Schi si relaxare la Saint Gervais (aparut Vinul.ro)

Scris la 28 decembrie 2013 in Povesti despre vin, Slider | Niciun comentariu

Iarna, multi dintre noi mergem la schi, asa ca m-am gandit sa va impartasesc cateva impresii, dintr-o zona extraordinar de pitoreasca a Alpilor francezi, pe care personal o recomand cu caldura.

La mai putin de o ora de mers de la aeroportul din Geneva, in inima muntilor Alpi se afla statiunile Saint Gervais, Megeve, sau Les Contamines Montjoie.

Domeniul schiabil al acestora este comun, cuprinde aproximativ 450 km. partii amenajate, incepanand cu cele verzi pentru incepatori, pana la cele negre pentru schiorii experti. Pe langa aceste partii exista zone vaste pentru schiul off piste, stiut fiind faptul ca francezii din zona iubesc acest tip de schi. Asta se vede dealtfel si in vitrina centrelor de inchiriere, unde sunt expuse numai si numai schiuri late off piste.

Partiile sunt intretinute impecabil si ceea ce este foarte important – sunt aproape goale, peisajele sunt fabuloase, iar varful Mont Blanc cu aerul lui rarefiat, iti taie respiratia. Cel mai mult mi-au placut partiile din zona Les Contamines (aproximativ 120km.), majoritatea fiind in golul alpin deci fara copaci in apropiere, foarte late, relativ lungi si insorite.

Dar, poate va apuca foamea sau setea pe acest domeniu schiabil! Nici o problema, restaurante sau apreschiuri sunt o gramada, vorba aceea: bani sa ai! Bani, bani, dar trebuie sa ai din belsug, deoarece o bere la halba ( 400 grame) costa intre 7-11 euro, un paharel de vin fiert ( 100-125 grame) intre 6- 10 euro, un meniu pentru pranz incepe de la 20-25 euro/persoana.  Vi se pare scump? Da, si mie la fel! Dar, francezilor nu prea,deoarece locatiile erau pline, cu greu putand gasi un loc liber la orele pranzului,  mese erau bogate, cu nelipsitul pahar de vin alb sau rosu, ori dupa caz sticla de Champagne Moet ( ca alt tip de chamagne personal nu am vazut pe acolo). Vreau sa va spun ca, atat vinurile la pahar, cat si cele la sticla, cu toate ca erau 7-10 euro/pahar, sau 40-70euro/ sticla, erau destul de slabe calitativ, pretul acestora intr-un retail gen Carrefour,  probabil se invarteau in jurul sumei de  10 maxim 15 euro. Acum poate intelegeti de ce pe multe mese trona la loc de cinste sticla de champagne (cu toate ca aceasta depasea suta de Euro) – francezi apreciaza  bautura de calitate!

Oricum, asta nu inseamna ca intr-o pauza binemeritata, intins pe sezlong la soare, sau in incinta vreunui restaurant nu merita sa savurezi o bere, ori un vin, sau poate extraordinara supa de ceapa. Sa nu mai vorbesc despre apreschiurile care aveau muzica life si o atmosfera extraordinara!

Acum, pentru a va dezamagi pana la capat, o sa va spun ca preturile sus amintite, nu sunt specifice numai locatiilor de pe partii, ci si restaurantelor din statiuni.

Dar, romanul ca intotdauna fiinta adaptabila in functie de situatie, a gasit rezolvarea si in aceste cazuri. Pe partii se poate schia cu rucsacul in spate, doldora de sandwichuri si cateva sticlute de apa, bere, sau dupa caz – votca, ori rom! Iar, seara la intoarcere ce poate fi mai revigorant decat un spumant? Iar daca acesta este cumparat de la un retail, gen: Carrefour ori mai bine Casino (care este numere retelei Mega Image din Franta), la un pret intre 6 si 10 euro si o calitate excelenta, cu atat mai bine. De aceea m-am gandit sa va povestesc despre “Cremant”. Pentru cei nu foarte initiati, Cremantul este spumantul obtinut prin metoda traditionala, dar dintr-o alta zona a Frantei decat Champagne. Cum spuneam am descoperit aici Cremanturi excelente din zona Alsaciei sau Bugundiei la preturi mai mult decat atractive, cum ar fi de exemplu:

Cremant DÁlsace, E.Durenmeyer, Brut , alc. 12%, pret aproximativ 7 euro

De cum il pui in pahar aromele de piscoturi, urmate de cele florale umplu parca intraga atmosfera. Intense si placute, acestea prevestesc gustul proaspat si  racoritor alaturi de bulele care te gadila usor. Incredibil la acest spumant este postgustul lung si fructat, prietenos si foarte catifelat. Chiar daca, nu se poate lauda cu vreo complexitate deosebita, sau o paleta foarte larga din punct de vedere aromatic, are o perlatie fina, care nu se termina parca niciodata. Este exact ce-ti trebuie dupa o zi plina de efort sau, de ce nu – la masa de dimineata, pentru a fi sigur ca ziua ce va urma este una care incepe excelent si trebuie sa continue neaparat la fel.

Aceste fiind spuse va astept pe partie, sau mai bine undeva langa – la un pahar de Cremant!

Bogdan

2 la pahar. Episodul 5. Azi, cu Izabela Barbu

Scris la 26 decembrie 2013 in Povesti despre vin | 2 comentarii

….Ca să petreci bine Crăciunul trebuie să te antrenezi.
….Și de dragul spritului Sărbătorilor de Iarnă am intrat “în cantonament” dându-mi întâlnire cu Izabela Barbu, cunoscută și sub numele de Jezebel – Crăciunița mea preferată. Așa că restaurantul Grinzi ne-a găzduit întâlnirea unde am făcut un scurt remember al întâlnirilor noastre, asupra debutului ca interpretă de muzică interbelică românească, fado, chansonette, muzică sud-americană, folclorică (Maria Tănase) , jazz standard și în curând tango și toate astea după momentul în care a spus ”adio bancă şi servicii financiare”! Așa că Iza (cum îi spun prietenii) a decis în 2009 să întâmpine criza ajunsă și la noi, cântând! Dar nu oricum.
….Pentru că atunci când, la insistențele unei prietene, am ascultat-o prima dată pe Iza la Clubul Spice, m-am dus foarte aproape de scenă să văd cu ochii mei dacă e adevărat ce aud. Și de-atunci „Je ne regrette rien” că am ascultat cea mai frumoasă „La vie en rose” pe care o ascultasem live in România. Dar un roze aveam și noi să-l descântăm la masă: Terra Romana 2013 de la S.E.R.V.E.
….Iza este amatoare de vinuri roşii, dar nu mi-a putut refuza analogia cu chansonetta, așa că am luat vinul la buchisit, cu un păstrăv și un mille fois. Primul lucru care ne-a făcut plăcere a fost mirosul de frăguțe proaspete și amestecul lor cu ceva căpșune. Un miros de fructe de vară, carei îi cam ducem dorul, asta după ce-am decis împreună asupra culorii de ceapă la a 4-a foiță.
….Printre poveștile frumoase despre concerte trecute, am reținut că 1 Decembrie l-a petrecut la căldură, de Ziua Natională cântând în Muzeul de Artă din Tel Aviv, unde comunitatea originarilor din România s-a bucurat să reasculte cântece românești de odinioară, Iza promițând să revină la vară, când, probabil rozeul ăsta-și fi va terminat ultimele picături. Pentru că acest cupaj de fetească neagră cu merlot se bucură de vioiciune, aciditate ridicată și un echilibru foarte bun al alcoolului (de 13,5%). Are un gust de grapefruit roșu, cu alternanțele alea de dulce-acrișor, ceva pomelo, măr roșu proaspăt și mai ziceți și voi, că eu mi-am epuizat reperele. În niciun moment nu spui că e un vin foarte nou pentru că e foarte așezat, deși îi razbate prospețimea. Printre doi dumicați și 3 oase de păstrav am agreat asupra celor aproape 7 papioane și-l voi reîntălni cu drag pe unde-l voi întâlni.
….Până atunci, Iza se concentrează pe cântările sale (următoarea fiind de Revelion la Palatul Parlamentului) și pe proiectul său de suflet, lansarea unui disc cu muzica Mariei Tănase într-o variantă nouă, dar nu vreau să dezvălui mai mult din surpriză. Iar cum o asemenea lucrare nu se face chiar ușor, ne ocupăm pe problemă, neuitând să punem la cale în februarie 2014 și o mare degustare prin care să ajutăm niște copii de lângă Fetești, Iza știind deja că Vinul face bine! Și poate se gândește și la o baladă marinărească napoletană, de care știe că-mi place.
….Spiritul Crăciunului ne-a atins complet, așa că aștept cumințel dublul eveniment din 7 ianuarie, unde Sf. Ion trece puțin pe planul trei. Prietenii știu de ce!
….La Mulți Ani tuturor!
….Jezebel & RaSto

A venit toamna!

Scris la 24 decembrie 2013 in Povesti despre vin | Un comentariu

Motiv de melancolie, cu vremea urâtă, căzutul frunzelor şi vegetaţia muribundă care abia aşteaptă primăvara viitoare să se trezească la viaţă. Cu vremea ploioasă de stat în casă şi număratul banilor, pentru cine îi are, pentru cine nu – număratul datoriilor.

Mie, ce să spun – îmi place toamna pentru tihna pe care mi-o oferă. După o vară agitată, cu multe drumuri la mare, munte şi tot felul de alte locaţii, vine toamna cu liniştea caracteristică, când în general mă adun pe lângă casă, stau la geam cu gândurile mele şi privesc atmosfera zgribulită de afară. Bine-nţeles, cu paharul de vin în mână şi mai tot timpul cu câte un preparat deosebit la cuptor.

Săptămâna trecută, aşa pe înserat un pus câteva bucăţi de dovleac la cuptor, cu ceva zahăr şi scorţişoară cât să-mi parfumeze toată casa. Mi-am amintit imediat atmosfera serilor petrecute la bunici, lângă gura sobei şi toate prostiile pe care le făceam în acele vremuri. Parcă au fost ieri…

Imediat ce am scos dovleacul de la cuptor şi am pus fiecare porţie pe farfuria lui, am adăugat peste fiecare, două linguri mari de îngheţată cu praline de la “Nirvana”. Nu vreţi să ştiţi cum a fost, pentru că dacă aţi afla, instantaneu s-ar goli oraşul, toată lumea ar alerga bezmetica pe străzi pentru achiziţionarea dovlecilor şi azvârlirea lor direct, sau cu boltă în cuptoarele proprii. Ar fi nebunie curată.

Acum să vă termin de tot, o să vă spun că am băut alături un pahar de Sirenă Dunării 2001 – Vinarte. Nimic pe lumea asta nu merge mai bine! Dovleacul, alături de dulceaţa vinului cu arome de caise coapte, gutui şi parcă puţină smochină, te ridica la cer. Musai să încercaţi!!!

Bogdan.

2 păsăroi

Scris la 23 decembrie 2013 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Tuturor cititorilor, susținătorilor și

colaboratorilor vin2.ro le dorim

multe împliniri în 2014.

Crăciun Fericit și numai vinuri bune!

….RaSto  & Bogdan

Blogger în Ajun

Scris la 20 decembrie 2013 in Povesti despre vin | Un comentariu