Castel Mimi. Trecut, prezent si viitor

“Scrie pe Vin2.ro” povești trăite de oameni care iubesc vinul. Astăzi îl avem invitat pe Bogdan Caracaleanu

—Week-end-ul de la mijlocul lunii octombrie a fost perioada aleasa de un grup de opt wineloveri entuziasti din Bucuresti, Slatina si Iasi, pentru a vizita cateva crame si a degusta vinuri din Republica Moldova. Asta la scurt timp dupa sarbatoarea vinului moldovenesc (Ziua Nationala a Vinului) din Chisinau.
—Una din cramele alese a fost Castel Mimi, despre care foarte frumos scrisese Andrei Cibotaru aici. Cuvinte de lauda avusesera si alti pasionati de vin din Romania care vizitasera si ei acest obiectiv oenologic si care avea asociat numelui un castel adevarat, lucru mai rar intalnit prin alte parti (paradoxal chiar si prin patria château-rilor, Franta), unde cladiri modeste au fost ridicate la rang de mare cladire nobiliara din ratiuni pur comerciale.
—Am ajuns la castel intr-o posomorata dupa amiaza de sambata, surprinzator de punctuali (dupa cateva intarzieri datorate unor lucratori vamali care ne-au demonstrat ca sloganul Basarabia e Romania, este valabil si la viteza si “cheful” de lucru). Dupa o asteptare pe care nu o luasem in calcul langa cladirile moderne aflate in constructie si care vor adaposti sali de conferinte sau restaurante, dar si casutele de oaspeti care imbina modernul cu traditionalul, am facut jonctiunea cu grupul care era programat la câteva de minute dupa sosirea noastra. Am fost preluati de Alina – ghida complexului, care ne-a condus spre crama ascunsa partial privirii de impunatoarea cladire a castelului. Aici am fost intampinati de enologul cramei, Ghenadie Boboc care ne-a facut obisnuita prezentare a etapelor de realizare a vinului, cu trecerea in revista a soiurilor de struguri procesati in crama si cu suprafetele de vie aferente, a utilajelor moderne folosite si a capacitatilor de stocare existente.
—La iesirea din sala recipientelor ne astepta un istoric local care ne-a lamurit cu o foarte documentata si interesanta prezentare a intemeietorului domeniului (Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei) si a aparitiilor editoriale dedicate acestuia.
—Din pacate timpul ne presa (noi avand in program si alte doua degustari in Chisinau) si nici vantul care sufla din ce in ce mai ruseste nu ne imbia sa mai zabovim in exterior. Astfel ca am insistat sa fim preluati de ghida noastra si introdusi in salile de degustare (si ele in plin proces de finalizare, dar care promit sa fie extrem de interesante). Am iesit prin salile cu baricuri si pe repede inainte am ajuns in restaurantul spatios din incinta castelului unde urma sa avem parte de momentul cel mai asteptat al vizitei: degustarea de vinuri. Din gama de mijloc a cramei , destinata horeca si intitulata simplu – Castel Mimi. Aici am intalnit-o si pe administratora si managera complexului- Cristina Frolov, careia i-am inmanat cadoul – un vin oltenesc, asa cum se face cand ajungi in casa noua.
—La marea masa rotunda unde am fost asezati ne-a facut sa ne simtim un pic precum cavalerii regelui Arthur. Dar am revenit in prezent odata cu vinurile produse in castelul Mimi, vinuri prezentate de seful departamentului de vanzari al cramei, Ivan Barancean, pe care daca l-as fi vazut in alte imprejurari, as fi zis dupa aspect ca este mai degraba seful departamentului IT. Oricum este un pic vizionar ca IT-istii, avand in vedere ca a declarat intentia ambitioasa a celor de la Castel Mimi de a ajunge in cel mai scurt timp in top 3 crame in Republica Moldova.
—Degustarea a inceput cu o Feteasca Alba din 2015 cu 13% alcool, cu o culoare galben-aurie si un nas discret, floral. In gust am sezizat o mineralitate intensa, dar placuta si o aciditate relativ scazuta, postgustul destul de persistent facandu-ma sa apreciez acest vin ca pe unul de cursa lunga, foarte apreciat vara, la terasa. Urmatorul, un rose din 2015, 100 % Cabernet Sauvignon care ne-a intampinat cu o superba culoare tipica Provence, dar si un prim nas greoi, inchis. Rotind energic paharul metamorfoza este surprinzatoare, fructele rosii coapte (capsune in principal) facandu-l foarte agreabil. Gustul este destul de discret, aciditatea foarte buna, dar in postgustul mediu ramane o nota usor amaruie. Per ansamblu as zice ca este un rose reusit, aproape de ce ar trebui, dupa mine, sa fie un asfel de vin: nici bombastic, nici alcoolizat (13 %), lejer, fara multe complicatii.
—Vinul cel mai potrivit cu vremea de afara a fost cel cu un nume care probabil numai peste Prut se putea intalni: Rosu de Bulboaca. Un cupaj clasic de Merlot si Cabernet Sauvignon, „roada ” 2014, cu 13 ,5 % alcool, cu o culoare purpurie. Tinerel, dar destul de aprig, cu note sangvinice, amintind mai degraba de un Tempranillo de Rioja decat de un Bordeaux, vinului nu prea ai ce-i reprosa decat poate nota juvenila si faptul ca, in momentul degustarii, desi nu i-a stat rau langa niste prune uscate excelente (cum prin Moldova de peste Prut gasesti des), parca cerea ceva proteina animala.
—Din pacate timpul scurt nu ne-a permis sa analizam vedeta cramei, Cabernet Sauvignon Reserva 2012 – singurul vin moldovenesc mediat cu aur la expoziţia Mundus Vini 2016, dar e timp, si mai mult ca sigur frumusetea locului ne va face sa revizitam Castel Mimi atunci cand lucrarile se vor termina, pentru ca la nivelul imens al investitiei de aici, cu siguranta va fi un loc de referinta pentru Moldova vecina.
—In concluzie o crama ambitioasa, unde s-a investit impresionant, cu vinuri corecte (calitate si pret – 100 lei moldovenesti, adica putin peste 20 RON) si care sunt convins ca mergand pe drumul oenoturismului va castiga pariul pus de proprietari, iar de crama Castel Mimi urmand se sa auda tot mai mult.
Helpful photos by George Wine