Happy & Joy

.…Pe bune! Scriu numai despre vinurile care-mi plac. Pentru că dacă ți-ai propus să postezi destul de des pe blog, adică aproape zilnic, înseamnă că ai și testat multe vinuri. Și dacă ai testat multe, se presupune că ai întâlnit şi destule “dude”, “gherle” și “chiftele” de vinuri, cu care nu vrei să te întâlnești. Ce aleg să scriu? Pe principiul: ai găsit un căcat pe trotuar, fiind grăbit, îl ocolești. Nu stai să îl studiezi, să-l molfăi de post gust și murdar fiind, pe mâini și la gură, să te-apuci să te lauzi scriind ce ghinion galactic ai avut trecând pe aleea mare din Trivale.
….A scrie despre vinurile rele, de vinurile care nu-mi plac și nu-mi spun sau nu-mi transmit nimic bun e o pierdere de timp și pentru mine și pentru bietul cititor, care de-abia are timp să vadă două poze din postare. Dacă tot a ajuns acolo, arată-i ce merită să încerce și la ce să se aștepte. Încă de la lansarea blogului nostru am declarat că nu voi scrie despre vinuri proaste.  Nu am timpul, energia și motivele să mă iau în clonț cu vreun producător, importator sau creator de vin, pentru că oricum nu va schimba vinurile de pe raft la mofturile mele. Și nici n-o să modifice etichetele de dragul părerii mele de sperietoare în ale comunicarii. Chiar şi dacă ar vrea, nu mai are cum sa o facă.
.…Cum bine scria George M. într-una din postările sale, vinul trebuie să-l simți facând parte dintr-un eveniment sau fenomen. Iar eu prefer să-mi aduc aminte de șozuri care mi-au făcut plăcere, lucruri, întâmplări și oameni frumoși. De opusul acestora sunt sătul. Poți deschide televizorul câte 5 minute și să te uiți alternativ la Turcescu și Dana Grecu. Destul. Am dat prea multe parale pe vinuri tâmpite sau mediocre, care nu mi-au picat deloc bine la pipotă. Mi-e groază când adun câți arginţi am aruncat și nu-mi permit să mai aloc și timp pentru ele. Și dacă aș scrie despre vreun vin belit , tot s-ar găsi un ţuţer inimos să-mi replice ce super vinis vexus e vinul ăla și cum nu l-am înțeles eu, și uite-așa schimbăm aroganțe maronii, lungi și inutile.
….I rest my case şi închei fiind convins că vremea postacilor care înfig pioletu-n brânză e pe terminate şi nu se va trezi vreun ultragrumpy, căruia nu i-a dat mămică-sa jucăriile potrivite când era mic, să spună că scrierile mele happy & joy despre vinurile care-mi plac au fost scrise la comandă sau plătite. Pentru că dacă va fi așa, lucrul ăsta o să mă deranjeze, am să mă-ncrunt , am să mă supăr și-o să mă doară. Ca pe Florea Cioacă. Pe bune!
….Happy RaSto