Ridica-ma la cer…

Scris la 7 iulie 2015 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

—-Se spune ca Iacov tocmai plecase din casa părintească de furia fratelui și așezindu-se să se odihnească cu capul pe o piatră, a adormit și a visat ceva ciudat. “Și  a visat că era o scara sprijinită pe pământ, care cu vârful atingea cerul: iar îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe ea (Geneza 28, 12)”
—-Treptele sunt emblematice: urcari și coboriri . In traditiile spirituale se subliniaza valentele simbolice ale scării ca model pentru ascensiune, progres și perfectionare.
—-Până să ajung si eu sa-l cumpar, s-a tot scris despre noul cupaj alb (feteasca alba + sauvignon blanc) Iacob 2014. Dupa surpriza Făurarului alb 2014 (unde cateva impresii le gasiti aici) si acest nou Iacob este o aparitie aparte. Nu-mi dau seama ce proportie are feteasca alba, dar sauvignoul tine cu mine, pentru ca-si face de cap in sens pozitiv. Aromele sunt pe placul meu, vioaie, florale, iar gustativ, in ciuda celor 13,3 vol. de alcool, totul e armonios (corp, aciditate etc). Cu ceva note vegetale, fructe albe, grapefruit copt si un finish placut amarui, noul Iacob se cocoață spre 7,5 papioane si tare sunt curios cum va evolua.
—-Se descurca bine pe caldurile astea cu branzica, salate, legume la gratar, peste, fructe de mare…Continuati voi cu ce va vine, ca e generos in pairing. Eu ma duc sa mai pun un pahar, cat ma pot urca scarile…
—-Cu bine,
—-RaSto

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *