mica…
-trimiteti la stand persoane care cunosc vinurile aduse;
-raciti vinurile inainte de deschiderea programului de targ si aduceti vase deversoare;
-dati-le celor de la stand carti de vizita, ca sa stim cu cine vorbim sau e bine sa-i invatati sa se prezinte;
-daca vizitatorii se prezinta si-si lasa carti de vizita la stand, faceti un mic efort si in saptamana care urmeaza dati-le un scurt mesaj de multumire pentru ca v-au vizitat. ar fi un gest de minima curtuazie fata de timpul vizitatorului la standul cramei. nici nu stiti cat conteaza!
-faceti in asa fel incat in ultima zi sa nu ramaneti fara cele mai reprezentative vinuri… vorba umbla repede prin targ si puteti fi cautati pt. vinuri pe care nu le mai aveti
… parerea mea