Mândră floare e … scrumbia

Scris la 8 aprilie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—Bucuria Floriilor n-ar fi întreagă dacă nu ar fi și dezlegarea la pește. Așa se face că printre sărbătoriții de duminică s-a aflat și scrumbia de Dunăre. Cu peripeții, am reușit să cumpăr șase bucăți așa cum am aflat de la Iulian că trebuie să fie scrumbiile: alb-argintii, cu ceva reflexie albăstruie și cam 3 la kil.
—Am apelat la rețeta de anul trecut, dar când ai vecini pricepuți, lucrurile nu rămân chiar așa, pentru că Dan le-a crestat milimetric, iar pe unele le-a scăpat de deshabillé  (folie) dând miros grătarului și împrejurimilor, iar pentru îndestulare am mai adăugat câteva fâțe de sardine.
—Am ținut să nu mai pun 2-3 cartofi alături, recomandându-mi-se garnitură de ananas caramelizat și stropit cu unt, totul bine condimentat. Așa am făcut, dar am uitat de unt și am dublat condimentul (tocătură de chili).
—Am potrivit totul cu un chardonnay Leat 6500 din 2012 de la M1. Bun, dar la al doilea pahar mi-am dat seama că pentru mine, puternicele arome lemnoase bat gustul scrumbiei și am renunțat, însă m-am bucurat să văd că alții s-au dat în vânt după el. Nevoit, am destupat ceva care speram să mi se potrivească mai bine, cu mai puțin lemn, mai molcom în aromele de vanilie. Să-i dea Dumnezeu sănătate cui mi l-a adus, că nu-mi aduc aminte…
—Maison Chanpy Pouilly-Fuisse 2011 . Am renunțat și la garnitura prea picantă și am mai renunțat și la scrumbia de care rămăsese doar “pieptănul” cu ochi sticloși și dă-i bătaie cu vinul care era mult mai aproape de gustul meu. Am descoperit că vinul ăsta e bun și în asociere cu mâncarea, dar se descurcă și de unul singur, la o palavră scurtă. Zic scurtă pentru că e  un burgundez care atacă la portofel chiar de la a doua sticlă. Chiar agresiv.
—Dar în spatele prețului mare (pentru noi), stau câteva calități care fac să nu-ți pară rău după bani: nas plăcut cu arome de caise confiate și miere de salcâm, gust vioi dat de aciditatea susținută, citrice, alcool bine potrivit și un post gust plăcut cu o mică amăreală care-l face să se distingă, la care mineralitatea nepronunțată adaugă la rotunjimea ansamblui de caracteristici. Oi fi eu mai generos cu punctajele, dar sper să nu exagerez prea tare dacă-i dau toate cele 8 papioane. E un vin extrem de elegant, echilibrat și care merită încercat.
—Pouilly-Fuisse și se duse’… iar cu scrumbia ne-om mai întâlni noi.
—RaSto

De ce iubesc femeile vinul? ( publicat in vinul.ro)

Scris la 7 aprilie 2015 in Povesti despre vin | Un comentariu

Cum spune si titlul, aici o sa vorbim despre vin, nu despre englezoaicele care beau bere prin pub-uri pana fac pe ele, sau rusoaicele care consuma vodca pana pleaca pe targa din discoteci, sau cluburi. E clar pentru toata lumea, ca acestea au un singur scop in viata – si anume sa se imbete crita!

Dar, de la un timp incoace, din ce in ce mai multe femei participa la degustari, incep sa le sclipeasca ochii de cum deschizi discutia despre cate un vin exceptional, le citesti pe fata satisfactia aproape orgasmica de la primul pahar de vin dus la gura.

Initial, sincer va spun,  am crezut ca este vorba despre faptul ca vor sa braveze, sau sa epateze, dar acum sunt convins ca am fost naiv, explicatia dragostei fata de vin fiind mult mai adanca.

Studiind amanuntit problema (deoarece oamenii de stiinta englezi inca nu au facut-o), am ajuns la cateva concluzii simple, pe care doresc sa vi le impartasesc.

In primul rand ,am observat ca femeia iubeste exact acelasi vin ca si barbatul,iar expresiile: vin dulce pentru doamne, sau vin moale feminin, sunt derizorii. Sa-i spuneti voi femeii ca e moale, din orice punct de vedere… si mai vorbim! Bine de stiut este ca prefera tot vinul rosu la carne rosie, cabernetul sauvignon la preparate din vita, vinul dulce la desert, si am putea continua…

Vesnica iubitoare de frumos si eleganta, este permanent indragostita de aceasta licoare magica si tot ce indeamna ea. De la culoarea luminoasa pe care o are in pahar si atingerea matosoasa a vinului cu varful limbii, pana la piscaturile nebunaticelor „bule”din sampanie, sau starea placut  euforica de dupa primul pahar,  totul reprezinta fascinatie vizuala si senzoriala pentru femeie. Adevarul este ca vinul tinde spre perfectiune fiind incadrat la arta pura,arta care este parte din fiinta gingaselor creaturi.

Spirit sensibil si romantic,femeia este prima care traieste bucuria sau suferinta launtrica din spatele povestilor lumii vinului, sau legendelor artei degustarii. Ce femeie nu ar fi topita, cand l-ar vedea pe James Bond, ducand numai pentru o secunda paharul de vin rosu la nas, apoi cu importanta in glas si mima de cunoscator ar exclama: Bacanta Merlot 2009 de la Crama Garboiu, de exemplu? Nu aceste momente mistice pot umple de bucurie sufletul neprihanit al unei femei?

Dar, daca tot James Bond ar spune ca acest Bacanta Merlot 2009 te imbie cu  aromele fructelor de padure imbracate in haina usoara de vanilie? Ca este un vin echilibrat, cu aciditate cat ii trebuie si un final lung cu gust de ciocolata cu visine? Sau, ca este un vin care-ti lasa o senzatie de prospetime, eleganta si o catifelare placuta a gustului.

Deci, ce ziceti ca ar face imediat femeia in aceasta situatie?

Eu cred ca nu ar rezista tentatiei de a cumpara si desface o sticla chiar in acest moment! Nu singura ,bineinteles, ci alaturi de cate un James Bond mioritic, enigmatic si frumos, bland, dar puternic si protector precum cel din poveste. Dar, eu acum va las, ca vad la poarta, doua muze nu una, cu cate o sticla de Bacanta in mana…

Bogdan

La Cetate Miracol – Merlot 2010, Crama Oprişor

Scris la 1 aprilie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

Căutând mai adânc prin propria pivniţă, am descoperit acest vin de care mă leagă amintiri plăcute. L-am cumpărat în urmă cu câţiva ani de la târgul GoodWine, chiar din mâna Luminiţei Tzakis, care mi l-a prezentat ca fiind unul special. Şi a avut dreptate!

De cum am ajuns acasă, împreună cu un bun prieten, am desfăcut o sticlă din acest Merlot şi am fost atât de impresionaţi de calităţile lui, încât a doua zi m-am întors pentru provizii, care, după cum se vede, „mă ţin” până în ziua de astăzi. Iubesc acest vin, l-am băut cu maximă plăcere de fiecare dată şi niciodată, indiferent de împrejurare, el nu m-a dezamăgit.

La Cetate Miracol – Merlot – 2010 nu se dezminte nici astăzi şi pare că trecerea timpului nu a făcut altceva decât să-l înnobileze. Dacă culoarea sa are mai degrabă opacitatea unui Pinot Noir, nasul are o tipicitate şi o delicateţe nemaiîntâlnită. Simţi prin toţi porii aromele de vişine coapte şi fructele de pădure atât de curate încât îţi vine să întinzi mâna să le culegi din copac. Apoi, îşi face apariţia lemnul dulce cu ceva tabac şi cea mai fină ciocolată din lume. Toate împreună însă, nu te agresează, ci parcă abia te ating, te învăluie, te dezmiardă şi te arunca în mrejele unor simţiri încă nebănuite.

De cum duci paharul la gură şi sorbi prima înghiţitură, observi că acest vin te cucereşte, te completează şi nu face absolut nimic să te îndepărteze. Nu are tanini agresivi, nu simţi alcoolul, nu este corpolent, greu, sau gemos. Este un vin uşor de zici că pluteşte, cât se poate de catifelat, cu gust fresh de vişine puţin vanilat şi un final lung cât toate zilele. Nu deranjează decât într-un singur moment – acela când iei paharul de la gură. În concluzie, eu de acest vin nu mă mai satur şi mă gândesc cu groază la ziua când o să cobor în pivniţă, o să-l caut, o să-l strig şi el nu o să-mi răspundă. Până atunci însă, mă bucur de fiecare picătură, de fiecare pahar şi fiecare sticlă pe care încă o deţin. Vă recomand acest vin cu multă, multă căldură!

Bogdan

WineUp Fair – Vinuri, oameni și păreri

Scris la 31 martie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” – povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi o avem invitată pe Eleonora Rusu
Probabil că întotdeauna a avut o chemare către lumea vinului, dar de abia dupa 2012 s-a întamplat să o descopere cu adevarat. “Am început să fiu mai atentă la vinurile pe care înainte le gustam. Acum am început să le savurez, pentru ca de anul trecut am hotărât să-mi ordonez aceasta pasiune, participând la cursurile de referință din țară, fiind din ce în ce mai prezentă la evenimente, degustări specializate și târguri ale industriei”. Eleonora Rusu este economist și Corporate Relationship Manager la o importanta bancă din România. 
————————————————————————————————Cluj 27-29 martie 2015
—Pe o vreme insorita, curioasa si entuziasmata, am pornit alaturi de prieteni spre Cluj la WineUp Fair. Asteptarile erau mari avand in vedere experienta placuta de la RoVinHud si faptul ca WineUp se preconiza a fi organizat intr-un mod similar. In plus, urma sa ne intalnim acolo cu multi prieteni dragi, iubitori ai vinului.
—Prima zi de targ a inceput in jurul orei 12.00. Dupa achizitionarea biletelor grupate pe 2 nivele de pret – 50 si 100 RON, in functie de vinurile incluse la degustare, am primit bratara de acces, caietul evenimentului (ce continea producatorii prezenti, vinurile expuse si pretul acestora), lista de vinuri premium incluse in biletul de 100 ron si paharele.
—Sala Cazinoului era suficient de spatioasa pentru a gazdui cele 20 de standuri dispuse circular pe marginile incaperii lasand totodata loc suficient si pentru vizitatori. Producatorii prezenti au fost (in ordinea amplasarii in sala) Oprisor, Liliac, Villa Vinea, Recas, Vinca, Nachbil, La Salina, Avincis, Corcova, Crama Ratesti, Petro Vaselo, Davino, Gramma, Crama Garboiu si Gitana Winery). Alaturi de ei au fost prezenti trei importatori (Happy Wines – vinuri Italia, Mediterranean Wines – vinuri Franta, Spania, Italia distribuite de Crama Borha si Moet Hennessy), un stand cu gustari si unul cu accesorii din sticla.
—Am putut observa faptul ca toate standurile erau identice ca design, focus-ul fiind astfel pus pe vinurile prezentate. Deasemenea, aspectele logistice (vasul cu apa, vasele deversoare, paharele de la stand, servetelele etc.) erau in grija organiztorilor care le inlocuiau la timp. Multi producatori si-au exprimat in mod expres multumirea vis-à-vis de acest aspect. Un feed-back usor confuz din partea producatorilor a fost legat de diferentierea vinurilor pe care le puteau oferi spre degustare, in functie de nivelul de pret al biletului, considerand relativ dificil de respectat aceasta diferentiere.
—O inovatie IT a fost realizarea aplicatiei Winebook prin intermediul careia se puteau scana codurile lipite la fiecare stand si se puteau scrie notite pentru vinurile degustate. Tot o noutate pentru acest gen de eveniment a fost magazinul organizat in exteriorul targului, de unde vizitatorii puteau achizitiona in mod organizat si fiscalizat  vinurile preferate, scutind expozantii de aceasta “activitate”. Mai ales in perioada asta agitata.
—WineUp a pus la dispozitie o serie de masterclass-uri, cursuri de initiere sau ateliere de fotografie avand ca subiect vinurile si preparatele culinare. Biletele se puteau cumpara inclusiv on-line de pe site-ul organizatorilor. Tematica acoperea subiecte precum ‘’Imaginea pietei de vinuri din Romania la nivel mondial’’, sustinut de Master of Wine Caroline Gilby, ‘’Vinurile din Transilvania’’, sustinut de Ioana Bidian Micu ; ‘’Tehnologii speciale utilizate in producerea vinurilor’’, sustinut de Valeriu Cotea, cat si teme generale – ‘’Initiere in degustarea vinurilor albe/roze,/rosii/spumante…’’, adresate celor interesati sa descopere informatii de baza legate de diferitele tipuri de vin.
—Dintre vinurile prezente la degustare, multe din ele erau deja cunoscute pe piata, altele erau recent lansate – ex. Oprisor- Ispita, litera P si gama Caloian 2014; Gramma – Rose, Crama La Salina (care a avut cu aceasta ocazie lansarea oficiala). Printre vinurile de import incluse in carnetul de vinuri premium se numarau Tinnazi – Ammarone della Valpolicella 2010 si Opera no. 3 din 2005;  Vina Arana 2006; Terre Promise 2010; Valpolicella Ripaso 2012, Planeta – Chardonnay 2012 si Cometa-Fiano 2012; Piccini – Villa al Cortile – Brunello di Montalcino 2009; Masi Costasera – Amarone Classico 2010.
—Prezenta publicului cu nivel peste mediu in cunoastere a vinurilor a permis producatorilo prezenti sa acorde o atentie mai mare vizitatorilor, oferind informatii detaliate despre crama, vinuri sau alte subiecte conexe. Atmosfera generala a fost un relaxata si placuta …poate si pentru ca erau foarte multi cunoscuti, prezenti in mod regulat la evenimentele din lumea vinului de la noi.
—Ziua a ajuns la final (ora 19.00) prea repede si am fost nevoiti, alaturi de restul vizitatorilor prezenti, sa ne retragem cu regretul ca nu am reusit sa vizitam chiar toate standurile prezente.
—Cea mai mare satisfactie la finalul acestei vizite in Cluj a fost faptul ca s-a incheiat cu acelasi entuziasm cu care a inceput si cu o mare incredere in potentialul vinurilor romanesti. Cu multa munca si implicare din partea tuturor celor din industrie dar si din partea celor ce iubesc vinul, succesul nu ar trebui sa intarzie prea mult.
WineUp to you too,