Acum câteva seri, am participat la o degustare de vinuri provenite de la crama Vitis Metamorfosis din Dealul Mare. Locul de desfăşurare a fost Restaurantul Ginger, unde Cezar Filip proprietarul spaţiului ne-a încântat ca de fiecare dată, cu mâncăruri alese, special meşteşugite pentru a se potrivi cu vinurile prezentate cum nu se poate mai bine, de către prietenul meu Alfred Binder consultantul pentru afaceri, marketing şi vânzări al cramei sus-menţionate. A fost o seară minunată ca oricare alta petrecută în acest restaurant, oameni frumoşi, atmosferă relaxantă, dar ca de fiecare dată timpul aici curge mult mai repede şi totul se sfârşeşte prea brusc, prea direct, parcă nelăsându-ţi bucuria momentului până la capăt.
Dar, să vă spun şi câteva cuvinte despre această cramă şi vinurile sale!
Crama este proprietatea Marchizului Piero Antinori, nume de referinţă în istoria mondială a vinului. De loc din Toscana, unde familia Antinori produce vin de mai bine de 600 ani, Marchizul Piero Antinori, un nonconformist din fire, a reuşit crearea unor vinuri fabuloase, unor super-vinuri (cunoscute şi sub denumirea de super toscane), lucru pe care îl doreşte şi pe plaiurile noastre mioritice. Proprietatea sa din România are aproximativ 100 ha, dintre care 70% este plantata cu struguri roşii, 30% cu struguri albi.
La această degustare am băut vinuri din două game premium: Viile Metamorfosis şi Cantus Primus. Dacă prima gamă poate fi achiziţionata din magazinele de specialitate la preţul de 39 ron, cea de a doua net superioară este poziţionată, în jurul sumei de 80 ron.
Am început degustare cu prima gamă Viile Metamorfosis după cum urmează:
1. Cupaj Muşcat Ottonel (70%), Tămâioasa Românească (30%), an 2013, alc. 13%. Un vin vinificat în sec, fresh, cu mere verzi şi un final mineral, amărui. Aromele sunt florale cu trandafiri şi fructe coapte gen caise şi pepene galben, fapt care nu te duce cu gândul nicidecum la gustul ce avea să urmeze. Restul de zahăr este de numai 2,5 gr. /l mult prea mic pentru gustul meu, la aceste soiuri aromate. Dar, gusturile nu se discută…
2. Cupaj Sauvignon (55%), Feteasca Albă (45%), an 2013, alc.13,5%.
Recunosc că acesta a fost mai pe sufletul meu, cu arome de flori albe şi fructe exotice. Chiar dacă nasul nu amintea cu nimic de aromele tipice sauvignonului, a fost unul elegant şi plăcut. Gustul, la fel de fresh, cu grapefruit şi mere verzi, dar cu aciditatea ceva mai mare şi un final, chiar dacă tot mineral, mai fin, mai elegant. Un vin uşor mai plăcut decât primul, cu o structură mai frumoasă, mai băubil, şi cu un rest de zahăr puţin mai mare 3,5% care după opinia mea, nu-i face decât bine.
3. A urmat Rose 2013, alc. 13%, cuprinzând toate soiurile pământului: Merlot (40%), Syrah (20%), Pinot Noir, Cabernet Sauvignon.
Trandafiriu atât la înfăţişare cât şi la nas, urmat de arome subtile de fructe roşii de pădure, cireşe şi ceva condimente, a fost preludiul perfect pentru gustul ce avea să urmeze. Acesta din urmă a venit cu o structură bogată, dar nu greoi, păstrându-şi prospeţimea şi gustul fructat. Chiar dacă aciditatea putea fi puţin mai sus şi alcoolul ceva mai integrat, vinul compensează cu un final lung, uşor amărui, mineral.
4. Merlot 2012, alc.13%
Maturarea în budane noi de 5000l timp de 8 luni, îl duce într-o zonă aromatică şi gustativa interesantă, ceea ce-l face nu numai exotic, dar şi inedit.
Aromele pleacă de la fructe de pădure, vişine, cireşe amare, până la ciocolată neagră, ardei iute şi piper roşu. Îţi lasă o senzaţie puţin gemoasa, dar în rest – arome clare, interesante.
Gustul este unul uşor şi frumos stratificat. Ştiţi bomboanele cu lichior de vişine care ne-au îndulcit copilăria? Exact aşa se deschide şi gustul acestui vin, simţind la început ciocolata amară, apoi zahărul caramelizat, urmând să-ţi rămână în gura clar, gustul de visina coaptă, gustoasă şi uşor răcoritoare. Totul simplu ca „bună ziua” şi fără ca aceste gusturi să se amestece între ele. Finalul este lung, taninurile rotunde nederanjante, ce mai…, un vin ce poate sta pe masă zi de zi şi poate fi asociat cu o sumedenie de mâncăruri de la carne albă, roşie sau ce doriţi.
A urmat a doua gamă: Cantus Primus din care am degustat două vinuri:
1. Feteasca Neagră 2012, alc.14%.
Un vin viguros, ţinut 9 luni la maturat după cum urmează: 80% în budane de stejar, 10% baric de stejar, 10% inox.
Acest lucru îi aduce pe lângă aromele de fructe, unele uşor condimentate de cuişoare, piper şi scorţişoară, ciocolată din belşug şi o plăcută aromă de cafea.
Gustul este şi el plăcut, chiar dacă taninurile sunt încă verzi şi-ţi usucă puţin gura. Simţi fructele roşii, apoi ciocolată de vanilie şi pe final aceleaşi condimente dominate de cuişoare şi scorţişoară. Vinul mi-a plăcut, chiar dacă eu nu sunt un fan al acestui soi. Este curat, plăcut încă de acum şi cu potenţial de învechire destul de mare, cred eu…
2. Cabernet Sauvignon, an 2009, alc. 13,5%
Acest vin a încheiat seara fiind pe departe cel mai elegant, catifelat şi unanim apreciat de către întreaga asistenţă.
Aromele puţin reţinute, dar rasate, s-au deschis pe o întreagă paletă bine structurata: de la fructele roşii de început, la condimentele şi nuanţele de ciocolată ce au urmat. Cu cât timpul de agitare al vinul în pahar creştea, cu atât aromele erau mai variate, mai stratificate şi parcă mai clare. Gustul extraordinar de cursiv cu taninuri coapte şi aproape insesizabile, cu aciditatea bună şi alcoolul perfect integrat, a făcut vinul să pară plin şi aristocrat. Echilibrul aproape perfect şi finalul lung, catifelat, melodios, ne-a ajutat să-l păstrăm în amintirea noastră până la întoarcerea acasă. Şi nu numai…
Bogdan
.
.
.
.
.
Comentarii recente