Pachețele de primăvară

Scris la 26 martie 2013 in Povesti despre vin | 6 comentarii

….Sigur că da! Dacă anotimpul cu pricina nu mai vine, vreau să am “primăvara” măcar pe masa din living. Să mă bucur de ea până îmi pocnesc maţele, să mă uit pe fereastră şi să mă minunez de vremea infecta de afară, atât eu cât şi motanul personal, care nu vrea să iasă afară nici împins cu piciorul.
….Dar, să trecem la pacheţelele de primăvară: nu le-am preferat decât pe cele cu legume, cu carne de vită, porc şi pui. Aşa, să moară vecinii de ciudă şi toţi nutriţioniştii de pe pământ, că m-am săturat de tot felul de diete şi regimuri de viaţă sănătoase. Acum vreau să mănânc gustos! Vreau să văd mormane de pacheţele de primăvară în faţă şi să nu mă opresc decât atunci când mă simt mort. Că vorba aceea: “decât o viaţă cioară, mai bine o zi vultur”! Şi mâine o iau de la capăt…, bine-nţeles cu dieta, nu cu pacheţelele.
….Şi ca să fie balul, bal am deschis şi o sticlă de vin. Ce vin a mers de minune? Aveţi dreptate: Edoardo Miroglio PDO Nova Zagora – Pinot Nero 2009 Reserve. O găsiţi pe site-ul www.vinibuoni.ro şi costă aproximativ 68 ron.
….Este un vin cu o culoare rubiniu cărămizie, strălucitoare şi cu o limpiditate bună. Nasul începe cu fum şi ciocolată, apoi apar arome cu dulceaţă de cireşe amare, coacăze roşii de pădure şi ceva condiment. Personal mă bucuram dacă era tocmai invers, preferând întâi fructul şi apoi pe plan secund fumul şi vanilia, pentru a nu lăsa impresia de vin greu, extractiv cum se întâmplă acum.
….Dar, gustul… surpriză! Băut pe la 12-14 grade Celsius (mie mi-a plăcut la această temperatură), este foarte plăcut, răcoritor şi foarte prietenos. Are un corp mediu, delicat, aciditatea bună şi alcoolul integrat (alcool 14%). Finalul este destul de lung cu fruct şi o tuşă fină de migdala. Un vin bun, pe care-l recomand. A mers de minune cu pacheţelele de primăvară fiind un vin uşor de descoperit, băubil şi plăcut. Te face să te bucuri de fiecare înghiţitură, de gustul acrişor cu mult fruct, mai ales că merge băut atât la masa cât şi singur, ţinând cont de taninii foarte prietenoşi aproape imperceptibili.
….Nu ştiu câte papioane îi poate da Răzvan, dar eu sigur aş da toate papioanele pe care le deţin pentru încă o sticlă! Sau, mai bine două sticle, pentru că le-a plăcut şi prietenilor mei!
Bogdan

6 comentarii

  1. Papioane de la RaSto pentu vin rosu? Eu?

    • Poate te apuci ! 🙂

  2. Nu stiu despre pachetele, dar vinul cu siguranta mi-a trezit apetitul.

    • Merg bine impreuna ! 🙂

  3. Ce foame m-a luat acum :))

    • 🙂

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *