Ii și midii de Florii…

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—-Anul acesta am hotărât sa ascult indemnul celor de la restaurantul La Mama Ateneu pentru a  sărbători împreuna, românește, duminica Floriilor. Adică cu pește, dar si cu alte viețuitoare din apele dulci sau sărate ale țării.  Cum se anunța si începutul sezonului la midiile de Marea Neagra, am zis ca nu pot sa ratez startul, mai ales ca sunt fan. Îmbrăcat copiii corespunzător și… hop la locul anunțat!
—Ca tot românul gurmand, prânzul nu poate fi conceput fără o ciorbă, una lipovenească, pe care o urmăream de ceva vreme: storceag-ul.  Auzisem de ea prima oară de ea în cartea lui Radu Anton Roman, “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”… bucățelele de pește alb fără oase, legumele tăiate mărunt, totul dres cu ou si smântâna și înflacarat de un ardei verde tare „pișcăcios”, i-ar fi mers la inima maestrului și oricărui alt pofticios. Copiii, cu ale lor… hamburger și coaste… ce să le explic despre dezlegări și alte preafericisme?!
—Și a sosit noul „aur negru” din Pontul Euxin, midiile. Înecate intr-un sos ușor „ait”, cu puțină verdeață și fin aromate de o crenguță de cimbru proaspăt, le-am dezcăpăcit repede pentru că au fost foarte bune și s-au terminat rapid, dar probabil că de ajutor a fost si surprinzătorul Alb de Petro Vaselo 2016, adus ca noutate de-un comesean.—Deși culoarea și nasul nu te uimesc, fiind aproape incolor, în pahar am dat peste un 100% Chardonnay nebaricat, proaspăt, cu un alcool destul de prietenos (13 %), o aciditate ridicată și cu fructe albe coapte din plin. Per ansamblu un vin ușor curgător, la care trebuie însă un pic de atenție, că dacă îi asociem un fel de mâncare potrivit, cum au fost midiile, dar și scrumbiile la grătar, în care mi-am băgat nasul… nici nu bagi de seamă când s-a golit sticla! Și-au fost două.
—De la mine 7 ii din 8!
—De urmărit evenimentele tematice de la  La Mama, ca mâncare bună este mereu, iar cu vinurile ținem aproape!