Food&wine pairing cu crama Gere Atilla

Scris la 29 martie 2019 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu
—-Vinurile cramei Gere Atilla le-am descoperit (și pe loc le-am îndrăgit) prin 2014 când am vizitat pentru prima oara Budapesta.
—-Când am aflat de evenimentul de food&wine pairing cu vinurile cramei din Villany organizat la GastroLab, de prezenta oenologului Andrea Gere și a unui chef în vogă de care auzisem numai lucruri bune, dar ale cărei creații nu le încercasem până acum –Ileana Braniște– nu am rezistat tentației și am hotărât sa merg.
—-Faima cramei a făcut sala plină, numărul inițial de posibili participanți fiind în realitate mult depășit (cca. 40).
—-Evenimentul a început (inevitabil din păcate la noi) cu o întârziere… bunul simț al multora fiind invers proporțional cu posibilitățile financiare sau cu aerele de vedetă.
—-Totuși, până la start ne-am putut delecta cu un roze proaspăt (2018) din Kekfrankos și puțin Pinot Noir, din vii de peste 30 ani vechime. O frumoasă culoare roz pal, note de fructe roșii atât în nas cat și în gust, o aciditate peste medie, revigoranta. Un vin ușor (12% alcool), perfect pentru deschiderea apetitului.
—-Antre-ul nu părea să fie pe gustul meu (nefiind fan urzici), dar prejudecățile aveau să se evapore când am dat de o simbioză perfectă între „verziturile” ușor aite, sosul catifelat de unt și parmezan-ul de bună calitate. Vinul care l-a însoțit era obținut dintr-un soi tradițional în zona Villany (Portugieser), dar nici acest vintage (2017) nu mi-a produs o impresie mult mai bună decât cel din 2013 încercat cu ani în urmă la Budapesta. Un vin destul de neutru, light, ușor fructat, probabil vinul de nuntă din zonă. Dar așa cum bine spunea și Zoltan Szabo, un vin care nu a deranjat preparatul.
—-Următorul vin (tot din 2017) se poate încadra la rarități. Obținut dintr-un strugure local prefiloxeric (Fekete Jardovany), plantat doar pe o suprafață de 1,2 ha (singura identificată în toată Ungaria) nici nu este comercializat, fiind vinificat de câțiva ani mai mult ca un experiment. Un vin perceput destul de light (deși alcoolul era de 13,5%), cu note de cireșe coapte, taninuri discrete și un postgust ușor amărui. Singur nu prea ieșea în evidență, dar alături de preparatul din rață aromată și piure de dovleac copt cu brânză nu a stat rău deloc, ba chiar s-au potrivit excelent.
—-După acest trio din gama low-cost, am făcut un pas spre vinurile serioase și s-au schimbat și paharele (trecând la universalul 001 de la Riedel). Inaugurarea acestuia a fost făcută de Gere Cabernet Sauvignon Barique 2013, care s-a dovedit un vin serios, cu o aciditate destul de ridicată, taninuri viguroase, alcool măricel (14%) dar bine integrat, care urla după un T-bone…..dar care a fost întâmpinat de cel mai gustos și spectaculos preparat al serii: Arancini umplute cu praz sotat într-un catifelat sos de ciuperci de pădure, ciuperci care probabil că au fost cheia pentru vigurosul Cabernet Sauvignon.
—-Însă acest fel de mâncare a fost însoțit (fericit as zice) și de un al doilea vin din 2013, obținut din Cabernet Franc. Un vin cu 14,5% alcool (insesizabil), taninuri catifelate în perfect echilibru cu aciditatea, note ușor spicy, balsamice, fructe negre, ciocolată neagră și chiar cola ! Probabil cel mai „ready to drink” vin al degustării.
—-A urmat, după cum spunea și enologul Andrea Gere (care își făcea din ce în ce mai greu auzită vocea, datorită euforiei care cuprindea mare parte din asistență) vinul „flagship”, care practic a făcut cunoscută crama: Gere Kopar. Editia 2015 este realizată din 50% Cabernet Franc, 40 % Merlot și 10 % Cabernet Sauvignon. Fructe negre însoțite de o mineralitate evidenta în nas, note care se păstrează și în gust, alături de cafea și ciocolata amăruie. Taninuri un pic agresive, aciditate peste medie, alcool (14%) bine integrat. Un vin care peste 2 ani va fi mult mai bun, dar care promite deja. Oricum asocierea cu antricotul de cerb a fost excelentă.
—-Următorul vin Solus 2015, un Merlot 100%, ne-a întâmpinat cu aceleași note minerale întâlnite și la precedentul vin, dar și cu fructe negre coapte. În gust fructele negre se combină armonios cu notele de cafea și ciocolată. Este un vin corpolent (usor chewy), cu taninuri încă ușor agresive, o aciditate susținută și un alcool (14,5%) perfect integrat. Este clar un vin care se va șlefui peste cel puțin un an, dar  care nici acum nu este rău. Peste asocierea cu desertul ciocolatos trec repede (deși cred ca a fost OK), eu renunțând la dulciuri de ceva vreme.
—-Vinul serii avea sa fie cel denumit după întemeietorul cramei: Attila. Realizat din 50%
—-Cabernet Franc, 35% Merlot și 15% Cabernet Sauvignon, este practic selecția celor mai bune butoaie (noi) de 300 litri ale cramei. Extrem de fin, cu deja obișnuita mineralitate, fructe negre coapte, taninuri catifelate și un postgust extrem de persistent, a fost vinul cel mai căutat pentru bis, toți ochii fiind ațintiți pe decantoarele care treceau de la o masă la alta, cu speranța de a mai reîncerca măcar un deget din licoarea de vis. Platoul cu brânzeturi maturate a trecut, așa cum era de așteptat, pe plan secundar.
—-O seară deosebită cu un food&wine pairing de excepție, într-un gastro wine bar spectaculos.

Altano Alb 2017 Symington

Scris la 23 martie 2019 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

    Nimic, dar nimic nu te poate abate de la gândul că ești în fața unui Sauvignon Blanc pricopsit, atunci când ai în față cu o astefel de sticlă. Venit din insoritul Duoro portughez tocmai la Mega Image te pomenești cu note clare și evidente de soc, măr verde și pisoi obraznic, tonuri ierboase și proaspete, cu aciditate relevantă și alcool potrivit la 13%. Corp si mineralitate, arome și post gust persistente de 87 pct., la doar 22 RON. Bomba vine când vrei să afli mai multe și găsești că ‘sauvignonul’ degustat este, de fapt, un vin făcut din: Malvasia Fina, Viocinho, Moscatel Galego și Rigato. Poftim situație!

RaSto

Ce mi-a placut la festivalul „Vin la Brasov”

Scris la 16 martie 2019 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Agnes Mattis-Teutsch. Iubitoare de vinuri și gastronomie, artist vizual, traducător autorizat engleza, germana, maghiara din Sibiu. Pasionata de călătorii, de autentic și natural. Colaborator al revistei Vinul.ro asigurand din 2018 traducerea in engleza a intregului continut.
—-Am ales să merg și eu în orașul meu natal, să mă bucur de cele mai premiate vinuri. Și nu numai. În cadrul festivalului organizat la Casa Armatei în Brașov, au avut loc și super petreceri: “Vinyl, Rum, Tapas and Wine” și “La Boheme Nuits Musicales”. A fost o petrecere pe cinste, care ne-a adus primăvara în suflete.
—-Desi am mai participat la degustarile de vinuri organizate in cadrul evenimentelor “Vin la Brasov” , “Vin la Teatru” și “Vin la munte”, de aceasta data am fost impresionată. A fost cu totul alt nivel fata de editiile anterioare, un nivel mult mai complex. Timp de trei zile, 40 de crame au adus la Brașov, peste 500 de vinuri premium. A fost un eveniment foarte bine conceput atât pentru cei care apreciază degustările de vin și în egală masura pentru cei care apreciază petrecerile cu muzică bună. A avut loc și un masterclass de excepție (Defectele vinului – Les Fleurs du Mal), susținut de colega mea de la Vinul.ro, Siliva Palașcă. Felicitări!
—-Și acum pe scurt despre un vin care mi-a captat atenția și care mi-a plăcut în mod deosebit. Este vorba despre Thesaurus Amadoc Pinot Noir 2016, creat de oenologul David Colin Lockley. David este din Anglia si de-a lungul timpului a lucrat în crame de pe tot mapamond-ul. A fost in SUA, dar și în țări din Africa și din Europa (Franța, România), ajungând până în Ucraina. Are o experiență în domeniu de aproape 30 de ani. Și acest lucru se face simțit și în acest minunat Pinot Noir. Când l-am degustat pentru prima dată, m-a trimis direct cu gândul la Noua Zeelandă, unde am fost în urma cu două luni, și unde am avut ocazia să degust vinuri Pinot Noir foarte asemănătoare. Cei de la Thesaurus spun că este “O comoară într-un pahar”, și le dau dreptate. Este un vin unic, creat din struguri cultivați pe o arie restrânsă în Dealurile Silagiului. Vinul este maturat timp de 12 luni in două tipuri de butoaie Burgundy și este produs într-o cantitate de doar șapte butoaie. El prezintă un complex de arome de zmeură, note de tabac și miros de cireșe coapte, este un vin ferm dar în același timp delicat și catifelat.
—-Eu l-am cumpărat și pentru acasă, și vă mai dau încă un sfat. Consumați-l dintr-un pahar special de Pinot Noir, preferabil de la Riedel. O să vedeți diferența!
Noroc!

007 la Cotnari

Scris la 8 martie 2019 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-De 1 Martie am fugit de-acasă!
—-La Cotnari, la Campionul Podgoriei, pentru a 7-a oară. Ce repede au trecut 6 ani!… Pe lângă degustarea în premieră a 70 de vinuri din podgorie alături de comuinicatori de vin din toată țara, cel mai mult mi-a plăcut că am putut să observ evoluția anuală a investițiilor, a proiectelor și creșterea unuia din cei mai importanți jucători pe piața vinului de la noi.
—-Pe lângă faptul ca este un mare brand românesc, Cotnariul e o demonstrație de cum să nu iți bați joc de un colos industrial după privatizare. Ba mai mult, sa investești permanent în oameni și capacitați moderne de producție, ridicând și calitatea în același timp. Poate ca unora nu le plac vinurile cu eticheta galbenă sau verde făcute aici, dar întrebarea e: când ați degustat ultima data un strop de vin din ele? Nici eu foarte des, dar măcar odată – de doua ori pe an tot, mi-am băgat nasul în ele. Nivelul calității este mult peste ce știam și ne așteptam cu 6-8 ani în urma, chiar dacă vorbim de vinuri demidulci sau dulci.
—-De aici, pasul spre vinuri premium era firesc, deloc fără obstacole, dar astăzi ne putem lăuda oriunde în lume cu spumante bune și excelente și vă rog să țineți cont că lista soiurilor din Cotnari nu-i foarte lungă și aproape deloc internațională: Feteasca Alba, Tămâioasa, Frâncușă, Grasa de Cotnari, Busuioaca si Feteasca Neagra. Din punctul ăsta de vedere, Cotnariul e unic.
—-Revenind la vinurile degustate, fiind acolo și putând compara, nu-mi pare deloc surprinzator că o Grasă de Cotnari demisec a fost cel mai bine punctată și apreciată. Și dacă, poate, 2018 nu a fost cel mai bun an de recoltă pentu Tămâioasă și Busuioacă, aflati că Feteasca Albă și mai ales Frâncușa au fost pentru mine revelatii, alături de Grasa de Cotnari. Seci, demiseci sau demidulci, toate sunt la un nivl aromatic și al structurii demne de invidiat.
—-Vă invit să le urmariti, să le degustati, pentru ca nici nu știti ce pierdeti…
—-Le multumesc încă o dată organizatorilor pentru intiniativa unei maxime transparente, pentru invitatie și pentru generozitate.
—-Helpful photos Silviu Fenea.
—-Cu bine,
—-RaSto