Taverne la munte si la mare

Scris la 16 august 2017 in Povesti despre vin | Niciun comentariu

“Scrie pe Vin2.ro” cu povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Daniel Duica, iubitor de vinuri, indragostit pentru moment de soiurile antice, prefiloxerice, nealtoite pe radacini americane. Daniel este general manager la o firma de consultanta din Sibiu.
Am petrecut 10 zile in Grecia intr-un mic sat, traditional, de munte. Palaios Panteleimonas, cu vedere spre muntele Olimp si la 15 minute de mare. Palaios Panteleimonas inseamna (aproximativ) Batranul intotdeauna plin de compasiune. De ce sat traditional? Se spune ca inainte de intemeierea unui sat, pastorii (in marea lor majoritate aromani) plantau platani in locurile care li se pareau potrivite si in functie de cum se dezvolta acest copac isi intemeiau asezarile langa cel care crestea mai bine, considerat centrul revelat de zei si in jurul caruia inflorea asezarea omeneasca (“Arborele cosmic” – Axis Mundi atat de bine descris de Mircea Eliade). Chiar si acum, in piata centrala a satului, pe langa biserica, taverne si cafenele se afla un foarte batran platan, care parca vegheaza ca armonia si linistea sa coboare in acest loc uitat de valtorile timpului.
Aleile pietruite se impleteau printre casele de munte(din piatra si lemn) intr-un mod misterios care te imbia la plimbare si la descoperirea unor noi peisaje cu muntele si marea din unghiuri diferite. Taverne, care mai de care mai cochete, raspandeau in aerul de munte aromele bucatelor. Vita de vie nu lipsea din peisaj, umbrea terasele tavernelor si chiar acoperea copaci intregi.
Bucatele din tavernele de la munte sunt pe cat sunt de simple pe atat sunt de gustoase. Mielul si capra, precum si branzeturile compun cea mai importanta parte din meniu si sunt atat de gustoase incat nici nu mai simti nevoia de altceva… In afara de vin, bineinteles. Vinul varsat, la carafa, nu il recomand. L-am incercat si sincer nu se putea bea… Chiar si oferta de vinuri la sticla este foarte saraca. Am gasit insa, la Tavernele locale, un Chateau Porto Carras 2006 (100% Cabernet Sauvignon) si un Alpha Estate 2013 S.M.X.(Syrah, Merlot & Xinomavro) care au completat perfect branzeturile locale si preparatele din miel si capra. Se poate sa mergeti si cu sticla dvs. iar cei de la Taverna vor fi fericiti sa o deschida si sa va serveasca cu vinul langa mancare, mai ales daca platiti o carafa de vinul casei ca taxa de dop.
La Tavernele de la mare se schimba situatia… Pestele si fructele de mare constituie meniul principal. Aici vinul alb este rege. Vinul la carafe, la fel ca in tavernele de pe munte, trebuie evitat. Oferta de vin la sticla este saraca si la mare, dar cu staruinta am gasit cateva sticle bune la doua taverne : Un Assyrtiko-Santorini din vii batrane de peste 120 de ani si un Gerovassiliou(asamblaj de Malagousia si Assyrtiko). Si aici poti poti sa mergi cu sticla de acasa ceea ce am si facut la o Taverna unde mancarea era deosebita dar vinul bun lipsea cu desavarsire. Noroc ca aveam un Assyrtiko Wilde Ferment 2014 de la Gai’a “ratacit” prin bagaj.
Si in Grecia, ca peste tot, este mare diferenta intre oamenii de la munte si cei de mai jos. Oamenii de la munte sunt mai calzi, mai ospitalieri… Ma gandesc ca lipsa de oxigen si caldura mare fac sa nu mai functioneze bine creierul celor de la ses… De aceea. cand am ocazia, aleg o locatie cu munte si mare pentru a echilibra putin situatia. La mare insa, sunetul valurilor te face sa uiti ca, uneori, servirea nu este ca sus pe munte. Bineinteles ca orice masa se termina cu o cafea greceasca, o cafea speciala care numai langa mare poate sa fie inteleasa si savurata cum trebuie.
Diferenta de temperatura intre munte si mare era de peste 15 grade Celsius la pranz. Daca la mare erau 40-41 de grade, la munte erau 23-25. Poate de aceea si somnul de pranz a fost mai placut (acasa) la munte.
Am avut cu mine si cateva vinuri romanesti. Am gustat cateva spumante grecesti si macar la capitolul acesta stam mai bine. Asa ca o Carassia, Blanc de Blancs nu trebuie sa lipseasca din bagaj. Am avut si cateva sticle (o cutie) de Mirachi/ Crama Histria, pe care(majoritatea) le-am facut cadou celor unde am stat si tavernelor de la munte, unde numele acestui vin insemna ceva. Numele este aroman si inseamna Dragoste sau Jale, depinde de context. Un fel de Dor romanesc. Da, imi este DOR, deja, de Grecia cu marea si muntele impreuna.
In plimbarile prin Platamon, oraselul de langa mare de la poalele muntelui, am descoperit 2 vițe de vie foarte batrane. Chiar in oras la 10-20 de metri de mare. Atat de batrane incat erau aproape cat mine de groase si eu nu mai sunt slabut de mult… Probabil ca sunt printre cele mai batrane vite de vie vazute de mine. Cred ca au peste 300-400 de ani. In apropiere se afla lipite Dion, un oras in care s-a descoperit un templu al lui Dionysos. Tot acolo, in muzeu, am revazut cu placere un bust a lui Traian si o multime de reprezentari ale Cavalerului Trac. Am “semnalat” existenta acestor vițe foarte batrane, care pot sa constituie o mare atractie turistica unui Master of Wine grec.
Aaa!… era sa uit… APA! Apa este EXTRAORDINAR de buna, atat la munte, cat si langa mare! Beti apa de izvor sau apele imbuteliate de pe Muntele Olimp. Doar daca va e sete. Exact ca acasa!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *