Labă de urs

….În weekend mă trezesc cu un amic la uşă, unul mare vânător mare, sau cel puţin mare consumator de carne din vânat. Îmi zice: am venit să-ţi dau o labă…! O labă de urs! O pastramă din labă de urs amice, de nu a mâncat neam de neamul tău de la maimuţă încoace! Gastronomie simandicoasă, boiereasca, ce tu nu o înţelegi, dar ţi-o mai dau eu pe la nas aşa câteodată, ca să-ţi dai seama ce prieteni rasaţi ai, care uneori mai şi vin pe capul tău, să te ridice pe înaltele culmi ale artelor culinare. M-am liniştit şi încet, încet am început să-mi revin după această neaşteptată surpriză. Apoi, am analizat încet produsul, mi-a plăcut şi m-am pus gospodăreşte pe înfulecatul pastramei, care era atât de bună de cu greu m-am putut opri. Era moale, aromată şi un pic afumată, dar deloc sărată la modul deranjant. Cu aşa minunăţie de labă, pardon – de pastramă din labă de urs nu m-am putut abţine şi am început să meditez la sticlă de vin ce urma să o desfac. Şi la ce te poţi gândi? La femei bine-nţeles, dar în cazul de faţă am zis: o labă adevărată de urs românesc, cu siguranţă merge cu un soi pur autentic de pe plaiurile mioritice. Gândul m-a dus imediat la Artisan Feteasca Neagră 2009 din colecţia Aureliei Visinescu pe care mi-l şi imaginez venind, însoţit de două tocuri înalte cu paharele în mână.
….Este un vin rubiniu, cu aromă de vanilie şi condiment (piper şi scorţişoară), apoi fructe de pădure şi prună uscată. În gura simţi magiun, capucino cu o tuşă de vanilie şi o subţire urmă de fum. Îţi dai seama imediat că este un vin cu un corp bun, bine structurat şi foarte echilibrat. Finalul este lung şi puţin migdalat, dar numai atât cât trebuie fără să fie deranjant. În concluzie am avut parte de un vin adevărat, bărbătesc, cu tanini fermi ce numai laba de urs a putut să-i mângâie şi îmblânzească, un vin care mi-ar place să mă onoreze la fiecare cină. Poate sta desigur lângă pastramă, sau orice doriţi, deoarece garantat va fi la fel de bun şi vă va impresiona la fiecare pahar.
….Acum, după aşa festin lenevesc la aer, lăsând soarele blând să mă mângâie, iar amintirile mă duc spre cel mai distractiv panou de avertizare văzut de mine undeva pe cărările întortochiate ale Retezatului: “Atenţie la urs! S-au găsit urme de laba… “
….Vă doresc degustare plăcută!
….Bogdan