Rozeul ca un Viciu

Scris la 7 ianuarie 2014 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

….Prima mea postare pe anul ăsta începe aşa: La Mulţi Ani tuturor cititorilor vin2.ro!
….După zilele de Crăciun şi Revelion, zile de îmbuibare gastronomică tradițională, mi-am permis să dau o fugă cu familia, alături de prietenii Marlena și Dan la Dâmbovicioara. Zona e cunoscută nu numai pentru cheile și Peștera Dâmbovicioara, ci și pentru lactatele binefăcătoare: caș, cașcaval afumat, brânză de burduf (în coajă de brad). Mi-am promis 2 zile de relaș gastronomic, în care mbs-ul să fie unica desfătare, iar vinul să fie mai departe de mine.
….Pâna la un punct, mi-a ieșit intenția, dar spre seară s-a rupt definitiv ambiția, pentru că aici aerul e cam tare și 5 grade Celsius.
….Prietenii noștri de la Pensiunea Cerbul, Adina și Cristi, după tradiționalul platouaș cu tobă, caș, șunculiță și alte „vitamine” de iarnă, ne-au propus un escalop de văcuță cu ciuperci și un mic pilaf cu verdeață. Pfffaaii…Amicul Dan, nu ezită și întreabă nevinovat: Asociem și noi ceva la moftul ăsta? Nu m-am lăsat prea greu convins și-am scos din rucsacul meu de „alpinist” kit-ul de urgență: Caloian Roze 2013 de la Crama Oprișor. Păi se bea roze iarna? Întrebați producătorii de vinuri și vânzătorii specializați. Pe rupte!
….Și gustăm noi din escalop și ne uităm profesionist la vin, punând paharul în dreptul crestelor Pietrei Craiului, care avea zăpadă ceva mai mult decât avem noi pe pereții congelatorului. Pe cât ne luceau nouă ochii de poftă, pe-atât de strălucitor era rozeul, care are culoarea unui frumos sirop de cireșe. Am dat escalopul deoparte ca să simțim mai bine mirosul de amestec de căpșune, cireșe necoapte, ceva zmeură, dar și mult grapefruit roșu. Tot amestecul ăsta, de tarabă de fructe, nu e foarte pronunțat, dar răzbate aroma de pinot noir. Ce idee bună a avut Veronica! Gustul amestecului de pinot, syrah și merlot este cu mult bai bun decât precedentul roze, care mi-l aduc aminte mult prea dur și aspru. Cel de 2013 este mai molcom, începe sec și se termină sec, cu ceva gust de pomelo, cireșe și puține căpșune, acrișor, fără vreo complicată structură, dar cu aciditate bună. Pe final, rămâne ceva alcool, dar nu deranjant, fiind suficient de agreabil și foarte generos cu asocierile culinare, fie ele și cele de iarnă, pentru că e vioi și proaspăt. Ne declarăm mulțumiți cu cele 6 papioane și ceva acordate, chiar dacă nu le aveam la noi, ceea ce a nu a fost bine, pentru că a doua zi aveam întâlnire cu nea Viciu. Fabricantul de șerbet (care după părerea mea și a unora, a ratat de puțin castingul de la Lord of the Rings).
….RaSto

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *