—A doua parte a excursiei enologice din week-end-ul trecut a continuat vizita la Ostrov.
—Plecați sâmbătă la 10.oo de la Eduardo Miroglio Winery, am mers de-a lungul zonelor viticole ale Bulgariei (pe lânga Sliven, Yambol și Sungurlare), am trecut munții și am ajuns peste „gard” de Silistra, la Ostrovit (Domeniile Ostrov).
—Aici, ne aştepta omul bun la toate, Andrei. Ghid turistic, istoric, administrator, şef de tavernă, dar cel mai simplu spus – omul de încredere, mereu amabil şi zâmbitor. Ne-a poftit la masă, pentru că aveam urechile lungite de foame dupa cei 320 de km, mai lungi decât toţi măgarii întâlniţi pe drumurile bulgăreşti.
—După pupături de grup cu Oana B., gazda noastă grijulie, ne-am aşezat la masa unde ne aştepta o ciorbă de peşte, din care răsărea un cap mare de crăpoiacă în fiecare farfurie. Nu mă omor eu cu astfel de delicatesuri, dar comesenii mârâiau admirativ, ceea ce înțelesesem că e de bine. Eu am dat atacul la plachia de crap, care asezonată cu mamaliga aburindă şi vinul din pahar, am produs un morman de oase în farfurie. Mă uit mai atent la vin şi ce să văd? Noutate maximă pentru mine: Chardonnay 2013 NAIADA. Cu o etichetă bleu-albăstruie reprezentând o sirenă în valuri. Surpriză mare, iar curiozitatea și toată atenția s-a mutat spre vin, astfel încât am devenit hipoacuzic preț de jumătate de sticlă. Aromă plăcută, cu tipicitate, iz de caise și tușă de citrice. Uitasem de plachia picantă și-mi ațintisem ochii în micul basorelief al lui Dionis – prezent peste tot în tavernă, căutând cele mai potrivite cuvinte pentru a reda notele de degustare. Fiind nebaricat (cum îmi place mie), simți gustul vioi și proaspăt ce devine mai pregnant spre grapefruit, puțin ierbos, cu tonuri de ușoară onctuozitate, dar caracteristica generală fiind de vin prietenos, agreabil și cu un post gust destul de lung. Aproape de 7 papioane, iar chardonnay-ul Naiada va face parte din gama nouă de horeca a celor de la Ostrovit și urmează a fi lansată în scurt timp.
—Am dat gata și plăcinta cu caise și ne-am îmbarcat în neobositul Opel Vivaro cei 8 adulți vizitatori și omniprezentul Andrei. Am vizitat crama de la Lipnița, viile, livezile de fructe (de unde n-am plecat fără câteva lădițe de piersici și caise), am dat ocol lacurilor Bugeac și Esechioi, ne-am închinat din mers la Mănăstirea Dervent și-am poposit câteva minute la noile vile în construcție de lângă vie. Ne-am așezat pe canapeaua semirotundă de piatră, privind în zare Dunărea, șlepurile și blocurile scorojite din Silistra. Aici am făcut cunoștință cu noile planuri ale Oanei: despre vinuri, enoturism, despre livezile de fructe, investiții și finalitatea lor. Am admirat locurile, toate încărcate de istorie străveche și munca plină de ambiție.
—Spre seară, după ce-am lăsat bagajele la hotelul Dionis (lângă Lipnița), ne-am „scoborât” spre tavernă, unde ni s-a pregătit un mic festin pescăresc, dar și o repriză prelungită de karaoke. Aici, amicii nostri Monica și Bogdan C. au insistat pe un cabernet reserve 2011, eu fiind atent mai mult la ce și cum cânta un nene (ce nu era din grupul nostru) cu fizic robust și bărbuța tunsă scurt, la finalul primelor 3 melodii, eu exclamând în șoaptă către amicul Dan B.: aduce a voce bisericească!.. și întreaga masă a izbucnit în râs, eu fiind singurul care nu știam că e preot. M-am scuzat politicos motivând că sunt la a doua sticlă de chardonnay, dar am fost felicitat pentru finețea urechii muzicale.
—Nu cunosc detalii despre cum s-a încheiat seara (!!), dar a doua zi, Andrei ne-a luat de proaspeți, dând cu noi o tură prin muzeul local și apoi o vizită ceva mai prelungită în crama mică și laboratorul cramei. Aici am avut o nouă surpriză, pentru că gama Naiada continua cu o fetească neagră, dar și cu o crâmpoșie plăcută. N-am să insist cu ea, lăsându-vă pe voi să o descoperiți cât de curând.
—Ziua ar fi fost perfectă, dacă cei duși la pescuit, Bogdan, copiii, Dan și Bibicu ar fi luat pe lângă undițe și momeli, ceva gută, plute și cârlige. Eu eram pregătit să-i întâmpin cu multe sticle de vin, cutii și bidoane pentru un prânz pescăresc. Eh,.. n-a fost să fie, pentru că nici aici, la Ostrov, peștii nu se lasă prinși wireless.
—Am amânat petrecerea pescărească pentru data viitoare, luându-ne rămas bun de la un loc de poveste, oameni primitori și vinuri din ce în ce mai bune.
—Cele două zile de excursie enologică se încheie cam apoteotic: în loc de prânz bio pescăresc cu pește prins de amatori, am luat bacul peste Dunăre și lepădându-mă (pentru scurt timp) de pește și vin, m-am clătit cu 3 mici și o bere neagră Ursus pe o terasă la Chiciu. Deh, se poate întâmpla oricui pe căldură.
—Cu bine,
—RaSto
helpful photo by Dan Barabaș
Frumos la Ostrovit, o crama cu traditie, peisaje deosebite si gazde primitoare. Lacurile, livezile si viile fac din aceasta zona Dobrogeana o destinatie care nu trebuie ratata atat de cei ce vor relaxare cat si de iubitorii vinurilor traditionale romanesti.
Când vor fi gata viluțele de lângă vie, sigur mai dăm o fugă pe-acolo.
Vorbim cu Bogdan să ia și gută, cârlige și restul… 🙂