Blogăraşul cel isteţ!
….Vine grăbit prietenul meu şi zice: băh, tu te pricepi la vinuri sau eşti un papagal ca şi restul blogărilor de vin? Nu sunt prietene, mă pricep pentru că sunt băiat deştept şi nici nu am capul mare; chel, da!
….Atunci scoate din sân o sticlă îmbrăcată într-o pungă de hârtie (made în alcoolicii anonimi din America), se autoserveşte cu un pahar, toarnă în el şi mi-l întinde. Zi mai deşteptule cu capul mic, “ce avem noi aicea”, dacă tot te dai mare cunoscător într-ale vinurilor!
….Iau paharul de picior îl duc spre lumină şi văd imediat cum se reflectă undele de 540-590 nanometri, în timp ce toate celelalte instantaneu sunt absorbite. Frumoasă culoare zic!
….La o privire mai atentă îmi dau seama că această minunată culoare nu e dată nicidecum de flavonoli, care teoretic sunt demult depuşi, ci de către alţi polifenoli – adicătelea, nebunaticii leuco-antociani şi o doză mică, mică de tanin. Mai văd şi un mic reziduu de clorofilă, dar după limpiditate mai mult ca sigur, vinul a fost tratat cu carbon decolorant.
….Amestec paharul pregătit să miros acest vin şi observ cum capacitatea moleculelor de a se lipi este relativ redusă, deci vinul este unul băubil, de nu te faci “cui “după primele două, trei guri mai însemnate.
….Duc paharul spre mucoasa olfactivă, aia de 5 cmp pe care o am, şi simt cum se umple de carbon, hidrogen şi oxigen. Hai, să nu vă ţin în tensiune cu termini ştiinţifici şi să vă povestesc în limba romana despre substanţele de mai sus: este vorba desigur despre alcool, esterii şi eterii prezenţi în vin, dar surpriza! La un moment dat mucoasa mea olfactiva simte ca un vânt de primăvară o tuşă de sulf şi azot. Nu, nu era de rău pentru că prezenţa sulfului nu mi-a provocat un miros neplăcut, ci mai degrabă complex, făcându-mă atunci să înţeleg totul… Explodând de bucurie am urlat: te-am prins vrăjitorule! Tu nu poţi fi decât faimosul – Sauvignon Blanc, chiar şi aşa camuflat în zdreanţa aceea de hârtie!!!!!! Iar acum, că te-am descoperit aşa uşor o să te beau dintr-o răsuflare! Să moară cine ştiu eu de ciudă…:)
….P.S. Nu vă povestesc despre arome şi gust, pentru că m-aş întinde pe încă 30-40 de pagini şi nu doresc nicidecum să vă plictisesc!
….Bogdan
Să vină căldura!
….Hai că începem să ne obişnuim cu vinurile ciudate din panoplia vinurilor româneşti. Cine nu a băut Zinfandel de la Oprişor anul trecut? Hai că sunteţi culmea! Eu am băut. Cam mult. Şi mi-a plăcut.
….Şi ce bine că l-au făcut şi anul asta. L-am gustat şi la GoodWine, acum 3 săptămâni, dar mai cu nesaţ, aseară. Marţi, fiind cu treabă la Madame Pogany, am dat o tură pe la simpaticul domn cu barbă, Lucian de la Ethic Wine şi-am luat o sticlă de Zinfandel 2012 pentru aprofundare.
….Vinul ăsta trebuie să fie bine răcit. Şi trebuie să-l studiezi la culoare pe lumină naturală ca să-l vezi cât de incoloro-străveziu e. Miroase frumos şi înşelător. Dacă nu vezi eticheta sau nu-ţi spune cineva ce ai în pahar, poţi să o iei pe arătură şi să nu te-ntâlneşti cu destinatia decât dacă ai GPS. În prima fază, încercam să-mi aduc aminte dacă seamană cu cel de anul trecut. Nu seamănă foarte tare.
….Cred ca Zinfandel 2012 e mai plin de arome: floral şi exotic, creând aşteptări mari. La gust, îi “zice” bine cu atacul acidulat, cu fructe tropicale şi structură bună. În ciuda celor 13,5 grade de alcool, nu prea te prinzi. Nu ştiu cum reacţionezi la al 18-lea pahar, dar vinul e echilibrat. 
Nu mă pricep eu să laud pe cât ar trebui un lucru, dar mi-a făcut impresia că postgustul lung iţi şopteşte că-l poţi menţine şi mai bine cu urmatoarea înghițitură. 6,5 ppn-e.
….Şi uite-aşa, pe lista scurtă a vinurilor de vară, mi-am mai adăugat un companion: Zinfandel 2012, marca Lucky Goldstar.
….RaSto
Una scurtă cu Principessa
….Între relatări de vinuri de la GoodWine și “Vinurile Primăverii” de la Forumul Vinul.ro, pe motiv că a venit primăvara (pe bune), zic să împărtășesc cu voi câteva impresii ale unui vin încercat duminică seara.
….Printr-o fericită împrejurare (cadou) am ajuns în posesia unei sticle de vin mai neobișnuite: Principessa Gavia – Gavi 2009.
….Trec peste povestea siropoasă a prințesei Gavia (pe care o puteti citi aici) și tăbărâm pe vinul făcut la poalele castelului Banfi:
….Culoare pală, aproape străvezie, un pic galben-verzuie și clară.
….În nas îl simţi foarte floral, cu multe fructe coapte în care predomină caisele, pepenele galben, ananasul și ceva măr, destul de proaspăt pentru 2009.
….În gură vine o aciditate domoală, unde confirmă mai toate fructele aproape coapte și tenta aia specifică strugurilor (cortese) zonei, care dau un vin delicat, echilibrat și cu structură aparte. Alcoolul de 12,5% nu sare prin colțurile gurii, dar nici deparate n-ar fi. Fiind pe sfârșit de carieră, trebuie băut cam repejor.
….Mie mi-a plăcut foarte mult și îl recomand, acordându-i 7 ppn-e.
….Asociere? Eu m-am nimerit cu vinul ăsta într-o perioadă cam neplăcută. Chef Make ține un fel de post, așa că a trebuit să încropesc niște inimioare de curcan fierte și apoi trase la tigaie acompaniate cu un fel de tocătura-piure de ștevie și cu o tușă mică de usturoi. Nu trebuie să știți ce era la gura mea și nici poze n-am făcut, pentru că zâmbetul meu cu dinții verzui numai paharul meu trebuia să-l vadă. M-am pupat cu principessa de nenumarate ori, facând schimb de mucoase până mi-a disparut orice urmă de ștevie dintre dinți. 
Ne-am iubit până la ultima picătură și dacă mai insistam, luam şi-un titlu nobiliar, probabil Cavaliere d’Aglio. Să mă scuzați pentru vocabularul de mai sus cu care nu v-am obișnuit până acum, dar la TV-ul meu se-nghionteau rapidiștii cu steliștii pe o brichetă pierdută în iarbă acu’ câțiva ani. E clar că nici în fotbal nu mai sunt bani.
….Ci vediamo, Principessa!
….RaSto
Cu preşedintele Băsescu la băute !
..
..Oare v-aţi gândit vreodată, dacă vă face o vizită preşedintele Băsescu, ce i-aţi pune pe masă? De băut, întreb? Bine, ştiu – un whisky, două, dar după aceea? Eu l-aş servi cu un vin şi aş dori să stăm împreună la taclale până târziu în noapte. Să-mi povestească toate lucrurile interesante pe care le-a trăit şi văzut într-o viaţă de om. Să-mi povestească de exemplu, despre “curvele” vestite din marile porturi ale lumii, despre ucrainiencele care urcă “la vapor”, despre brazilience şi paturile umplute cu apă. Apoi, ce să bei în tot acest timp?
M-am gândit la un vin nici prea ieftin, nici prea scump, nu de alta, dar să vadă că nu trăiesc bine! Un vin demisec mă gândesc, să-i ofer posibilitatea să-l bea cu apă dacă doreşte, dar totuşi să fie un vin bun. Bun, bun, dar ce vin? Clar că bună ziua, nu poate fi vorba decât de Vinea Alb 2011 de la Villa Vinea. 
Aşa, ca să se înveţe minte!
….Este un un vin făcut din soiul de struguri kerner, cu alcool de 14%. Nu de alta, dar trebuie să văd cu ochii mei dacă ţine la băutură, după cum se lăuda!
Este un vin curat, cu o culoare galben pai şi o limpiditate excelentă. Foarte aromat, cu miros de caise, banane, mango şi ceva pepene galben. Aş mai adăuga un iz floral şi ceva citrice.
….Gustul este mai mult decât plăcut: lămâie cu miere şi o aciditate excelentă. Alcoolul este puţin dezechilibrat, dar îl bei mai rece şi se rezolvă. Finalul relativ scurt aduce o notă de grapefruit plăcută. Este un vin elegant, care se potriveşte mănuşa chiar preşedintelui şi este ideal pentru o noapte de poveşti. Mai ales, dacă acestea sunt despre femei frumoase…
….Vă doresc să deveniţi preşedintele României măcar pentru o singură noapte! Eu am fost!
….Bogdan
.
.
.
.
Comentarii recente